Speranţa de viaţă şi secretele longevităţii

Autor:

Speranţa de viaţă şi secretele longevităţii
De la leacurile vracilor din trecut care incercau să găsească elixirul tinereţii şi până la cercetările complexe de astăzi ce au ca scop oprirea îmbătrânirii, omenirea a fost mânată de acelaşi ideal. Fie că l-au numit tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, longevitate sau speranţă de viaţă, din vremuri de demult şi până astăzi oamenii şi-au dorit prelungirea vieţii şi trăirea ei în condiţiile unei sănătăţi cât mai bune.

Speranţa de viaţă

Speranţa de viaţă măsoară durata de viaţă medie a indivizilor, luând în considerare o serie de cauze ale mortalităţii cauzate de boli specifice vârstei.

Speranţa de viaţă la naştere este numărul mediu de ani pe care se consideră că un nou-născut îl va trăi dacă sănătatea şi condiţiile de viaţă de la naştere rămân neschimbate pe parcursul vieţii sale. De asemenea, speranţa de viaţă reflectă nivelul sănătăţii unei populaţii şi calitatea îngrijirilor pe care locuitorii săi le primesc atunci când sunt bolnavi. Speranţa de viaţă este în general mai mare în ţările în care oamenii au venituri mari decât în cele cu venituri medii şi mici.

Evoluţia speranţei de viaţă de-a lungul istoriei

Dacă în zilele noastre există credinţa conform căreia ştiinţa medicală poate realiza orice, în lumea medievală oamenii credeau doar în miracole. Deşi era destul de uşor să mori în perioada evului mediu, calitatea vieţii era la un nivel tolerabil, iar principiile de bază ale sănătăţii erau identice cu cele din prezent. Marea provocare în trăirea unei vieţi pline şi sănătoase era pentru bărbaţi să treacă de prima copilărie, iar în cazul femeilor, să supravieţuiască după naşterea copiilor.

Câţiva factori care au marcat speranţa de viaţă în trecut:
Condiţiile de trai insalubre – lipsa igienei favoriza apariţia şi răspândirea bacteriilor, paraziţilor şi a bolilor care au făcut cele mai multe victime, holera şi febra tifoidă.
Curăţenia trupului – era încă de pe atunci recunoscută ca fiind esenţială pentru sănătate, chiar dacă oamenii din evul mediu nu înţelegeau motivele ştiinţifice pentru aceasta. Însă doar nobilii reuşeau să îşi păstreze curăţenia şi aveau servitori care să se ocupe exclusiv de acest aspect. De aceea nu e surprinzător faptul că ei aveau şanse mult mai mari decât servitorii lor să ajungă la vârsta maturităţii.
Medicamentaţia – deşi nu existau încă antibioticele şi vaccinurile, oamenii foloseau totuşi remediile populare, folosite cu success în tratarea anumitor afecţiuni. Un exemplu în acest sens ar putea fi supa de pui: cercetătorii au aflat că compoziţia chimică a vaporilor fierbinţi de supă favorizează într-adevăr recuperarea în cazul gripei şi răcelii. Cu toate acestea, niciun remediu popular nu putea trata boli precum pneumonia, lepra sau ciuma bubonică.
Naşterile – erau un moment de cumpănă pentru femeile din evul mediu. Dacă în prima parte a vieţii fetele aveau şanse mai mari să treacă de vârsta de 10 ani decât băieţii, între 14 şi 40 de ani, vârsta la care femeile pot procrea, speranţa lor de viaţă era la jumătate din cea a bărbaţilor. Se consideră că era mult mai riscantă o naştere în acele timpuri decât participarea la război, pentru că lipsa igienei punea viaţa mamei şi a nou-născutului în pericolul unor grave infecţii.
Prevalenţa scăzută a unor boli frevente astăzi – factori determinaţi de mediu, precum poluarea industrială sau fumatul pasiv nu existau, iar o boală larg răspândită astăzi, cancerul, era atunci doar o boală a celor vârstnici. Despre bolile de inimă, una din cauzele principale ale deceselor astăzi, nici nu se auzise.

Variaţii regionale ale speranţei de viaţă

Există diferenţe semnificative între diverse zone ale lumii, determinate mai ales de diferenţele din sănătatea publică, îngrijirile medicale şi regimul alimentar. Mortalitatea este cauzată în zonele sărace de război, foamete şi boli (precum SIDA, malarie). De exemplu, impactul SIDA asupra ţărilor din Africa este foarte ridicat. Astfel, conform unor statistici, speranţa de viaţă la naştere pentru anii 2010-2015 ar fi trebuit să fie:
• 70,7 ani în loc de 31,6 în Botswana, ţara cu cea mai mare prevalenţă a HIV
• 69,9 ani în loc de 41,5 în Africa de Sud
• 70,5 ani în loc de 31,8 în Zimbabwe.

În ultimii 200 de ani, scăderea mortalităţii înregistrată în ţările din Europa nu a fost cunoscută şi în ţările cu populaţie de culoare neagră sau africană. Şi în ţările cu populaţie majoritar albă din SUA, Irlanda, Marea Britanie sau Franţa s-a observat faptul că indivizii de culoare neagră au în general o speranţă de viaţă mai scăzută decât cei de culoare albă. De exemplu, în SUA, americanii albi trăiesc în medie până la vârsta de 78,2, în timp ce compatrioţii lor de culoare neagră au o speranţă de viaţă de 73,6 ani.

Speranţa de viaţă sănătoasă

Reprezintă numărul mediu de ani trăiţi fără a suferi de boli şi dizabilităţi, bucurându-te de o sănătate deplină. Boli precum diabetul, atacul de cord, cancerul, demenţa şi depresia scad speranţa de viaţă, la fel şi dizabilităţile şi neajunsurile fizice.

Speranţa de viaţă sănătoasă este şi o măsură a nivelului sănătăţii în cadrul unei ţări. În cadrul unor studii realizate la nivel mondial s-au arătat următoarele aspecte:
• Speranţa medie de viaţă sănătoasă din toate ţările este de 58,3 ani pentru bărbaţi şi 61,8 ani pentru femei.
• Ţările fruntaşe în îmbătrânirea sănătoasă sunt Japonia, Taiwan, Spania şi Italia. În acest ţări o persoană trăieşte în medie 70 de ani, având o viață sănătoasă. De asemenea, Japonia are cea mai lungă speranţă de viaţă sănătoasă din lume.
• Speranţa de viaţă a crescut mai mult decât speranţa de viaţă sănătoasă, cu alte cuvinte oamenii trăiesc mai mult, însă nu atât de sănătos.
• Printre statele cu cea mai mică rată a speranţei de viaţă sănătoasă se numără Afganistan şi Haiti. În Zimbabwe de exemplu, speranţa de viaţă sănătoasă pentru bărbaţi este de doar 43 de ani.

Diferenţe de gen în cadrul speranţei de viaţă

Avantajul femeilor în ceea ce priveşte speranţa de viaţă este valabil peste tot în lume, indiferent de condiţiile de viaţă, de statutul femeii sau de alţi factori.

Mortalitatea în cazul femeilor este mult mai scăzută decât a bărbaţilor la orice vârstă. În pântec, fetusul masculin are o rată a mortalităţii mult mai ridicată (proporţia de genuri la concepţie a copiilor este de 124 de băieţi faţă de 100 de fete, însă proporţia celor care supravieţuiesc şi se nasc este de doar 105 băieţi şi 100 de fete). Printre cei mai mici prematuri, cei de gen feminin au cele mai mari şanse de supravieţuire. La cealaltă extremă, aproximativ 90 % din indivizii cu vârsta de 110 ani sunt femei.

În trecut, mortalitatea în rândul femeilor care dădeau naştere copiilor era mult mai ridicată decât în cazul bărbaţilor de aceeaşi vârstă, însă acum nu mai este cazul, iar speranţa de viaţă e femeilor este considerabil mai ridicată decât a bărbaţilor.

