Alcoolul și riscul de demență: dovezi din observații și genetică
Autor: Airinei Camelia

Consumul de alcool este răspândit la nivel global È™i reprezintă un factor de risc modificabil pentru multiple afecÈ›iuni medicale. RelaÈ›ia sa cu demenÈ›a rămâne, însă, controversată. În timp ce unele studii observă un risc crescut în rândul consumatorilor excesivi, alte cercetări au sugerat posibile efecte protectoare la nivel moderat. TotuÈ™i, noile dovezi din neuroimagistică È™i genetică pun sub semnul întrebării această ipoteză È™i necesită o reevaluare riguroasă a impactului alcoolului asupra sănătății cognitive.
InconsecvenÈ›ele din literatura existentă pot fi explicate prin diferenÈ›e metodologice, lipsa datelor despre consumul pe durata vieÈ›ii, excluderea consumatorilor dependenÈ›i È™i efectul inversiunii cauzale – reducerea consumului ca semn precoce al declinului cognitiv. În plus, includerea abstinenÈ›ilor anterior dependenÈ›i în grupurile de referință complică interpretarea rezultatelor. AbsenÈ›a unor date integrate la scară largă a limitat capacitatea de a trasa relaÈ›ii cauzale clare între consumul de alcool È™i demență.
Obiectivele studiului
Studiul publicat în BMJ Evidence Based Medicine È™i-a propus să evalueze relaÈ›ia dintre consumul de alcool È™i riscul de demență, pe tot spectrul de doze, utilizând atât date observaÈ›ionale longitudinale, cât È™i analize genetice de tip randomizare mendeliană (MR), pe două cohorte extinse: Million Veteran Programme (MVP) din SUA È™i UK Biobank (UKB) din Marea Britanie.
Metodologie
Populații și măsurători
- ObservaÈ›ional: 559.559 participanÈ›i, urmăriÈ›i până la demență, deces sau finalul studiului.
- Genetic: 2,4 milioane de indivizi din 45 de cohorte GWAS.
- Consumul de alcool: evaluat prin chestionare È™i scorul AUDIT-C, împărÈ›it în categorii de risc (non-consumator, risc scăzut, risc crescut).
- DemenÈ›a: identificată prin coduri ICD în dosarele electronice de sănătate.
Instrumente genetice și analize
Au fost analizate trei fenotipuri genetice pentru alcool: băuturi pe săptămână, consum problematic È™i tulburare de consum de alcool. Asocierile genetice au fost estimate folosind metode IVW È™i analize neliniare (non-linear MR), pentru a surprinde posibile relaÈ›ii de tip U sau J între doza de alcool È™i demență.
Rezultate
Analize observaționale
- A fost observată o relaÈ›ie în formă de U: risc mai mic de demență la consum moderat comparativ cu abstinenÈ›ii È™i consumatorii excesivi.
- Consumul moderat părea protectiv doar atunci când era măsurat aproape de momentul diagnosticului de demență – sugerând cauzalitate inversă.
- ParticipanÈ›ii care au dezvoltat demență îÈ™i reduceau consumul de alcool în anii anteriori diagnosticului, mai ales cei cu istoric de consum intens.
Analize genetice
- O creÈ™tere genetică a băuturilor pe săptămână a fost asociată cu un risc crescut de demență cu 15%.
- Riscul genetic pentru tulburare de consum de alcool a fost asociat cu o creștere de 16% a riscului de demență.
- Nu s-au găsit efecte protective ale consumului redus de alcool în analiza MR neliniară. Riscul de demență a crescut progresiv odată cu doza.
Interpretare
Rezultatele genetice contrazic ipoteza protecÈ›iei cognitive asociate cu consumul moderat de alcool. RelaÈ›ia aparent protectivă identificată observaÈ›ional pare a fi explicabilă prin factori confundanÈ›i sau prin reducerea consumului în faza prodromală a demenÈ›ei.
Studiul evidenÈ›iază importanÈ›a integrării metodelor genetice în cercetările privind stilul de viață È™i bolile neurodegenerative, mai ales pentru a depăși limitările studiilor observaÈ›ionale È™i riscurile de interpretare greÈ™ită.
Concluzii
Consumul de alcool, indiferent de nivel, este asociat cu un risc crescut de demență. Nu există dovezi solide care să susțină un efect protectiv al consumului moderat. Strategiile de sănătate publică ar trebui să sublinieze reducerea consumului de alcool ca mijloc de prevenire a declinului cognitiv și a demenței.
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Cercetările indică o legătură între sindromul intestinului iritabil și afectarea sănătății mintale
- Cum apare distragerea atenției la adulți: rolul memoriei de lucru în controlul atenției
- Cercetătorii au descoperit noi mecanisme responsabile de determinarea dimensiunii creierului
- Cercetătorii evaluează riscul apariției bolii Alzheimer și medicamentele antidiabetice
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni