Ce trebuie să știm despre alcool: interviu cu Dr. Sarah Wakeman

Dr. Sarah Wakeman, profesor la Harvard Medical School și specialist în medicină a dependențelor, a oferit un interviu revelator despre impactul real al consumului de alcool asupra sănătății. Cu o vastă experiență clinică și de cercetare, ea aduce o perspectivă clară și bazată pe dovezi științifice asupra unui subiect încărcat de mituri și percepții greșite.

De la ritualuri străvechi la „paharul sănătos” de vin

Alcoolul însoțește omenirea de mii de ani. Descoperiri arheologice au arătat că oamenii produceau bere acum 13.000 de ani, iar în China, băuturile fermentate aveau acum 9.000 de ani roluri sociale și spirituale, nu medicale.

Abia în ultimele decenii, consumul moderat de alcool a fost asociat eronat cu beneficii pentru sănătate, în special pentru inimă. Această idee a pornit din studii populaționale care comparau marii consumatori, băutorii moderați și abstinenții. Problema, explică Dr. Wakeman, era că în grupul abstinenților erau incluși și oameni deja bolnavi sau foști mari consumatori. Când cercetătorii au redefinit grupurile, presupusele beneficii ale alcoolului au dispărut.

„Nu există un nivel sănătos de consum de alcool”, afirmă ea. Totuși, la fel ca în cazul deserturilor sau al expunerii la soare, oamenii pot alege să consume ocazional, înțelegând riscurile.

Un pahar pe zi: mai mult decât pare

Mulți consideră că un pahar de vin zilnic este inofensiv. Însă „un pahar” standard înseamnă aproximativ 8–10 grame de alcool pur, iar în realitate paharele obișnuite depășesc de două-trei ori această cantitate.

Conform ghidurilor din Marea Britanie, pragul de consum considerat „scăzut risc” este de maximum 14 unități pe săptămână. Un pahar generos de vin are circa 3 unități. Astfel, consumul zilnic depășește rapid această limită.

Problema majoră: chiar și la niveluri mici, riscul de cancer de sân și cancer esofagian crește. În cazul femeilor, un consum moderat crește riscul de cancer mamar cu aproximativ 5%. Raportat la o prevalență de 13% pe parcursul vieții, aceasta înseamnă o probabilitate vizibil mai mare.

Riscul de cancer: o relație directă cu cantitatea

Dr. Wakeman subliniază că există o relație de tip „doză-răspuns”: cu cât consumi mai mult, cu atât riscul crește.

• La consum moderat (echivalent cu 1–2 pahare pe zi), riscul de cancer crește cu aproximativ 40%, variabil în funcție de tipul tumorii.

• Asocierea alcoolului cu fumatul are un efect multiplicativ asupra cancerului esofagian.

• Obezitatea este un alt factor care amplifică efectele negative ale alcoolului.

Mecanismele implică inflamația cronică, acumularea de compuși toxici în metabolismul alcoolului (precum acetaldehida) și stresul oxidativ care favorizează mutațiile genetice.

Impactul asupra ficatului: un organ capabil să reziste, dar nu la infinit

Ficatul metabolizează 90% din alcool, dar acest proces produce molecule toxice. Organul are o capacitate remarcabilă de regenerare, însă doar până la apariția fibrozei și a cirozei.

• Steatoza hepatică (ficatul gras) apare în stadiile incipiente.

• Fibroza marchează apariția țesutului cicatricial.

• Ciroza reprezintă „punctul fără întoarcere”, unde regenerarea nu mai este posibilă.

Din păcate, Dr. Wakeman avertizează că tot mai mulți tineri de 20–30 de ani ajung în insuficiență hepatică fulminantă din cauza consumului de alcool, uneori fără să fi avut simptome prealabile.

Creierul și inima: efecte devastatoare

Creierul este direct expus la alcool, care traversează bariera hemato-encefalică. Consecințele includ:

• micșorarea volumului cerebral, asemănătoare cu modificările din demență;

• tulburări de memorie și chiar sindroame amnezice acute;

• accelerarea proceselor de îmbătrânire cerebrală.

Inima suferă la rândul ei:

• consumul ridicat favorizează fibrilația atrială („inima de sărbătoare”, după episoade de binge drinking);

• pe termen lung, apare cardiomiopatia alcoolică, cu dilatarea și slăbirea mușchiului cardiac, ceea ce duce la insuficiență cardiacă.

Consecințele mai puțin discutate

Pe lângă bolile grave, alcoolul favorizează și probleme mai „banale”, dar persistente:

• reflux gastro-esofagian și arsuri gastrice;

• interacțiuni toxice cu medicamente frecvent utilizate, precum paracetamolul;

• afectarea calității somnului și accelerarea proceselor de îmbătrânire biologică.

Mesajul final: conștientizare, nu demonizare

Dr. Wakeman nu pledează pentru interzicerea totală a alcoolului, ci pentru o înțelegere realistă a riscurilor. Un pahar de vin nu este echivalent cu 30 de minute de mișcare și nu ar trebui privit ca „beneficiu pentru sănătate”.

Consumul ocazional, asumat și moderat, poate fi o alegere personală – însă este esențial să știm că nu există o doză complet sigură. Educația și prevenția rămân instrumentele-cheie pentru a reduce povara bolilor asociate alcoolului.