Majoritatea explicaţiilor pentru această diferenţă nu sunt în totalitate sigure. Argumentele tradiţionale se bazează pe factori sociali şi de mediu: de-a lungul istoriei, bărbaţii au consumat mai mult tutun, alcool şi droguri decât femeile în majoritatea societăţilor, fiind mult mai probabil să moară de afecţiuni asociate precum cancerul de plămâni, tuberculoza şi ciroza. Diferenţele de ordin biologic apar pentru că femeile au o mai mare rezistenţă la infecţii şi boli degenerative.

Factori care influenţează speranţa de viaţă

Studiile care au abordat speranţa de viaţă au găsit o serie de factori care au un impact asupra longevităţii, sănătăţii şi speranţei de viaţă. Iată câţiva dintre aceştia:
• Stilul de viaţă şi alimentaţia
• Bolile genetice
Obezitatea
• Lipsa activităţii fizice
• Accesul la îngrijiri medicale
• Consumul în exces de alcool, droguri şi tutun

În continuare vor fi analizate câteva întrebări pe care cercetătorii le-au considerat edificatoare în a afla mai multe despre speranţa de viaţă şi relaţia cu anumiţi factori determinanţi:

• Vegetarienii trăiesc mai mult?

Este un fapt cunoscut acela că a consuma în exces carne roşie duce la creşterea riscului de boli ale inimii, anumite forme de cancer şi alte tipuri de boli. De aceea persoanele care ţin la propria sănătate pun mare accent pe o alimentaţie bogată în fructe, legume şi peşte, şi mai puţin pe carne. În aceste condiţii am putea crede că vegetarienii s-ar bucura de o mai mare speranţă de viaţă. Studiile au arătat însă că există o relaţie surprinzătoare între dietă şi longevitate. Majoritatea au demonstrat faptul că mortalitatea este mult mai ridicată în cazul consumatorilor de carne roşie şi mai mult decât atât, sunt mai predispuşi către boli mortale sau către afecţiuni precum apendicita, inflamaţiile cornice şi afecţiuni ale rinichilor.

Pe de altă parte, vegetarienii suferă mai puţine atacuri de cord decât consumatorii de carne, fiind cunoscut rolul protector al fructelor şi legumelor asupra organismului. Însă beneficiile vegetarianismului se estompează odată cu înaintarea în vârstă. De exemplu, dacă la 65 de ani riscul producerii unui atac de cord la vegetarieni este cu 45% mai mic decât în cazul non-vegetarienilor, lucrurile se schimbă la 80 de ani: riscul este cu doar 8% mai mic în aceleaşi condiţii. Deci, deşi alimentaţia bazată pe fructe şi legume protejează împotriva bolilor, aceasta nu protejează organismul împotriva efectelor îmbătrânirii.

Două posibile explicaţii aduse de cercetători au fost carenţa de vitamina B12 din organismul vegetarienilor (care poate duce la anemie), precum şi deficienţa de carnozină, esenţială în blocarea efectelor substanţelor chimice nocive asupra organismului.

• Creativitatea creşte longevitatea?

Se pare că da. Studiile au arătat că există o anumită componentă a creativităţii – deschiderea – care este asociată cu longevitatea, într-o măsură mai mare decât curiozitatea, flexibilitatea cognitivă, inteligenţa sau ideile inovatoare. De asemenea, modul în care persoanele creative răspund factorilor stresanţi şi abilitatea de a-i considera ca fiind provocări mai degrabă decât obstacole de depăşit contribuie la asigurarea longevităţii.

Obiceiul de a căuta mereu noi posibilităţi provoacă anumite zone ale creierului să creeze mai multe conexiuni neuronale care ajută diferite părţi ale sale să comunice între ele. Indivizii creativi au de obicei mai multă materie albă care să susţină neuronii în realizarea acestor comunicaţii.

• Religia are un impact asupra speranţei de viaţă?

