Spondilita anchilozanta

Spondilita anchilozanta

Spondilita anchilozanta este o boala cronica inflamatorie, de cauza necunoscuta, care afecteaza in primul rind coloana vertebrala. Mai poate afecta si scheletul altor parti ale corpului cum ar fi: umerii, coapsele si genunchii, precum si tendoanele si ligamentele din jurul oaselor si articulatiilor.

Spondilita anchilozanta debuteaza in jurul decadelor a doua si a treia de viata, prevalenta fiind de trei ori mai mare la barbati decit la femei.

Mai este cunoscuta si ca boala Marie-Strumpell, boala Bechterew, spondilita anchilopoetica, pelvisspondilita, sacroileita. Spondilita anchilopoetica face parte din grupul mare al spondilartropatiilor seronegative alaturi de artrita reactivă, artrita psoriazică, artropatiile asociate bolilor inflamatorii intestinale, spondilartropatia seronegativă nediferenţiată.

Nu se cunoaste cauza aparitiei acestei boli, dar se crede ca ar fi determinata de o combinatie intre anumiti factori de mediu, genetici si ai sistemului imun.

Boala se caracterizeaza prin durere de spate si redoare matinala, aceste simptome apar tipic la adolescent sau adultul tinar. Sunt foarte variate de la o persoana la alta si nu toti bolnavii vor avea simptome grave sau fuziunea coloanei.

In spondilita anchilozanta pot fi afectate si alte parti ale corpului incluzind ochii, inima, plaminii si tractul digestiv.

Unele terapii pentru spondilita anchilozanta includ schimbarea stilului de viata, medicatie, chirurgie, monitorizare permanenta.

Spondiloartropatiile reprezinta un grup de afectiuni ale articulatiilor care pot cauza inflamatii in tot corpul, in special in maduva spinarii. Acestea sunt caracterizate de factor reumatoid negativ si sunt HLA-B27 pozitive.
In afara de spondilita anchilozanta, acest grup mai contine:

 

Patogenie

Patogenia spondilitei anchilozante este incomplet cunoscuta. Un numar de trasaturi ale bolii incluzind nivelul seric crescut de IgA si reactantii fazei acute, histologia inflamatorie si asocierea strinsa cu HLA-B27 implica mecanisme mediate imun, fiind deci o boala autoimuna. Nu a fost identificat niciun eveniment special care ar putea sa declanseze boala, dar se ia in considerare posibila implicare a unor bacterii enterice.

Leziunea initiala este sacroileita, aceasta consta din tesut de granulatie subcondral continind limfocite, plasmocite, mastocite, macrofage, condrocite. De obicei cartilajul iliac, mai subtire decat cel sacrat, este erodat primul. Marginile sclerotice ale articulatiilor erodate neregulat sunt inlocuite gradat de regenerarea fibrocartilajului si apoi de osificare. Aceste modificari sunt vizibile radiologic.

La nivelul coloanei leziunea consta tot in prezenta tesutului  de granulatie la jonctiunea dintre inelul fibros al discului cartilaginos si marginea corpului vertebral. Fibrele periferice ale inelului fibros sunt erodate si in final inlocuite cu tesut osos formind inceputul unei excrescente osoase numite sindesmofit, care dezvoltindu-se in continuare va uni corpii vertebrali.

Progresia acestui proces da aspectul de coloana de bambus, observat radiologic.
Alte leziuni sunt osteoporoza difuza, vertebrele patrate.

Cauze

Cercetatorii au identificat un numar de factori de risc care cresc sansa unei persoane de a dezvolta aceasta afectiune. Sunt cunoscuti drept factorii de risc ai spondilitei anchilopoetice. Prezenta lor nu garanteaza ca respectiva persoana va face boala, doar creste riscul de a o dezvolta.

Acestia sunt:
  • prezenta bolii la alti membrii ai familiei
  • sexul masculin
  • prezenta unor factori genetici
  • virsta tinara
  • istoric pozitiv pentru anumite infectii.

Istoria familiala: aproximativ 20% dintre persoanele bolnave au un membru al familiei cu aceeasi afectiune.

Factorii genetici: oamenii de stiinta au identificat anumite gene care cresc riscul unei persoane de a face boala, de exemplu variatii ale genei HLA-B codeaza o proteina cu rol major in imunitate. HLA-B27, este descoperita la aproximativ 95% dintre bolnavii caucazieni si africanii americani.

