Alimentele ultra-procesate și sănătatea publică: un semnal global de alarmă și o foaie de parcurs pentru schimbare

Un studiu realizat la o colaborare internațională coordonată de experți din Australia și publicat în The Lancet la data de 18 noiembrie 2025 a analizat relația dintre consumul de alimente ultra-procesate și impactul acestora asupra sănătății umane și a politicilor alimentare.
Alimentele ultra-procesate, definite prin utilizarea substanțelor derivate industrial și a aditivilor cu rol senzorial, reprezintă categoria cea mai intens procesată a sistemului Nova. Aceste produse - chipsuri, dulciuri, băuturi îndulcite, preparate gata de consum - sunt formulate pentru a fi hiperpalatabile, ieftine și ușor de consumat, înlocuind tot mai mult alimentele integrale. Studiile epidemiologice au asociat consumul ridicat de alimente ultra-procesate cu risc crescut de obezitate, boli cardiovasculare, diabet, depresie și mortalitate.

Autorii seriei din The Lancet subliniază că problema nu constă doar în caracteristicile nutriționale ale fiecărui produs, ci în întregul model alimentar dominat de alimente ultra-procesate, în care interacțiunea cumulativă a aditivilor și înlocuirea alimentelor nutritive conduc la efecte negative asupra sănătății.

Despre studiu

Structura seriei Lancet

Seria este compusă din trei articole științifice complementare, elaborate de 43 de experți internaționali:

• Articolul 1 - analizează dovezile privind impactul consumului de alimente ultra-procesate asupra sănătății și tranziția globală de la dietele tradiționale către modele dominate de produse industriale.
• Articolul 2 - propune o schemă de politici publice pentru reducerea producției, marketingului și vânzării alimentelor ultra-procesate.
• Articolul 3 - descrie modul în care corporațiile globale determină expansiunea alimentelor ultra-procesate, influențează politicile publice și blochează reglementările.

Aceste articole converg către aceeași concluzie: reducerea dependenței globale de alimente ultra-procesate necesită politici ferme, coordonare internațională și cooperarea comunității civile.

Rezultate

Alimentele ultra-procesate înlocuiesc dietele sănătoase și amplifică riscul de boli cronice

Prima parte a seriei arată că alimentele ultra-procesate sunt consumate pe scară largă, reprezentând aproximativ 50% din aportul alimentar în țările cu venit ridicat și o proporție în creștere rapidă în țările cu venit mediu și scăzut.

• Alimentele ultra-procesate sunt asociate cu risc crescut de obezitate, boli cardiovasculare, diabet, cancer și depresie.
• Aceste produse reduc calitatea globală a dietei prin înlocuirea alimentelor integrale.
• Aditivii, aromele, coloranții și texturizanții acționează sinergic, contribuind la comportamente alimentare repetitive și consum excesiv.

Autorii subliniază că dovezile sunt suficient de robuste încât lipsa intervenției politice nu mai poate fi justificată.

Nevoia unei reglementări consistente și coordonate

Al doilea articol descrie un set coerent de politici pentru a reduce producția și consumul de alimente ultra-procesate, incluzând:

• restricționarea marketingului către copii și pe platformele digitale;
• interzicerea alimentelor ultra-procesate în școli, spitale și instituții publice;
• limitarea expunerii în supermarketuri (rafturi, promoții, plasări strategice);
• implementarea etichetelor de avertizare pe partea frontală a ambalajelor;
• taxe suplimentare pe produsele ultra-procesate;
• reorientarea subvențiilor agricole către producția de alimente locale, integrale și accesibile.

Economiile vulnerabile socio-economic sunt cele mai expuse, ceea ce impune ca tranziția alimentară să fie echitabilă, protejând persoanele care depind de opțiunile alimentare ieftine.

Cum influențează corporațiile politicile alimentare

Ultima parte a seriei dezvăluie o realitate documentată riguros: expansiunea globală a alimentelor ultra-procesate este determinată de strategiile comerciale și politice ale câtorva companii multinaționale.

• Industria generează venituri de peste 1,9 trilioane USD anual.
• Companiile folosesc ingrediente ieftine, procesări industriale avansate și marketing agresiv pentru a stimula consumul.
• Influența politică se exercită prin lobby, finanțarea grupurilor de interese, donații politice și procese judiciare menite să întârzie reglementările.

Experții remarcă paralelele evidente cu lupta istorică împotriva industriei tutunului: doar o mobilizare globală poate contracara influența sistemică a companiilor asupra sănătății publice.

Concluzii

Seria publicată în The Lancet subliniază necesitatea urgentă a unei transformări globale a sistemelor alimentare. Alimentele ultra-procesate nu sunt doar un simptom al modernității, ci o consecință directă a unui model economic orientat spre profit, care afectează sănătatea populațiilor și accentuează inegalitățile.

Recomandările principale includ:

• politici ferme bazate pe evidențe și reglementări obligatorii;
• limitarea influenței corporațiilor în procesele decizionale;
• promovarea alimentelor integrale și accesibile tuturor;
• măsuri fiscale și sociale pentru protecția populațiilor vulnerabile;
• coaliții civile și internaționale care să monitorizeze și să apere instituțiile publice.

Transformarea sistemului alimentar necesită o abordare completă și coordonată, care pune sănătatea și echitatea înaintea profitului.