Cât trăiește un om în zilele noastre? Evoluția speranței de viață.

©

Autor:

Cât trăiește un om în zilele noastre? Evoluția speranței de viață.

Speranța de viață, considerată un indicator socio-demografic de referință, exprimă valoarea numărului de ani pe care i-ar putea trăi în medie o anumită persoană. În termeni practici, estimarea speranței de viață se realizează prin prezicerea probabilității de supraviețuire pentru un anumit interval de ani succesivi, pe baza ratelor de mortalitate observate anterior, în funcție de vârstă. Evoluția speranței de viață la nivel global continuă să reprezinte un subiect care succintă interesul cercetătorilor, multiple analize fiind efectuate în ultimele decenii pentru a determina care sunt factorii care influențează speranța de viață, dar și pentru a putea realiza previziuni pentru secolele viitoare. (1)

Speranța de viață este o măsură statistică a timpului pe care îl poate trăi o anumită persoană și este influențată de o multitudine de factori, în principal de natură demografică. Există multiple diferențe în ceea ce privește speranța de viață pentru persoane de același sex, dar provenite din regiuni diferite, dar și între persoane de sex diferit, provenite din aceeași regiune. Mediul social și economic, sexul, caracteristicile individuale ale unei persoane, cât și genetica sau mediul înconjurător joacă un rol esențial în determinarea longevității. (1)

Evoluția speranței de viață de-a lungul timpului

Cercetările demografice sugerează faptul că speranța de viață s-a dublat în ultimele trei secole, odată cu industrializarea unor regiuni de pe glob. În același timp, dezvoltarea unor anumite țări a determinat apariția unor dezechilibre importante la nivel global, inegalitatea dintre state devenind treptat foarte mare. În ultimele decenii, inegalitatea globală a scăzut, însă datele cu privire la speranța de viață în unele regiuni de pe glob sunt în continuare unele negative. Inegalitatea speranței de viață continuă să fie foarte mare între diferite țări și chiar și în interiorul acestora. În anul 2020, țara cu cea mai mică speranță de viață este Republica Centrafricană, cu o speranță de viață estimată de 54,36 ani, în creștere față de anul precedent. În același timp, țări precum Japonia sau Elveția, au o speranță de viață mai mare cu 30 de ani. (2) (3)

Speranța de viață între anii 1770 și 2019


Înainte de secolul al XIX-lea, speranța de viață în majoritatea regiunilor de pe glob era de sub 40 de ani, cu diferite variații. Conform istoricilor, în anul 1770, oamenii din Africa și Asia trăiau în medie 26,4 ani, respectiv 27,5 ani, în timp ce populația din Europa, America și Oceania se bucura de o speranță de viață mai mare, dar care tot nu depășea, în medie, 35 de ani. Estimările istorice, deși asociate cu o incertitudine considerabilă, pot fi corelate cu o serie de cercetări, care vin să reducă din punctele slabe ale dovezilor istorice și care sunt asociate în mod direct cu dovezile recente. În anul 1900 este evidențiată o primă creștere evidentă a speranței de viață în Oceania, Europa și America. Excepția de la caz o reprezentau Asia și Africa, acolo unde speranța de viață crescuse cu mai puțin de un an. După anul 1928, în urma apariției penicilinei, încep să apară creșteri evidente ale speranței de viață inclusiv pe continentul african. În doar 25 de ani, între 1925 și 1950, Africa ajunge de la o speranță de viață de 26,4 ani, la o speranță de viață de 36,5 ani. (3)

Speranța de viață între anii 2006 și 2015

În anul 2006, la nivel global au existat șase țări în care speranța de viață a fost de sub 40 de ani. În Swaziland, țară cu o populație de peste un milion de locuitori, speranța de viață a fost de doar 32,6 ani. Africa de Sud, principalul stat de pe continentul african, înregistra în același an o speranță de viață de doar 42,73 ani. Nouă ani mai târziu, în anul 2015, speranța de viață din Swaziland avea să crească cu aproape 20 de ani, de la 32,6 ani, la 52,1 ani. Africa de Sud, țară ce se regăsea în primele zece țări cu cea mai mică speranță de viață în anul 2006, avea să nu mai apară în clasamentele negative din anul 2015. (2)

În țările dezvoltate, diferențele dintre speranța de viață înregistrată în anul 2006 și cea din 2015 este una nesemnificativă, cea mai importantă îmbunătățire fiind înregistrată de China, de la o speranță de viață de 72,58 ani, în anul 2006, la 75,7 ani, în anul 2015. Speranța de viață din România, în perioada 2006-2015, a crescut cu 2,86 ani (de la 72,44 ani la 75,30 ani). (2) (5)

Topul țărilor, în funcție de speranța de viață (în anul 2017)