În ultimul timp s-a acordat un interes ridicat legăturii existente între religie şi beneficiile sale asupra sănătăţii. Activităţile religioase au fost legate empiric de o serie de atribute cu un rol important asupra sănătăţii, cum ar fi valorile personale, locul controlului, sentimentele sinelui şi mecanismele de coping. Studiile au arătat că convingerile religioase puternice, mai ales atunci când sunt combinate cu prezenţa la serviciile religioase, au efecte benefice asupra longevităţii şi sănătăţii.

Mecanismele care leagă activitatea religioasă de sănătate se subordonează unor caracteristici care cresc funcţionalitatea şi mărimea reţelei sociale a individului, ceea ce are ca efect întărirea suportului social primit şi perceput.

Un exemplu concret în acest sens este religia iudaic-creştină care încurajează prezenţa fizică în lăcaşurile de rugăciune, ceea ce generează reţele de indivizi care participă la activităţi religioase colective.

Legătura aceasta ar putea părea mai slabă în cazul religiilor care se bazează pe preocupări individualiste şi meditative. Multe din activităţile acestor religii se realizează în singurătate. Totuşi, cercetările au sugerat şi alte căi prin care religia poate influenţa sănătatea practicanţilor săi. De exemplu, unele activităţi religioase pot elibera anxietăţi existenţiale, pot oferi o cale de rezolvare a unor situaţii dificile şi stresante şi ajută în luarea de decizii şi oferirea unor oportunităţi care pot avea un impact pozitiv asupra sănătăţii emoţionale.

• Există o legătură între speranţa de viaţă şi vârsta partenerului de viaţă?

Deşi femeile trăiesc în general mai mult decât bărbaţii, s-a ajuns la concluzia că vârsta partenerului de viaţă este o variabilă care trebuie luată în considerare în determinarea longevităţii cuplului şi a membrilor săi. Femeile care aleg bărbaţi apropiaţi de vârsta lor trăiesc cel mai mult, ceea ce implică şi o durată mai mare a mariajului lor. Studii anterioare au arătat că bărbaţii care au soţii mult mai tinere trăiesc şi ei mai mult. De asemenea, înainte se considera că femeile cu soţi mai tineri decât ele trăiesc mai mult şi în acest caz, însă un studiu recent realizat de Sven Drefahl, de la Institutul Max Planck pentru studii demografice a arătat că nu este aşa. Ba mai mult, cu cât este mai mare diferenţa dintre vârsta femeii şi a sotului său, cu atât este mai scurtă viaţa acesteia, indiferent dacă sotul este mai tânăr sau mai în vârstă decât ea.

Bărbaţii se bucură de o mai mare flexibilitate. Dacă vor să îşi mărească speranţa de viaţă, cea mai bună soluţie este o soţie cu mult mai tânără.

Cu toate acestea, studiile nu iau în calcul şi succesul unor astfel de cupluri, în care diferenţa de vârstă între cei doi este ridicată. De asemenea, trebuie căutati şi alţi factori care favorizează speranţa de viaţă în cadrul cuplului, în afară de vârsta membrilor.

• Care este efectul fumatului asupra speranţei de viaţă?

Fiecare ţigară fumată scade durata vieţii cu 11 minute. Cu fiecare an în care un individ a fumat un pachet de ţigări pe zi, şi-a scurtat viaţa cu aproximativ două luni.

Nicio altă cauză controlabilă a mortalităţii nu este la fel de mare precum fumatul. Rata mortalităţii în cazul fumătorilor este de aproape trei ori mai ridicată decât în cazul nefumătorilor, fără nicio diferenţă între bărbaţi şi femei. Cei care fumează prezintă un risc de şase ori mai mare să sufere de un atac de cord decât nefumătorii, iar riscul creşte cu fiecare ţigară fumată. Fumatul cauzează în medie 443.000 de morţi la nivel mondial în fiecare an, dintre care 49000 sunt cauzate de fumatul pasiv.

Moartea cauzată de fumat nu survine la vârste înaintate, ci în jurul vârstei de 35 de ani, iar jumătate dintre cei care mor din cauza fumatului o fac la mijlocul vieţii, pierzând astfel aproximativ 25 de ani din speranţa de viaţă.
Fumatul cauzează şi cele mai multe cazuri de boli cronice ale plămânilor, dintre care cancerul de plămâni este cauza principală de deces din cauza cancerului. Anumite boli precum bolile de inimă ischemice (atacul de cord şi bolile arteriale), atacul cerebral, bolile cronice de plămâni şi cancerul de plămâni sunt sunt cauza morţii pentru aproximativ 60% din fumători.