Virsta si sexul: spondilita anchilozanta apare de doua ori mai frecvent la barbati fata de femei, iar simptomele sunt mult mai severe la acestia. Afectiunea se descopera in special in timpul adolescentei sau la adultul tinar. Majoritatea sunt diagnosticati intre 17 si 35 de ani.

Infectiile: se crede ca infectiile urinare si intestinale ar creste riscul de boala. Acesta nu inseamna ca este contagioasa, doar ca infectia declanseaza boala la cei predispusi.
Bacteriile incriminate sunt: Klebsiella pneumoniae, Yerssinia enterocolitica.

Semne si simptome

Simptomatologia precoce: primele simptome de spondilita anchilopoietica rezulta din inflamatia articulatiilor dintre baza coloanei (sacrum) si coapsele (ilia). Aceste articulatii sunt numite sacroiliace, iar inflamatia lor este denumita sacroileita. Afectiunea cauzeaza si inflamatia altor articulatii dintre care cele intervertebrale (spondilite), umar, genunchi.

Inflamatiile determina:
  • durere de spate, joasa dar si durerea cefei sau a coloanei toracale
  • redoare matinala a articulatiilor (imposibilitatea mobilizarii acestora, redoarea se remite dupa o perioada de timp in care sunt efectuate exercitii fizice)
  • pierderea flexibilitatii
  • sensibilitate osoasa (durere la atingerea profunda).

Durerea asociata cu spondilita anchilozanta poate:
  • sa creasca in intensitate pe durata mai multor luni
  • sa se agraveze dimineata (sau dupa perioade indelungate repaus)
  • sa dispara odata cu instalarea activitatii
  • sa trezeasca persoana din somn
  • de obicei este prezenta bilaterala (simultan sau poate alterna).

Durerea sau redoarea se inrautateste dimineata si tine pina la 30 de minute.

Artrita periferica: boala afecteaza si alte articulatii cum ar fi ale degetelor, umar, cot, genunchi, glezna si calcii.

Simptomatologia tardiva: odata cu progresia spondilitei anchilozante, miscarile spatelui devin tot mai limitate, pe masura ce corpii vertebrali fuzioneaza, precum si imposibilitatea mobilizarii altor articulatii afectate, denumite anchilozate. Astfel, activitati precum incaltarea papucilor devin imposibile.
In timp pot fi afectate articulatiile dintre coloana si coaste, diminuind miscarile respiratorii.

Unii pacientii pot prezenta febra, anorexie, pierdere ponderala, transpiratii nocturne.

Simptome extraarticulare: afectari ale ochilor, plaminilor si inimii.
Ochii sunt afectati in 40% din cazuri, ducind la episoade inflamatorii numite irite. Irita acuta determina:
  • durere oculara
  • vedere incetosata
  • roseata
  • lacrimare excesiva
  • fotofobie.

Irita acuta necesita tratament imediat, de obicei vederea se imbunatateste in trei luni. Uneori simptomele oculare apar inaintea celor articulare.
Mai rar boala determina complicatii ale inimii si plaminilor. Cea mai frecventa afectare a inimii este insuficienta valvei aortice (regurgitare aortica), determinind insuficienta cardiaca congestica. Problemele pulmonare includ fibroza difuza progresiva a partii superioare a plaminului.

De asemenea este posibil ca o persoana cu spondilita anchilozanta sa prezinte si inflamatii ale intestinului: boala Crohn si colita ulcerativa.

Diagnostic

Inainte de a stabili diagnosticul, este necesar sa se faca diagnosticul diferential cu alte boli asemanatoare cum ar fi:

Evolutie si prognostic

Evolutia bolii este variabila, de la pacienti cu redoare matinala usoara si semne echivoce de sacroileita pina la cei cu anchiloza totala a coloanei si artrita severa periferica. Postura pacientului sufera modificari caracteristice: dispare lordoza lombara, apare atrofia fesiera, se accentueaza cifoza toracala, apare flectarea anterioara a gitului.

Progresia bolii poate fi cuantificata prin: testul Schober, masurarea inaltimii pacientului, a expansiunii toracelui.

Cea mai serioasa complicatie este fractura coloanei vertebrale care poate aparea chiar si in urma unui traumatism minor pe o coloana rigida, osteoporotica.
Sindromul de coada de cal si fibroza excesiva a lobului superior pulmonar sunt complicatii rare.

Prevalenta insuficientei aortice si a tulburarilor de conducere incluzind blocul atrio-ventricular de grad III, creste odata cu progresia bolii.

