Boala cronică de rinichi afectează aproape 800 de milioane de adulți la nivel global

Pe 7 noiembrie 2025, The Lancet a publicat un amplu studiu realizat de cercetătorii de la Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) al Universității din Washington, în colaborare cu New York University Grossman School of Medicine și Universitatea din Glasgow, care arată că boala cronică de rinichi (CKD) afectează aproape 800 de milioane de adulți la nivel mondial. Studiul face parte din Global Burden of Disease Study 2023 (GBD 2023) și oferă cea mai detaliată analiză de până acum privind impactul global al CKD între anii 1990 și 2023.

Context

Boala cronică de rinichi este definită prin deteriorarea lentă și ireversibilă a funcției renale, ceea ce duce la acumularea toxinelor și afectarea echilibrului hidroelectrolitic. În ultimele decenii, CKD a devenit una dintre principalele cauze de mortalitate globală, fiind strâns asociată cu diabetul zaharat, hipertensiunea arterială și obezitatea.
Deși mortalitatea cauzată de alte boli netransmisibile (precum bolile cardiovasculare sau cancerul) a scăzut în multe regiuni datorită progreselor medicale și politicilor de sănătate publică, CKD reprezintă una dintre puținele cauze majore de deces care continuă să crească.

Analizele anterioare GBD au indicat tendințe îngrijorătoare privind povara bolii, însă ediția din 2023 aduce o imagine completă, bazată pe 2.230 de surse de date din 204 țări și teritorii.

Despre studiul actual

Echipa de cercetare condusă de dr. Paul B. Mark și colegii săi a utilizat metodologia standardizată a Global Burden of Disease Study, analizând date privind prevalența, mortalitatea, dizabilitatea și factorii de risc asociați CKD în rândul adulților cu vârsta peste 20 de ani.

Studiul a evaluat:

• Prevalența globală și regională a CKD între 1990 și 2023.

• Tendințele de mortalitate standardizată pe vârstă.

• Distribuția factorilor de risc atribuiți bolii cronice de rinichi.

• Impactul CKD asupra mortalității cardiovasculare și accesul la terapii de substituție renală (dializă și transplant).

Datele au fost extrase și armonizate din registre naționale, studii de cohortă, sondaje de sănătate populaționale și baze de date clinice, oferind o imagine integrată a poverii CKD la nivel mondial.

Rezultate

Prevalența globală și evoluția bolii

• Numărul adulților care trăiesc cu boală cronică de rinichi s-a dublat din 1990, ajungând la aproape 800 de milioane în 2023.

• Prevalența globală standardizată pe vârstă a fost estimată la 14% în rândul adulților cu vârsta ≥20 ani.

• Cea mai mare prevalență a fost observată în:

  • Africa de Nord și Orientul Mijlociu: 18,0%

  • Asia de Sud: 15,8%

  • Africa Subsahariană: 15,6%

  • America Latină și Caraibe: 15,4%

Țările cu cele mai ridicate rate de CKD includ Iran, Haiti, Panama, Nigeria, Mauritius, Seychelles, Grenada, Mexic, Libia și Costa Rica.

Mortalitatea și dizabilitatea

• În 2023, CKD a fost a noua cauză principală de deces la nivel global, cu aproximativ 1,5 milioane de decese.

• Totodată, boala a fost a 12-a cauză de dizabilitate.

• Rata globală de mortalitate standardizată pe vârstă a crescut de la 24,9 la 26,5 decese la 100.000 locuitori între 1990 și 2023 — o tendință opusă majorității celorlalte boli netransmisibile.

Distribuția geografică

• China și India au raportat cele mai mari numere absolute de cazuri, cu 152 milioane, respectiv 138 milioane de persoane afectate.

• Alte țări cu peste 10 milioane de adulți care trăiesc cu CKD includ Statele Unite, Indonezia, Japonia, Brazilia, Rusia, Mexic, Nigeria, Pakistan, Bangladesh, Iran, Filipine, Vietnam, Thailanda și Turcia.

Stadiile bolii și accesul la tratament

Majoritatea pacienților se află în stadiile 1–3 ale bolii, ceea ce subliniază importanța programelor de screening precoce și a strategiilor de control al factorilor de risc. Controlul eficient al glicemiei și tensiunii arteriale poate întârzia progresia bolii și reduce necesitatea terapiilor costisitoare de substituție renală.

Totuși, accesul la dializă și transplant renal rămâne extrem de inegal la nivel global, limitat în special în regiunile cu venituri mici și medii.

Factorii de risc principali

Studiul a identificat 14 factori de risc majori asociați CKD, dintre care:

• Diabetul zaharat, hipertensiunea arterială și obezitatea au contribuit cel mai mult la pierderea anilor de viață sănătoasă.

• Factorii dietetici, precum aportul scăzut de fructe și legume și consumul ridicat de sodiu, au avut contribuții semnificative.

În plus, disfuncția renală a fost responsabilă pentru aproximativ 12% din decesele cardiovasculare la nivel global, ocupând locul șapte între factorii de risc pentru mortalitatea cardiovasculară — înaintea diabetului și obezității.

Concluzii și implicații pentru sănătatea publică

Autorii subliniază că boala cronică de rinichi este o criză de sănătate globală în creștere, deși mare parte din impactul său ar putea fi prevenit prin intervenții timpurii.

Potrivit dr. Theo Vos, autor principal și profesor emerit la IHME, CKD rămâne „o cauză majoră de pierdere a sănătății, dar primește mult mai puțină atenție din partea politicilor de sănătate decât alte boli netransmisibile”.

Pentru atingerea obiectivului Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de reducere cu o treime a mortalității premature cauzate de bolile netransmisibile până în 2030, este esențială:

• Extinderea accesului la diagnostic precoce și tratament accesibil,

• Reducerea factorilor de risc modificabili (diabet, hipertensiune, obezitate, dietă nesănătoasă),

• Investiția în programe de prevenție și control al progresiei bolii,

• Creșterea echității în accesul la terapii de substituție renală.

În concluzie, studiul GBD 2023 oferă cea mai completă imagine de până acum asupra poverii globale a bolii cronice de rinichi și atrage atenția asupra nevoii urgente de acțiuni integrate de sănătate publică pentru a preveni progresia bolii și a reduce mortalitatea asociată acesteia.