Alcoolul și riscul de demență: dovezi din observații și genetică

Alcoolul și riscul de demență: dovezi din observații și genetică

©

Autor:

Alcoolul și riscul de demență: dovezi din observații și genetică

Consumul de alcool este răspândit la nivel global È™i reprezintă un factor de risc modificabil pentru multiple afecÈ›iuni medicale. RelaÈ›ia sa cu demenÈ›a rămâne, însă, controversată. În timp ce unele studii observă un risc crescut în rândul consumatorilor excesivi, alte cercetări au sugerat posibile efecte protectoare la nivel moderat. TotuÈ™i, noile dovezi din neuroimagistică È™i genetică pun sub semnul întrebării această ipoteză È™i necesită o reevaluare riguroasă a impactului alcoolului asupra sănătății cognitive.
InconsecvenÈ›ele din literatura existentă pot fi explicate prin diferenÈ›e metodologice, lipsa datelor despre consumul pe durata vieÈ›ii, excluderea consumatorilor dependenÈ›i È™i efectul inversiunii cauzale – reducerea consumului ca semn precoce al declinului cognitiv. În plus, includerea abstinenÈ›ilor anterior dependenÈ›i în grupurile de referință complică interpretarea rezultatelor. AbsenÈ›a unor date integrate la scară largă a limitat capacitatea de a trasa relaÈ›ii cauzale clare între consumul de alcool È™i demență.

Obiectivele studiului

Studiul publicat în BMJ Evidence Based Medicine È™i-a propus să evalueze relaÈ›ia dintre consumul de alcool È™i riscul de demență, pe tot spectrul de doze, utilizând atât date observaÈ›ionale longitudinale, cât È™i analize genetice de tip randomizare mendeliană (MR), pe două cohorte extinse: Million Veteran Programme (MVP) din SUA È™i UK Biobank (UKB) din Marea Britanie.

Metodologie

Populații și măsurători

  • ObservaÈ›ional: 559.559 participanÈ›i, urmăriÈ›i până la demență, deces sau finalul studiului.
  • Genetic: 2,4 milioane de indivizi din 45 de cohorte GWAS.
  • Consumul de alcool: evaluat prin chestionare È™i scorul AUDIT-C, împărÈ›it în categorii de risc (non-consumator, risc scăzut, risc crescut).
  • DemenÈ›a: identificată prin coduri ICD în dosarele electronice de sănătate.

Instrumente genetice și analize

Au fost analizate trei fenotipuri genetice pentru alcool: băuturi pe săptămână, consum problematic È™i tulburare de consum de alcool. Asocierile genetice au fost estimate folosind metode IVW È™i analize neliniare (non-linear MR), pentru a surprinde posibile relaÈ›ii de tip U sau J între doza de alcool È™i demență.

Rezultate

Analize observaționale

  • A fost observată o relaÈ›ie în formă de U: risc mai mic de demență la consum moderat comparativ cu abstinenÈ›ii È™i consumatorii excesivi.
  • Consumul moderat părea protectiv doar atunci când era măsurat aproape de momentul diagnosticului de demență – sugerând cauzalitate inversă.
  • ParticipanÈ›ii care au dezvoltat demență îÈ™i reduceau consumul de alcool în anii anteriori diagnosticului, mai ales cei cu istoric de consum intens.

Analize genetice

  • O creÈ™tere genetică a băuturilor pe săptămână a fost asociată cu un risc crescut de demență cu 15%.
  • Riscul genetic pentru tulburare de consum de alcool a fost asociat cu o creÈ™tere de 16% a riscului de demență.
  • Nu s-au găsit efecte protective ale consumului redus de alcool în analiza MR neliniară. Riscul de demență a crescut progresiv odată cu doza.

Interpretare

Rezultatele genetice contrazic ipoteza protecÈ›iei cognitive asociate cu consumul moderat de alcool. RelaÈ›ia aparent protectivă identificată observaÈ›ional pare a fi explicabilă prin factori confundanÈ›i sau prin reducerea consumului în faza prodromală a demenÈ›ei.

Studiul evidenÈ›iază importanÈ›a integrării metodelor genetice în cercetările privind stilul de viață È™i bolile neurodegenerative, mai ales pentru a depăși limitările studiilor observaÈ›ionale È™i riscurile de interpretare greÈ™ită.

Concluzii

Consumul de alcool, indiferent de nivel, este asociat cu un risc crescut de demență. Nu există dovezi solide care să susțină un efect protectiv al consumului moderat. Strategiile de sănătate publică ar trebui să sublinieze reducerea consumului de alcool ca mijloc de prevenire a declinului cognitiv și a demenței.


Data actualizare: 24-09-2025 | creare: 24-09-2025 | Vizite: 110
Bibliografie
Topiwala, A., et al. (2025) Alcohol use and risk of dementia in diverse populations: evidence from cohort, case-control and Mendelian randomisation approaches. BMJ Evidence Based Medicine. DOI: 10.1136/bmjebm2025-113913
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • O creÈ™tere a consumului de alcool ridică în mod direct riscul de demență
  • Ce trebuie să È™tim despre alcool: interviu cu Dr. Sarah Wakeman
  • Consumul de alcool, chiar È™i în cantități mici, asociat cu un risc crescut de demență, indică un studiu genetic
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum