Prevenirea rezistenței la antibiotice – Ghid pentru pacienți!

Rezistența la antibiotice este una dintre cele mai mari probleme din sistemele de sănătate din întreaga lume, punând în pericol viața pacienților de orice vârstă. 

Ce este rezistența la antibiotice și cum ne afectează?

Rezistența la antibiotice apare atunci când bacteriile se modifică și devin rezistente la antibioticele folosite pentru tratarea infecțiilor pe care le cauzează. Supra-administrarea și administrarea necorespunzătoare a antibioticelor a accelerat acest proces de-a lungul timpului, ducând la creșterea nivelului de rezistență. Siguranța și eficiența transplantului de organe, a chimioterapiei și a intervențiilor chirurgicale sunt din ce în ce mai afectate din cauza infecțiilor și a bacteriilor rezistente la antibiotice.

Antibioticele sunt medicamente ce tratează o serie de boli cauzate de gemeni (bacterii), ca pneumonia. Sunt medicamente puternice ce pot cauza efecte adverse și trebuie administrate cu precauție.

Când nu acționează corespunzător, acestea pot cauza:

• prelungirea timpului de vindecare, apariția infecțiilor ce se tratează mai greu;
• apariția complicațiilor și a altor boli adiacente;
• infecția se poate răspândi la alte zone din corp;
• creșterea necesității vizitelor la medic;
• necesitatea administrării unor medicamente mai puternice și mai scumpe;
• creșterea riscului de deces cauzat de infecțiile bacteriene.

Antibioticele distrug atât bacteriile dăunătoare, cât și pe cele benefice care protejează organismul de infecții, motiv pentru care este recomandată administrarea corespunzătoare și limitată. În caz contrar, se dezvoltă bacterii rezistente la antibiotice care nu mai permit creșterea celor benefice. Mai mult decât atât, aceste bacterii negative transmit efectul de rezistență și altor bacterii.


În Uniunea Europeană, rezistența la antibitoice cauzează peste 25.000 decese anual și adăugarea a peste 2,5 milioane extra zile de spitalizare. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că există riscul ca în curând antibioticele să devină inutile pentru multe boli, chiar și infecții aparent ușoare să poată fi fatale dacă nu pot fi tratate corespunzător.

Din păcate, România se află în topul țărilor în ceea ce privește rezistența la antibiotice, problema infecțiilor nocosomiale, eliberarea de antibiotice fără prescripție medicală - o amenințare extem de mare la adresa întregii populații conform Institutului Național de Sănătate Publică. Ministerul Sănătății a lansat campania de interes public numită „Nu antibiotice la-întâmplare”, cu scopul de a crește gradul de conștientizare privind utilizarea necorespunzătoare și abuzivă a antibioticelor. În luna noiembrie se organizează Săptămâna Mondială a prevenirii Rezistenței la Antibiotice de căte OMS, iar pe 18 noiembrie este Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, cu scopul de a atrage atenția publicului larg privind principalele efecte adverse ale administrării inadecvate de antibiotice.

Cele mai rezistente bacterii care cauzează infecții grave sunt:

• Escherichia coli (rezistență de 57,2%);
• Enterococcus faecalis (32,2%);
• Klebsiella pneumoniae (30,3%);
• Pseudomonas aeruginosa (19,3%);
• Staphylococcus auerus (16,8%);
• Streptococcus pneumoniae (14,6%).

Cauze

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention - CDC), Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC European Centre for Disease Prevention and Control),  FDA (Administratia Alimentelor si Medicamentelor din SUA) și Ministerului Sănătății, principalele cauze ale rezistenței la antibiotice sunt:

• supraconsumul și prescrierea abuzivă de antibiotice;
• administrarea antibioticelor când nu este cazul, în special prin automedicație (antibioticele NU sunt medicamente universale și nu pot trata orice boală);
• nerespectarea planului de tratament (administrarea prelungită sau întreruperea tratamentului fără acordul medicului);
• suprautilizarea antibioticelor în fermele de animale și cele piscicole;
• controlul deficitar al infecțiilor din spitale și clinici;
• nerespectarea normelor de igienă personală și publică;
• lipsa unor noi antibiotice dezvoltate.

Iată cum se răspândește rezistența la antibiotice:

• 1. Dezvoltarea rezistenței: administrarea necorespunzătoare de antibiotice (în cazul oamenilor și animalelor) duce la dezvoltarea de bacterii rezistente în organism;
• 2. Expunerea: pacienții sunt contaminați cu bacterii de la alte persoane sau din cauza igienei deficitare și a microbilor din mediul înconjurător; de asemenea, bacteriile rezistente din organismul animalelor rămân în carnea și celelalte produse de origine animală care sunt consumate de oameni, dar bacteriile se pot transmite de la animal la om și prin apa, solul sau aerul contaminat;
• 3. Impactul: 1 din 5 infecții rezistente sunt cauzate de germeni de la animale și oameni contaminați; astfel, bacteriile rezistente se răspândesc la populația generală.

Cum puteți preveni rezistența la antibiotice?

• NU luați antibiotice fără recomandarea și prescripția medicului (acestea au efecte adverse).
• Întrebați medicul dacă se pot fac teste pentru a vă asigura că antibioticul prescris este cel necesar.
• Urmați planul de tratament indicat de medic (nu săriți peste doze, luați toate pastilele prescrise, chiar dacă vă simțiți mai bine).
• Nu utilizați și nu dați altcuiva antibioticele rămase. Nu luați antibioticele prescrise pentru altă persoană (antibioticele tratează infecții specifice, astfel că administrarea unui antibiotic nepotrivit poate întârzia tratamentul corect și permite multiplicarea bacteriană). După finalizarea tratamentului, aruncați restul antibioticului rămas.
• Preveniți infecțiile prin spălarea frecventă a mâinilor, manipularea în condiții de maximă igienă a alimentelor, menținerea igienei apei potabile, evitarea contactului cu persoane bolnave, prevenirea bolilor cu transmitere sexuale și imunizarea periodică. De asemenea, când sunteți bolnavi, evitați contactul cu alte persoane, pentru a preveni răspândirea germenilor.
• Nu luați antibiotice pentru infecții virale ca răceala sau gripa. Antibioticele tratează doar infecțiile bacteriene. Infecțiile virale ca răceala, gripa, durerile de gât, majoritatea cazurilor de tuse sau bronșită, majoritatea infecțiilor sinusale, majoritatea infecțiilor urechii nu pot fi tratate cu antibiotice.

Deși cercetătorii lucrează la dezvoltarea unor noi antibiotice, niciunul dintre acestea nu pare să fie eficient împotriva celor mai periculoase forme de bacterii rezistente la antibiotice. Este important să beneficiem de tratamentele corespunzătoare cu antibiotice, să prevenim și să reducem rezistența la antibiotice și să ne protejăm de infecții ce pot fi fatale.

Alege să fii informat! Utilizează antibioticele în mod conștient și corect și redu răspândirea infecțiilor!