Alimentele și riscul de cancer: 8 mituri pe care nu trebuie să le crezi

Dr. Gil Carvalho este medic, cercetător și comunicator științific recunoscut pentru abilitatea sa de a traduce datele complexe din nutriție și medicină într-un limbaj accesibil publicului larg. Cu o carieră ce îmbină practica medicală și cercetarea, Carvalho s-a remarcat printr-o abordare bazată pe dovezi și prin demontarea miturilor populare din nutriție. Într-un interviu video publicat pe canalul său acesta analizează unele dintre cele mai răspândite idei greșite despre alimente și cancer, oferind explicații echilibrate, bazate pe studii științifice.

Rezumat:

1. Eliminarea zahărului vindecă cancerul

• Celulele canceroase folosesc glucoza, dar și grăsimi sau cetone.

• Dietele ketogenice sunt studiate, dar dovezile sunt limitate.

• Problema reală: zahărul rafinat și alimentele ultra-procesate, nu carbohidrații din fructe sau cereale integrale.

2. Lactatele cauzează cancer

• Legătura diferă în funcție de tipul de cancer: risc crescut pentru prostată, risc scăzut pentru colon.

• Calciul pare să aibă efect protector, dar rezultatele sunt mixte pentru sursele non-lactate.

• Concluzie: lactatele nu pot fi etichetate simplist ca „dăunătoare”.

3. Superalimentele vindecă cancerul

• Afinele, broccoli sau turmericul au compuși benefici.

• Niciun aliment singular nu previne sau tratează cancerul.

• Contează tiparul alimentar general și evitarea exceselor nocive (alcool, carne procesată, zahăr).

4. Microundele produc cancer

• Microundele emit radiații non-ionizante, inofensive pentru ADN.

• Riscul real vine din arderea alimentelor și folosirea plasticului nepotrivit.

• Recomandare: folosiți sticlă sau ceramică și evitați carbonizarea cărnii.

5. Carnea este la fel de periculoasă ca fumatul

• Carnea procesată este clasificată drept „carcinogen dovedit”, dar riscul este mult mai mic decât cel al tutunului.

• Exemplu: 50 g carne procesată/zi cresc riscul de cancer colorectal cu 18%, în timp ce fumatul crește riscul de cancer pulmonar de 20–30 de ori.

6. Doar alimentele organice protejează împotriva cancerului

• Dovezile pentru un beneficiu direct al alimentației organice sunt slabe.

• Cert este că fructele și legumele, oricum ar fi cultivate, reduc riscul de cancer.

• Renunțarea la vegetale din cauza prețului organicelor este mult mai dăunătoare.

7. Soia cauzează cancer

• Fitoestrogenii din soia nu cresc riscul, ci dimpotrivă:

  • reduc riscul de cancer de sân, mai ales în populațiile asiatice;

  • reduc riscul de cancer de prostată.

• Soia este sigură și chiar protectoare.

8. Dieta alcalină previne cancerul

• Alimentația nu modifică pH-ul sângelui, care este strict reglat.

• Studiile nu arată beneficii clare asupra cancerului.

• Așa-numita „dietă alcalină” este sănătoasă doar pentru că promovează fructe, legume și evitarea alimentelor procesate.

Cancerul și alimentația – un teren fertil pentru mituri

Cancerul este una dintre cele mai temute boli ale lumii moderne, iar incidența sa crescută alimentează căutarea continuă a unor soluții simple, inclusiv în dietă. Rețelele sociale și mediul online abundă în afirmații radicale: „acest aliment vindecă cancerul” sau „acest ingredient îl declanșează imediat”. Realitatea este însă mult mai nuanțată. Dr. Carvalho explică faptul că există, într-adevăr, o legătură între alimentație și risc oncologic, dar dovezile solide privesc tipare alimentare generale, nu alimente miraculoase sau „toxice” izolate.

Mitul 1 – Eliminarea zahărului vindecă cancerul

Unul dintre cele mai persistente mituri este acela că oprirea consumului de zahăr ar putea „înfometa” celulele canceroase și astfel boala ar putea fi vindecată. Ideea se bazează pe observația reală că celulele tumorale consumă glucoză în cantități mari. Totuși:

• Celulele canceroase folosesc și alți nutrienți, inclusiv grăsimi și corpi cetonici, pentru a-și susține creșterea.

• Dietele ketogenice și cele sărace în carbohidrați sunt studiate pentru anumite tipuri de cancer (ex. glioblastom), dar dovezile rămân slabe și nu justifică recomandări standard în practica medicală.

• Diferența majoră: nu toate glucidele sunt egale.