Conform ultimelor date oficiale furnizate de Agenția Centrală de Informații (C.I.A) , cea mai mare speranță de viață la naștere este înregistrată în statele Monaco (89,4 ani), Japonia (85,3 ani) și Singapore (85,2 ani). Pe primele cinci poziții, după speranța de viață, se regăsesc trei state de pe continentul asiatic, Japonia, Singapore și Macau, alături de două state europene, Monaco și San Marino. În ceea ce privește cea mai mică speranță de viață, primele trei poziții sunt ocupate de Chad, cu o speranță de viață de 50,6 ani, Guinea-Bissau (51 ani) și Afghanistan (51,7 ani). (6)

Declinul mortalității infantile a reprezentat unul dintre principalele motive pentru care speranța de viață a crescut semnificativ în ultimele decenii. Dacă în trecut mortalitatea infantilă era la un nivel alarmant, de peste 6,5 decese la o mie de nașteri vii în anul 1998, în prezent numărul deceselor survenite în primul an de viață a scăzut simțitor, la 3,4 decese la o mie de nașteri vii. În ultimii doisprezece ani, rata mortalității infantile în Uniunea Europeană a scăzut de la 4,2 decese la 1.000 de nașteri vii la 3,4 decese la 1.000 de nașteri vii. În anul 2018, România a avut cea mai mare rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană, cu șase decese la o mie de nașteri vii, apropiată de rata mortalității infantile la nivel european înregistrată în urmă cu peste două decenii. (3) (4)

Factorii care ar putea crește speranța de viață, conform studiilor:

  • creșterea accesului la educație și cultură și creșterea statutului socio-economic, cu prioritate în statele aflate în proces de dezvoltare (una dintre principalele cauze ale longevității reduse în Africa sau Asia, cât și în anumite regiuni din America, o reprezintă lipsa educației - studiile efectuate de cercetătorii de la Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, agenție federală din SUA, arată că un nivel de învățământ superior este legat de o longevitate îmbunătățită); (7) (9)
  • modificarea stilului de viață (oamenii de știință atrag atenția asupra faptului că obezitatea, sedentarismul, consumul de alcool și de droguri, cât și comportamentele riscante, sporesc riscul de deces prematur); (7) (8)
  • progresul tehnologic (de-a lungul istoriei, progresul în medicină și în tehnologie medicală a avut un impact major în ceea ce privește creșterea speranței de viață); (7)
  • scăderea mortalității infantile.


Ce se estimează pentru viitor?

Cercetările cu privire la modul în care va evolua speranța de viață în următoarele decenii sunt contradictorii, opiniile specialiștilor fiind împărțite. Există numeroși cercetătorii care consideră că stilul de viață actual al majorității oamenilor de pe glob, inclusiv din statele dezvoltate, ar putea opri sau chiar inversa creșterea speranței de viață. Cu toate acestea, este de așteptat ca speranța de viață să continue să crească, previziunile fiind unele pozitive. Instituții importante din domeniul medical estimează o creștere a speranței de viață cu zece-cincisprezece ani în următorul secol, în țările dezvoltate în prezent, dar în care speranța de viață nu depășește 75 de ani. Organizația Națiunilor Unite estimează, în cazul României, o creștere a speranței de viață până la 86,51 ani, la finalul actualului secol. (3) (4) (5)


Data actualizare: 05-11-2020 | creare: 05-11-2020 | Vizite: 167
Bibliografie
(1) “Life Expectancy” – What does this actually mean? link: https://ourworldindata.org/life-expectancy-how-is-it-calculated-and-how-should-it-be-interpreted
(2) The Best and Worst Countries in Terms of Life Expectancy, link: https://www.verywellhealth.com/global-life-expectancy-2224232
(3) Life Expectancy, link: https://ourworldindata.org/life-expectancy
(4) Infant mortality halved between 1998 and 2018, link: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/DDN-20200309-1
(5) Romania Life Expectancy 1950-2020, link: https://www.macrotrends.net/countries/ROU/romania/life-expectancy
(6) Life expectancy at birth, link: https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2102rank.html
(7) 9 Factors That Affect Longevity, link: https://www.thinkadvisor.com/2016/05/27/9-factors-that-affect-longevity
(8) Impact of Healthy Lifestyle Factors on Life Expectancies in the US Population, link: https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIRCULATIONAHA.117.032047
(9) Impact of Socio-Health Factors on Life Expectancy in the Low and Lower Middle Income Countries, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4441932
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Chiar și micile schimbări pozitive în alimentație îți prelungesc viața
  • STUDIU: Longevitatea și paradoxul obezității
  • Hong Kong - orașul cu speranța de viață cea mai mare
  •  
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.