Cancerul de stomac - ghidul pacientului

Cancerul de stomac, cunoscut și drept cancer gastric, reprezintă o afecțiune în cadrul căreia celulele din mucoasa stomacului cresc necontrolat, invadează spațiile învecinate și împiedică procesul de digestie a alimentelor. (1)

În mod normal, în urma alimentației stomacul procesează nutrienți benefici pentru organism, cum ar fi proteine, carbohidrați, vitamine și minerale, fiind prima etapă din procesul de digestie în tubul gastrointestinal. De asemenea, stomacul contribuie la eliminarea substanțelor nocive din organism, alături de ficat și de rinichi, și secretă substanțe utile pentru procesul de absorbție.

Apariția cancerului la nivelul stomacului perturbă funcțiile acestuia, cu consecințe severe asupra tuturor sistemelor de organe din corpul uman. Astfel, o dietă sănătoasă, identificarea precoce a semnelor și simptomelor de cancer gastric și tratamentul eficient pot îmbunătăți semnificativ prognosticul pacientului. (1, 2)

Factori de risc – cum putem să limităm efectele negative ale cancerului de stomac?

Cancerul gastric, la fel ca orice alt tip de neoplazie, prezintă două tipuri de factori de risc: factori nemodificabili și factori modificabili. Deși nu putem controla anumiți factori, orice persoană prezentând un risc de a dezvolta cancer de stomac, putem influența semnificativ rata de apariție și modul de dezvoltare a acestuia printr-un control riguros al obiceiurilor noastre de zi cu zi.

Factorii nemodificabili sunt reprezentați de (3):

• vârsta peste 65 de ani;
• sexul masculin;
• prezența cancerului gastric la rudele de gradul I, cum ar fi părinți, copii sau frați/surori (antecedente heredocolaterale), ceea ce indică o predispoziție genetică pentru acest tip de cancer;
• origini asiatice, hispanice sau afro-americane;
• intervenții chirurgicale sau alte probleme de sănătate în antecedentele personale patologice: operație la nivelul stomacului, anemie pernicioasă, aclorhidrie, boala Menetrier (gastropatia hipertrofică), polipi adenomatoși la nivelul stomacului, sindrom Li-Fraumeni, infecție cu virusul Epstein-Barr;

Pentru fiecare factor modificabil pe care îl regăsiți în viața dumneavoastră de zi cu zi există anumite soluții eficiente, astfel încât să vă îmbunătățiți calitatea vieții. Factorii modificabili sunt reprezentați de (3, 4) :

• profesii care implică prelucrarea de cărbune, cauciucuri sau metale grele – utilizarea echipamentelor de protecție, limitarea contactului cu aceste substanțe sau schimbarea locului de muncă după posibilități îmbunătățește semnificativ prognosticul în cancerul gastric;
• infecția cu Helicobacter pylori, o bacterie care poate fi prezentă la nivelul mucoasei gastrice și care poate determina în timp inflamație cronică – diagnosticul de infecție se realizează fie prin endoscopie digestivă superioară dacă prezentați reflux gastroesofagian, arsuri sau dureri în timpul meselor, fie prin analiză de coprocultură în cadrul screeningului anual;
• consumul excesiv de alcool – pentru persoanele sănătoase, este recomandat un consum de maximum 1 unitate de alcool pe zi (echivalent cu o bere de 350 ml sau cu 1 pahar de vin de 150 ml sau cu 1 pahar de tărie de 40 ml), atât pentru femei, cât și pentru bărbați, mai ales odată cu înaintarea în vârstă; cu toate acestea, consumul de alcool la pacienții cu cancer gastric ar trebui evitat;
• fumatul – se recomandă renunțarea la fumat, fără să existe o anumită cantitate nedăunătoare de țigări pe zi;
• obezitatea – persoanele supraponderale (IMC între 25 și 30) și cele obeze (IMC peste 30) sunt sfătuite să adopte un aport zilnic normocaloric, sărac în grăsimi dăunătoare, și să practice minimum 30 de minute pe zi de activitate fizică moderată;
• stresul, întrucât sistemul nervos și sistemul digestiv sunt în strânsă legătură, situațiile solicitante determinând hiperreactivitate și inflamație cronică la nivelul tubului digestiv – deși există numeroase tehnici de relaxare, cum ar fi practicarea de yoga, mindfulness, meditație, se recomandă asocierea acestora cu ședințe de psihoterapie, extrem de utile în gestionarea trăirilor interioare și a factorilor externi din viața de zi cu zi;
• o dietă dezechilibrată, nesănătoasă;

Dieta reprezintă cel mai important factor de risc pentru un tub digestiv nesănătos. Numeroase studii au descoperit efecte negative ale alimentelor bogate în sare sau alte celor procesate, cum ar fi mezelurile, alimentele de tip fast-food, cele prăjite sau condimentate excesiv.

De asemenea, consumul de carne și de brânzeturi în cantitate mare a fost puternic corelat cu un risc crescut de cancer gastric, întrucât alimentele de origine animală conțin substanțe ce determină inflamație cronică la nivelul tubului digestiv. (5)

Cea mai utilă schimbare pe care o puteți face în acest sens este gătirea alimentelor acasă și evitarea meselor în oraș. Este cunoscut faptul că lanțurile de fast-food sau de restaurante utilizează cantități excesive de sare, de zahăr și de grăsimi pentru a îmbogăți gustul alimentelor, devenind pericole pentru sănătatea mucoasei gastrice.