  • Zaharurile rafinate și carbohidrații procesați (băuturi carbogazoase, dulciuri) au fost asociați cu un risc crescut de cancer.

  • Carbohidrații complecși din cereale integrale, fructe, quinoa sau ovăz sunt corelați cu un risc mai mic.

Concluzia lui Carvalho este clară: renunțarea completă la zahăr nu este soluția, dar reducerea alimentelor ultra-procesate și menținerea unei diete bogate în vegetale integrale reprezintă o strategie solidă de prevenție.

Mitul 2 – Lactatele cauzează cancer

O altă afirmație populară, mai ales pe platformele vegane, este că lactatele stimulează factorii de creștere (precum IGF-1) și, implicit, dezvoltarea cancerului. Realitatea este mai complexă:

• Consumul de lactate a fost corelat cu un risc mai mare de cancer de prostată, dar și cu un risc mai mic de cancer colorectal.

• Aceste efecte opuse fac imposibilă o etichetare simplă de tipul „lactatele dau cancer”.

• Unele beneficii ar putea fi explicate de calciul din lactate, despre care există date că inhibă proliferarea celulară anormală.

Întrebarea firească este dacă sursele non-lactate de calciu (verdețuri, lapte vegetal fortificat) oferă aceleași efecte protectoare. Datele sunt încă mixte:

• Unele studii nu găsesc protecție împotriva cancerului colorectal.

• Studii mai recente (2025) sugerează că și calciul non-lactat ar putea reduce acest risc.

Un aspect important: absorbția calciului diferă. Vegetalele bogate în oxalați și fitati reduc biodisponibilitatea, ceea ce poate explica inconsistențele studiilor.
Mesajul final este de echilibru: cei care aleg să evite lactatele trebuie să fie atenți la aportul de calciu și să includă surse precum kale sau varza creață, care au un conținut redus de oxalați.

Mitul 3 – Superalimentele previn sau vindecă cancerul

Industria „superfood” promovează ideea că un singur aliment – afine, turmeric, broccoli – ar putea preveni sau chiar vindeca cancerul. Dr. Carvalho demontează acest mit subliniind:

• Este adevărat că aceste alimente conțin compuși benefici (antioxidanți, fitonutrienți).

• Nu există dovezi că un singur aliment poate preveni sau inversa cancerul.

• Cele mai consistente date vin din analiza tiparelor alimentare generale, nu din consumul izolat al unui ingredient.

Astfel, consumul de afine sau broccoli este benefic, dar nu poate compensa efectele negative ale unei diete bogate în carne procesată, alcool sau zaharuri adăugate.

Mitul 4 – Gătitul la microunde produce cancer

Un alt mit frecvent întâlnit este acela că folosirea cuptorului cu microunde ar transforma mâncarea în „radioactivă”. Carvalho clarifică:

• Microundele sunt o formă de radiație non-ionizantă, la fel ca lumina vizibilă. Nu deteriorează ADN-ul și nu cauzează cancer.

• Riscurile reale sunt altele:

  • Carbonizarea alimentelor, în special a cărnii, care generează compuși carcinogeni (amine heterociclice, hidrocarburi aromatice policiclice).

  • Folosirea necorespunzătoare a plasticului. Recipientele care nu sunt „microwave safe” pot elibera substanțe nocive.

Recomandarea practică: folosirea vaselor de sticlă sau ceramică și evitarea supra-gătirii alimentelor.

Mitul 5 – Carnea este la fel de periculoasă ca fumatul

Probabil una dintre cele mai spectaculoase comparații din presă este echivalarea consumului de carne procesată cu fumatul. Carvalho explică de ce această analogie este înșelătoare:

• Organizația Mondială a Sănătății a inclus carnea procesată în categoria carcinogenilor dovediți la om (grupa 1), alături de tutun sau azbest. Dar această clasificare se referă la nivelul de certitudine, nu la dimensiunea riscului.

• Riscul de cancer colorectal crește cu aproximativ 18% pentru fiecare 50 g de carne procesată consumată zilnic (echivalentul unui hot dog sau a două felii de bacon).

• Prin comparație, fumatul crește riscul de cancer pulmonar de 20–30 de ori și dublează sau triplează riscul pentru toate tipurile de cancer.

Carvalho rezumă plastic diferența: ambele sunt dăunătoare, dar comparația e ca între „un revolver și o rachetă balistică”.

Mitul 6 – Doar alimentele organice protejează împotriva cancerului

Un argument frecvent întâlnit este acela că pesticidele folosite în agricultura convențională ar fi o cauză majoră a cancerului și că doar produsele organice oferă protecție. Dr. Carvalho explică:

• În prezent, nu există dovezi solide că alimentația exclusiv organică reduce riscul de cancer.