Fumatul predispune în acelaşi timp şi către multe alte tipuri de cancer, cum ar fi cancerul la gât, cancerul cavităţii bucale, esofagului, stomacului, pancreasului, rinichilor şi leucemia mieloidală acută.

De asemenea, copiii ai căror părinţi fumează sunt supuşi riscurilor în primul rând la nivel genetic, apoi pe perioada cât se afla în pântecul mamei, apoi prin fumatul pasiv la care sunt expuşi după ce se nasc.

• Cum influenţează economia şi mediul unei ţări speranţa de viaţă?

Dezvoltarea durabilă are printre obiective asigurarea unei vieţi mai lungi, mai prospere şi mai satisfăcătoare pentru locuitorii unei ţări. Însă acest deziderat nu are susţinere dacă nu există resurse pentru asigurarea sănătăţii şi bunăstării. Sărăcia are un efect nefast asupra speranţei de viaţă. Atunci când calitatea îngrijirii medicale, educaţia, alimentaţia hrănitoare nu pot fi asigurate de către sistemul unui stat, calitatea vieţii este afectată. Mai mult decât atât, sărăcia extremă poate creşte riscul apariţiei instabilităţii politice şi a războiului, ceea ce afectează viaţa şi calitatea acesteia.

În ceea ce priveşte mediul, speranţa de viaţa este strâns legată de anumiţi factori care la rândul lor asigură calitatea vieţii: apă potabilă, aer curat, sol fertil şi combustibil pentru susţinerea vieţii. În ţările slab dezvoltate lipsa surselor de apă potabilă este o cauză majoră a bolilor şi mortalităţii, în special în rândul copiilor şi bătrânilor. Aerul poluat cauzează de asemenea boli şi afecţiuni ale plămânilor. Zonele cu un sol erodat sau supraexploatat de obicei nu mai pot produc suficientă hrană bogată în substanţe nutritive pentru populaţiile în creştere. Lipsa de combustibil pentru gătit, pentru fierberea apei sau pentru producerea căldurii pot afecta serios abilitatea oamenilor de a se dezvolta.

Câteva studii de caz

Între anii 1980 şi 1998 speranţa de viaţă la naştere la nivel mondial a crescut de la 61 de ani la 67, atunci când s-au înregistrat cele mai mari venituri în tările cu slab şi mediu dezvoltate. Alte schimbări precum accesul crescut la alimentaţia hrănitoare, apa potabilă, antibioticele şi alte medicamente, programele de imunizare şi educative privind sănătatea au făcut posibilă creşterea speranţei de viaţă. Însă dacă la nivel mondial s-a putut vorbi despre o creştere a speranţei de viaţă, luând individual fiecare ţară, s-au putut observa diferenţe semnificative: de exemplu, în Rwanda anilor 1998 speranţa de viaţă era de 41 de ani, în timp ce în Japonia oamenii ajungeau în medie la 81 de ani.

În continuare vor fi prezentate câteva studii de caz ale unor ţări reprezentative pentru valorile speranţei de viaţă, precum şi pentru România.

• SUA

Un studiu realizat la nivel mondial care a avut ca scop evidenţierea principalelor cauze ale mortalităţii şi bolilor a arătat faptul că sănătatea la nivelul SUA este grav afectată de factori precum alimentaţia nesănătoasă, lipsa activităţii fizice, fumatul şi consumul de alcool şi droguri.

Principalele cauze ale morţalităţii sunt doar câteva: pe primul loc se află bolile de inimă, urmate de cele de plămâni şi depresiiile grave. Cu toate acestea, bolile si afecţiunile care provoacă moartea se schimbă de-a lungul timpului. Dacă între 1990 şi 2010 primele trei cauze ale morţii erau bolile ischemice de inimă, atacul de cord şi cancerul de plămâni, în prezent situaţia a suferit câteva modificări. Pe primele locuri găsim acum diabetul, bolile de rinichi şi Alzheimer, în timp ce bolile cronice de plămâni, infecţiile respiratorii şi cancerul de sân şi de colon au coborât în clasament.

