ARPIM isi exprima ingrijorarea fata de declaratiile autoritatilor referitoare la clawback

Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) îşi manifestă îngrijorarea faţă de recentele declaraţii publice ale autorităţilor referitoare la taxa clawback, se arată într-un comunicat de presă remis joi AGERPRES.
Reprezentanţi ai autorităţilor au afirmat public că la acest moment se află în lucru un format al taxei cu prevederi total diferite de cele supuse dezbaterii publice în urmă cu o săptămână, susţine sursa citată.
'Noua versiune ignoră complet opinia şi expertiza reprezentanţilor industriei farmaceutice. Considerăm că în acest mod se încalcă principiile bunei guvernări şi cele ale transparenţei iar semnalul transmis de autorităţi către toţi investitorii străini este unul dintre cele mai negative. Suntem îngrijoraţi de faptul că Guvernul este pe punctul de a lua o decizie bazându-se pe informaţii false referitoare la cheltuielile cu medicamentele, compensarea medicamentelor inovative faţă de cea a genericelor şi contribuţiile financiare ale industriei farmaceutice. Din acest motiv am şi trimis joi o scrisoare deschisă atât Preşedintelui României, cât şi Primului Ministru, care prezintă realitatea, dar şi consecinţele pe care o asemenea măsură le poate avea pentru investitorii străini şi pentru piaţa farmaceutică', afirmă Dan Zaharescu, director executiv ARPIM.
Taxa clawback se aplică în prezent şi în alte ţări ale UE, însă nicio ţară nu impozitează cifra de afaceri (vânzările totale), ci numai valoarea compensată de stat. Mai mult, statul nu percepe astfel de taxe înainte să-şi plătească datoriile către producători, subliniază reprezentanţii ARPIM.
În Belgia, de pildă, există o contribuţie de 6,73% aplicată pe valoarea vânzărilor rambursate şi o taxă de 1% pe vânzările produselor nerambursate în anul 2010.
În Croaţia există o contribuţie de 3% din vânzările produselor rambursate iar în Spania, de 2% din valoarea vânzărilor rambursate. Valori similare ale taxei sunt percepute atât în Polonia (3% din valoarea vânzărilor rambursate), cât şi în Italia (3,65% din valoarea vânzărilor rambursate - împărţit pe tot lanţul de distribuţie: de la producători la farmacii). Cea mai mare valoare a taxei clawback din Europa se percepe în Ungaria - 20% -, însă în această ţară medicamentele sunt plătite de stat la maximum o lună, faţă de un an, la cât au ajuns termenele de plată în România, relevă sursa citată.
ARPIM consideră că principala consecinţă negativă pe termen lung pe care o va avea această măsură este descurajarea investiţiilor străine.
'Constatăm că după 20 de ani de investiţii şi implicare pe piaţa din România, industria farmaceutică primeşte pentru prima oară mesajul fără echivoc că ţara noastră nu mai este un loc sigur pentru investiţii. În acest context, când se pregăteşte o asemenea măsură nesustenabilă, industria farmaceutică nu mai poate garanta creditarea sistemului. Din cauza acestor măsuri pacienţii români riscă să rămână fără medicamente', mai afirmă Dan Zaharescu.
Reprezentanţii ARPIM evidenţiază că România are cel mai mic consum de medicamente per capita din Europa şi cea mai mică alocare procentuală din PIB - 3,8% în anul 2011 -, cheltuielile cu medicamentele se ridică la 24% din bugetul Sănătăţii şi reprezintă principala categorie vizată de reducerile de costuri. Aceştia mai spun că medicamentele prescrise în România au cele mai mici preţuri din UE începând cu anul 2009 iar pacienţilor le-au fost eliberate în ultimele 12 luni medicamente compensate în valoare de 1,2 miliarde euro, sumă pe care autorităţile nu au achitat-o încă.
ARPIM subliniază că pacienţii români au acces la medicamente inovative compensate cu patru ani întârziere, în ciuda prevederilor Directivei de Transparenţă 89/105 a UE, iar Guvernul nu intenţionează să actualizeze lista medicamentelor compensate.
România se află pe locul 5 ca valoare în Europa în ceea ce priveşte penetrarea medicamentelor generice, acestea fiind accesibile pacienţilor în regim compensat imediat, inclusiv în Programele Naţionale - unde sunt gratuite.
'Am vrea să se înţeleagă că noi susţinem necesitatea impunerii unui control în sistemul sanitar, diminuarea fraudelor şi creşterea finanţării. Companiile membre ARPIM sunt pregătite să contribuie la identificarea unor soluţii astfel încât aceste obiective să fie îndeplinite într-o manieră transparentă şi predictibilă,', precizează Dan Zaharescu.