• Există unele studii care sugerează posibile beneficii, dar rezultatele sunt inconsistente și insuficiente pentru a formula recomandări ferme.

• Cert este că fructele și legumele, indiferent de metoda de cultivare, au un rol clar în reducerea riscului oncologic.

Riscul real apare atunci când oamenii evită consumul de vegetale pentru că nu își permit sau nu găsesc produse organice. În acest caz, renunțarea completă la fructe și legume este mult mai periculoasă decât expunerea la posibile reziduuri de pesticide.

În ceea ce privește glifosatul, unul dintre cele mai dezbătute erbicide, Carvalho subliniază:

• Nu există dovezi convingătoare că ar provoca cancer, dar nici suficiente pentru a fi declarat complet sigur.

• Este un domeniu încă în cercetare, unde trebuie comunicat clar că există incertitudine și că știința are nevoie de timp pentru a oferi concluzii ferme.

Mesajul principal: consumați legume și fructe, fie ele convenționale sau organice. Beneficiile unei alimentații vegetale sunt mult mai mari decât riscurile ipotetice asociate pesticidelor.

Mitul 7 – Soia cauzează cancer, în special cancer de sân

Frica de soia este alimentată de faptul că boabele conțin fitoestrogeni, molecule care seamănă structural cu estrogenul uman. Cum unele cancere de sân sunt stimulate de estrogen, ipoteza era că soia ar putea agrava riscul.

Însă dovezile la nivel populațional arată exact opusul:

• Consumul de soia este asociat cu un risc mai mic de cancer de sân, în special în rândul femeilor asiatice, unde aportul alimentar este mai ridicat.

• De asemenea, studiile indică o reducere a riscului de cancer de prostată la bărbații care consumă soia.

Explicația constă în faptul că fitoestrogenii au un rol dual:

• În unele țesuturi imită acțiunea estrogenului.

• În altele, acționează ca un „anti-estrogen”, blocând efectele acestuia.

Această complexitate demonstrează cât de periculos este să tragem concluzii doar pe baza teoriilor biochimice fără a verifica efectele reale la oameni. În cazul soiei, datele epidemiologice sunt consistente: nu cauzează cancer, ci are un rol protector.

Mitul 8 – Dieta alcalină previne sau vindecă cancerul

Ultimul mit abordat de Carvalho este cel al diete alcaline, promovată intens în mediile alternative. Argumentul pornește de la observația că celulele canceroase cresc mai bine în medii acide în laborator. Din această idee s-a extrapolat că dacă mâncăm doar alimente „alcaline”, putem modifica pH-ul organismului și astfel preveni cancerul.

Realitatea biologică:

• Corpul uman reglează extrem de strict pH-ul sângelui și al țesuturilor. Abateri mici pot pune viața în pericol (acidoză sau alcaloză).

• Alimentația poate modifica pH-ul urinei, dar nu al sângelui.

• O analiză sistematică a literaturii nu a găsit dovezi că dieta alcalină reduce riscul de cancer.

Singura ipoteză plauzibilă ar fi legată de tractul urinar, unde modificările de pH se reflectă direct, dar nici acolo nu s-au identificat beneficii clare.

Totuși, este important de reținut că ceea ce se numește popular „dietă alcalină” include de obicei:

• fructe și legume proaspete,

• leguminoase și nuci,

• aport ridicat de apă,

• evitarea alimentelor procesate, a alcoolului și a zahărului adăugat.

Aceste obiceiuri sunt sănătoase și pot reduce riscul de cancer, dar nu pentru că „alcalinizează” organismul, ci pentru că aduc fibre, vitamine, antioxidanți și reduc densitatea calorică a dietei.

Concluzie

Interviul cu Dr. Gil Carvalho subliniază o idee esențială: nu există alimente magice care să vindece sau să provoace cancer în mod izolat. Riscul oncologic este influențat de un ansamblu de factori, iar tiparele alimentare generale cântăresc mult mai mult decât un singur ingredient.

Mesajul de bază al lui Carvalho este unul echilibrat și pragmatic:

• Evitați excesele de carne procesată, alcool și zahăr rafinat.

• Consumați cât mai multe fructe, legume, leguminoase și cereale integrale.

• Nu vă lăsați induși în eroare de promisiuni simpliste.

Astfel, prevenția cancerului nu vine din soluții magice sau diete extreme, ci dintr-un stil de viață echilibrat, susținut de dovezi științifice solide.