Stilul de viaţă nesănătos rezultă frecvent în apariţia obezităţii. Impactul obezităţii este foarte ridicat, putând duce la moarte prematură cauzată de diabetul cu care este frecvent asociată.
Fumatul este de asemenea o problemă gravă cu care se confruntă americanii, pe lângă dieta defectuoasă, cauzând cancer de plămâni şi alte afecţiuni grave ale plămânilor.

De asemenea, consumul de alcool si de droguri reprezintă un factor de risc, afecţiunile cauzate de acestea fiind în creştere în ultimii ani.

Deşi speranţa de viaţă a americanilor este în creştere, speranţa de viaţă sănătoasă este mult scăzută. Speranţa medie de viaţă pentru femeile americane a crescut de la 78, 6 ani în 1990 la 80,5 ani în 2010, deşi doar 69,5 din cei 80, 5 ani fiind trăiţi în condiţiile unei bune sănătăţi. Pentru bărbaţi, speranţa medie de viaţă era de 71,7 ani în 1990 şi de 75,9 ani în 2010, însă în doar 66,2 ani fiind vorba de o bună sănătate.

• Africa

Speranţa de viaţă în Africa este grav afectată de o boală cumplită, SIDA, prevalentă mai ales în unele zone ale continentului: zona centrală, de sud şi de est. Din numărul total de cazuri de oameni infectaţi cu HIV la nivel mondial în 2009, 34% locuiau în ţările din Africa de Sud, arată UNAIDS.

Numărul mare de cazuri de SIDA din Africa este explicat de sărăcie, rata înaltă a bolilor cu transmitere sexuală şi nu în ultimul rând prin statutul femeilor şi a imposibilităţii lor de a avea parte de un act sexual protejat. Problema se datorează însă şi ignoranţei locuitorilor faţă de această boală. Se pare că nouă din zece persoane infectate cu virusul HIV nu ştiu că suferă de această boală. Noile infectări cu HIV în rândul copiilor datorită transmiterii virusului de la mamă la copil reprezintă de asemenea o problemă în această regiune.

• Hong Kong

Deşi speranţa de viaţă este foarte ridicată în acest stat la nivel mondial, plasându-se pe locul doi, după Japonia, în ceea ce priveşte populaţia feminină, se cunoaşte foarte puţin despre schimbările la nivelul sănătăţii populaţiei adulte.

Speranţa de viaţă la naştere a crescut cu aproximativ 16 ani între 1971 şi 2009, când a ajuns la 79,8 ani în rândul bărbaţilor şi la 86,1 în rândul femeilor, valori care sunt printre cele mai ridicate din lume. În ceea ce priveşte diferenţele de gen, femeile din Hong Kong trăiesc în medie cu 6,3 ani mai mult decât bărbaţii.

Problema cu care se confruntă însă acest stat este îmbătrânirea populaţiei, care are loc destul de rapid. Se preconizează că numărul de persoane cu vârste de peste 60 de ani va creşte în viitorul apropiat de la 1,1 milioane în 2006 (reprezentând 16% din totalul populaţiei) la 2,7 milioane în 2036 (aproximativ 32% din totalul populaţiei). De asemenea, grupa de vârstă de peste 80 de ani va creşte rapid, de la 205.000 în 2006 (aproximativ 3% din populaţia totală) la 667.000 în 2036 (7,8% din populaţia totală). O provocare cu care se va confrunta Hong Kongul în cadrul acestei modificări la nivelul populaţiei nu va fi doar legată de cât de mare va fi populaţia îmbătrânită şi cât de mult va trăi, ci mai ales cât de mult va trăi în condiţiile unei bune sănătăţi (având o viaţă activă şi independentă).

România

Speranţa de viaţă în România este de 72, 7 ani, conform Organizaţiei pentru cooperare economică şi dezvoltare (OECD), ceea ce plasează ţara noastră mult sub media ţărilor din Uniunea Europeană şi mai jos decât a ţărilor vecine Ungaria (cu 73, 3 ani) şi Bulgaria (cu 72, 8 ani). Singurele ţări pe care România le surclasează în ceea ce priveşte speranţa de viaţă sunt Letonia (71,1 ani) şi Lituania (70,9 ani).

ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente) consideră că speranţa de viaţă ar putea fi îmbunătăţită prin investiţii mai mari în sănătate şi o mai mare accesibilitate a populaţiei la ultimele noutăţi din medicină.

Cum ne putem spori longevitatea

Cheia tinereţii şi a vieţii fără de moarte nu a fost încă găsită. Totuşi avem la îndemână câteva soluţii pentru a ne prelungi viaţa şi a o trăi cât mai sănătos:
• Prevenirea bolilor cronice
• Renunţarea la fumat
• Alegeri mai bune în ceea ce priveşte alimentaţia (cereale integrale, fructe, legume şi doar o cantitate mică de carne roşie)
• Activitatea fizică
• Controlul colesterolului, al tensiunii şi al glicemiei
• Consumul în cantităţi mai mici de alcool
• Recunoaşterea depresiei şi căutarea unui tratament
• Condusul autovehiculelor cu prudenţă
• Apelarea la îngrijiri medicale şi preventive atunci când este necesar
• Evitarea obezităţii

Data actualizare: 29-05-2019 | creare: 13-06-2013 | Vizite: 9422
Bibliografie
(1) Life Expectancy, link http://www.worldbank.org/depweb/english/modules/social/life/index.html
(2) A millennium of health improvement, link http://news.bbc.co.uk/2/hi/health/241864.stm
(3) Life Expectancy - What is Life Expectancy?, link http://www.news-medical.net/health/Life-Expectancy-What-is-Life-Expectancy.aspx
(4) What's Your Healthy Life Expectancy, link http://www.wellsource.com/articles-mhc/Whats-Your-Healthy-Life-Expectancy.html
(5) The rise and fall of women’s advantage: a comparison of national trends in life expectancy at age 65 years, link http://link.springer.com/article/10.1007/s10433-013-0274-8/fulltext.html
(6) Do Vegetarians Live Longer?, link http://www.lef.org/magazine/mag2006/jan2006_awsi_01.htm
(7) Do creative people Live Longer?, link http://www.worldlifeexpectancy.com/do-creative-people-live-longer
(8) Religious activity, life expectancy, and disability-free life expectancy in Taiwan, link http://link.springer.com/article/10.1007%2Fs10433-013-0273-9#page-1
(9) Life expectancy and your spouse's age, link http://www.worldlifeexpectancy.com/life-expectancy-and-your-spouses-age
(10) Effect of Smoking on Life Span, link http://www.medicalnewstoday.com/releases/9703.php
(11) Smokers Die Ten Years Sooner Than Non-Smokers, link http://www.medicalnewstoday.com/articles/261091.php
(12) Americans are living longer, but sicker lives, link http://www.futurity.org/health-medicine/americans-are-living-longer-but-sicker-lives/#more-327802
(13) http://www.unaids.org/en/regionscountries/regions/easternandsouthernafrica/
(14) Life expectancy in Africa plummets due to Aids, link http://news.bbc.co.uk/2/hi/health/background_briefings/aids/193181.stm
(15) Trends in healthy life expectancy in Hong Kong SAR 1996–2008, link http://link.springer.com/article/10.1007/s10433-010-0171-3/fulltext.html
(16) Lack of latest medicines could prevent life expectancy in Romania from increasing, link http://www.romania-insider.com/lack-of-latest-medicines-could-prevent-life-expectancy-in-romania-from-increasing/75855/
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • STUDIU: Longevitatea și paradoxul obezității
  • Hong Kong - orașul cu speranța de viață cea mai mare
  • Vârsta maximă este influențată de controlul asupra vieții și de activitățile fizice
  • Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.