Prin comparație, adoptarea unei diete de tip mediteranean, cu un consum crescut de fructe, legume, cereale, semințe, ulei de măsline, iaurt a fost corelată cu un tub digestiv sănătos, datorită efectelor benefice ale antioxidanților prezenți. (5)

Modificări apărute în alimentație în cancerul de stomac

Pierderea anormală, rapidă în greutate reprezintă cea mai frecventă consecință a cancerului gastric, atât prin scăderea poftei de mâncare, cât și prin perturbarea digestiei. De asemenea, în urma intervențiilor chirurgicale, poate să apară fenomenul de dumping: alimentele vor traversa mult prea rapid stomacul, fără să fie procesate. (6)

Aportul nutrițional scăzut rezultă în slăbiciunea, fatigabilitate, iritabilitate, simptome care pot altera starea generală a pacientului. În plus, capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor este scăzută, putând agrava afecțiunile existente.

Dacă regăsiți aceste simptome în cazul dumneavoastră, este important de ținut minte faptul că alimentația corectă și menținerea unei greutăți corporale optime influențează foarte mult prognosticul bolii, fiind necesare următoarele (6, 7):

• să nu săriți peste mesele din timpul zilei, chiar dacă nu aveți poftă de mâncare;
• îmbunătățiți aportul zilnic prin alimente din dieta mediteraneană;
• evitați alimentele nesănătoase;
• consumați frecvent supe, lapte integral sau alimente sub formă de pastă sau lichide, cum ar fi smoothie-uri bogate în vitamine;
• solicitați ajutor din partea cadrelor medicale în cazul în care alimentația optimă pe cale orală devine imposibilă;
• consumați mai multe mese pe zi, cu o cantitate mai mică de mâncare la fiecare masă, astfel încât să evitați senzașia de sațietate precoce;
• evitați consumul de băuturi carbogazoase în timpul mesei, care vă pot balona și pot determina senzația de sațietate precoce;
• limitați aportul excesiv de pâine sau cereale bogate în fibre, fiind dificil de digerat;
• stimulați apetitul prin exerciții fizice ușoare, cum ar fi plimbările în aer liber;
• utilizați suplimente alimentare cu vitamine, printre care cele mai importante fiind vitamina B12, fier, calciu, acid folic;

Modificări apărute în timpul tratamentului pentru cancer de stomac

Tratamentul pentru cancerul de stomac include adesea o asociere între intervenția chirurgicală de rezecție și chimioterapie. Indiferent de stadiul bolii sau de schema de tratament utilizată, există numeroase efecte adverse identificate în urma tratamentului. Identificare și controlul acestora prezintă un impact major asupra prognosticului pacienților oncologici.

Alterarea gustului și al mirosului: acest efect advers apărut în urma chimioterapiei poate dura câteva luni și poate fi asociat cu durere în gât sau dificultăți la înghițire. În acest caz, se recomandă (8):

• condimentarea meselor în moduri naturale, cum ar fi prin adăugarea de suc de lămâie, ierburi, usturoi, piper sau miere;
• utilizarea paielor în timpul consumului de lichide;
• consumarea alimentelor cât mai calde, pentru a îmbunătăți mirosul acestora;
• limitarea timpului petrecut în bucătărie, pentru a nu „epuiza” receptorii pentru miros înainte de masă;

Fatigabilitatea, o reacție adversă extrem de frecventă în tratamentul oncologic, poate fi combătută prin (8):

• alternative pentru activități solicitante, cum ar fi cumpărăturile realizate online cu livrare acasă în loc de deplasarea la magazin;
• plimbări frecvente în parc sau vizite alături de familie sau prieteni;
• planificarea zilelor astfel încât să aveți cât mai multe activități de recreere, cum ar fi cititul, urmărirea unui film, vizionarea unui spectacol de teatru;

Ulcerele bucale și uscăciunea gurii pot fi ameliorate prin evitarea consumului de alimente tari sau fierbinți, prin evitarea substanțelor iritative, cum ar fi sucul de lămâie, condimentele iuți, nuci. De asemenea, utilizarea unui pai limitează contactul alimentelor cu mucoasa bucală, reducând usturimea. Asocierea unui medicament pe bază de gel pentru lubrifierea și vindecarea mucoasei bucale îmbunătățește frecvent simptomele din timpul meselor.

Greața și vărsăturile apar în urma consumului de alimente mult prea dificil de digerat de către stomac și intestinul subțire, cum ar fi alimentele bogate în grăsimi, prăjite, cu mult ulei sau foarte condimentate. Senzația de greață poate fi combătută și prin asocierea de acadele sau pastile special concepute pentru acest tip de efect advers. (8, 9)

Concluzie

Modificările în alimentație și efectele adverse în urma tratamentului pentru cancer gastric prezintă numeroase soluții care pot fi adoptate în viața de zi cu zi. Alături de acestea, menținerea unei atitudini pozitive și păstrarea contactului cu familia și prietenii reprezintă măsuri eseniale pentru un prognostic favorabil al bolii. Nu ezitați să cereți ajutor medicului curant pentru orice semn sau simptom care va poate altera starea de sănătate.