Persoanele diagnosticate in adolescenta cu spondilita anchilozanta tind sa realizeze un prognostic negativ, la fel si sexul masculin, la femei boala fiind mai putin severa.

Doar in cazuri neobisnuite (fracturi de coloana, HDS, insuficienta aortica), boala scurteaza viata.

Tratament

Nu exista tratament curativ pentru aceasta boala, doar adjuvant (simptomatic):
  • diminuarea durerii si redorii
  • scaderea inflamatiei
  • incetinirea distructiei articulatiilor
  • imbunatatirea calitatii vietii bolnavului.

Tratamentele pentru spondilita anchilozanta includ:
  • schimbarea stilului de viata
  • medicatie
  • chirurgie
  • monitorizare permanenta.

Schimbarea stilului de viata ca parte a incercarii de a controla evolutia bolii, cuprinde anumite activitati care ajuta la imbunatatirea abilitatii persoanei de a functiona independent si de a pastra o atitudine psihica pozitiva. Acestea sunt:
  • terapie fizica special adaptata
  • exercitii
  • reducerea stresului
  • o dieta sanatoasa
  • mutarea in alta zona climatica.

Terapia fizica este o parte importanta a tratamentului, demonstrindu-se ca aceasta imbunatateste simptomele bolii. In timpul acestei terapii, medicul specialist va personifica pentru fiecare pacient un program de exercitii fizice, ce au scopul de a reduce durerea, proteja articulatiile si conserva energia.

Exercitiile sunt importante pentru a mentine muschii puternici, prevenind atrofia lor si pentru a mentine flexibilitatea articulatiilor, acestea cuprind: flexii, extensii, intinderi si aerobica.

Reducerea stresului: printre evenimentele care pot creste stresul sunt emotiile pe care persoana le traieste, cauzate fiind de boala in sine (frica, furia, frustrarea).
Desi nu s-a demonstrat faptul ca stresul joaca un rol in declansarea afectiunii, reducerea sa poate face viata mai usoara pentru acesti pacienti.

Metode de reducere a stresului:
  • perioade repetate de repaus
  • relaxare
  • distractie.
Programele de exercitii, participarea in cadrul unor grupuri de suport emotional si o buna comunicare cu terapeutul, sunt alte moduri de a reduce stresul.

Dieta sanatoasa: o nutritie indestulatoare dar nu excesiva in calorii, proteine si calciu este importanta.

Climatul: unele persoana au observat agravarea artritei la schimbari bruste ale vremii. Desi nu exista nici o dovada ca un anumit climat ar influenta simptomele bolii, mutarea intr-un mediu climatic diferit ar putea imbunatati viata pacientului.

Medicatie

Unele medicamente sunt folosite numai pentru scaderea durerii, in timp ce altele pentru a reduce inflamatia. Exemple ale diferitelor clase de droguri utilizate in spondilita anchilozanta includ:
  • analgezicele, antiinflamatoarele nesteroidiene si corticosteroizii.

Mai sunt alte doua clase de medicamente utilizate de asemenea in incercarea de a stopa distructiile articulare. Prima este denumita medicamente antireumatice modificatoare ale bolii: DMARDs, iar cealalta este cunoscuta drept modificatori ai raspunsului biologic.

Medicamentele modificatoare ale raspunsului biologic
pot fi folosite pentru a imbunatati simptomele bolii, stoparea distructiilor articulare si ameliorarea redorii. Cele mai utilizate sunt:
  • -etanercept
  • -infliximab
  • -adalimumab.

AINS (medicamente din grupa antiinflamatoarelor nesteroidiene) utilizate sunt:
  • -acetaminofen, aspirina
  • -ibuprofen, naproxen, ketoprofen
  • -diclofenac, meloxicam
  • -indometacine, etc.

Tratamentul cu AINS are importante efecte secundare:

DMARDs (medicamente antireumatice modificatoare ale bolii) cei mai folositi sunt:
  • - methotrexatul
  • - sulfasalazina.

Chirurgia

Majoritatea bolnavilor cu spondilita anchilozanta nu au nevoie de chirurgie. Aceasta poate fi luat in considerare cind apare:
  • -flexia anterioara excesiva
  • -simptome neurologice (pierderea functiilor intestinale sau ale vezicii urinare)
  • -durere severa, slabiciune in membre
  • -artrita severa a soldului.

Persoanele cu disfunctie valvulara severa pot necesita inlocuirea acesteia.

Monitorizare permanenta

Necesara pentru a preveni osteoporoza si instalarea efectelor adverse la terapie.

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Cum menținem sănătatea spatelui?
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK