Speranţa de viaţă şi secretele longevităţii
©
Autor: Costin Oana
De la leacurile vracilor din trecut care incercau să găsească elixirul tinereÅ£ii ÅŸi până la cercetările complexe de astăzi ce au ca scop oprirea îmbătrânirii, omenirea a fost mânată de acelaÅŸi ideal. Fie că l-au numit tinereÅ£e fără bătrâneÅ£e ÅŸi viaţă fără de moarte, longevitate sau speranţă de viaţă, din vremuri de demult ÅŸi până astăzi oamenii ÅŸi-au dorit prelungirea vieÅ£ii ÅŸi trăirea ei în condiÅ£iile unei sănătăţi cât mai bune.
SperanÅ£a de viaţă la naÅŸtere este numărul mediu de ani pe care se consideră că un nou-născut îl va trăi dacă sănătatea ÅŸi condiÅ£iile de viaţă de la naÅŸtere rămân neschimbate pe parcursul vieÅ£ii sale. De asemenea, speranÅ£a de viaţă reflectă nivelul sănătăţii unei populaÅ£ii ÅŸi calitatea îngrijirilor pe care locuitorii săi le primesc atunci când sunt bolnavi. SperanÅ£a de viaţă este în general mai mare în ţările în care oamenii au venituri mari decât în cele cu venituri medii ÅŸi mici.
CâÅ£iva factori care au marcat speranÅ£a de viaţă în trecut:
• CondiÅ£iile de trai insalubre – lipsa igienei favoriza apariÅ£ia ÅŸi răspândirea bacteriilor, paraziÅ£ilor ÅŸi a bolilor care au făcut cele mai multe victime, holera ÅŸi febra tifoidă.
• Curăţenia trupului – era încă de pe atunci recunoscută ca fiind esenÅ£ială pentru sănătate, chiar dacă oamenii din evul mediu nu înÅ£elegeau motivele ÅŸtiinÅ£ifice pentru aceasta. Însă doar nobilii reuÅŸeau să îÅŸi păstreze curăţenia ÅŸi aveau servitori care să se ocupe exclusiv de acest aspect. De aceea nu e surprinzător faptul că ei aveau ÅŸanse mult mai mari decât servitorii lor să ajungă la vârsta maturităţii.
• MedicamentaÅ£ia – deÅŸi nu existau încă antibioticele ÅŸi vaccinurile, oamenii foloseau totuÅŸi remediile populare, folosite cu success în tratarea anumitor afecÅ£iuni. Un exemplu în acest sens ar putea fi supa de pui: cercetătorii au aflat că compoziÅ£ia chimică a vaporilor fierbinÅ£i de supă favorizează într-adevăr recuperarea în cazul gripei ÅŸi răcelii. Cu toate acestea, niciun remediu popular nu putea trata boli precum pneumonia, lepra sau ciuma bubonică.
• NaÅŸterile – erau un moment de cumpănă pentru femeile din evul mediu. Dacă în prima parte a vieÅ£ii fetele aveau ÅŸanse mai mari să treacă de vârsta de 10 ani decât băieÅ£ii, între 14 ÅŸi 40 de ani, vârsta la care femeile pot procrea, speranÅ£a lor de viaţă era la jumătate din cea a bărbaÅ£ilor. Se consideră că era mult mai riscantă o naÅŸtere în acele timpuri decât participarea la război, pentru că lipsa igienei punea viaÅ£a mamei ÅŸi a nou-născutului în pericolul unor grave infecÅ£ii.
• PrevalenÅ£a scăzută a unor boli frevente astăzi – factori determinaÅ£i de mediu, precum poluarea industrială sau fumatul pasiv nu existau, iar o boală larg răspândită astăzi, cancerul, era atunci doar o boală a celor vârstnici. Despre bolile de inimă, una din cauzele principale ale deceselor astăzi, nici nu se auzise.
• 70,7 ani în loc de 31,6 în Botswana, Å£ara cu cea mai mare prevalenţă a HIV
• 69,9 ani în loc de 41,5 în Africa de Sud
• 70,5 ani în loc de 31,8 în Zimbabwe.
În ultimii 200 de ani, scăderea mortalităţii înregistrată în ţările din Europa nu a fost cunoscută ÅŸi în ţările cu populaÅ£ie de culoare neagră sau africană. Åži în ţările cu populaÅ£ie majoritar albă din SUA, Irlanda, Marea Britanie sau FranÅ£a s-a observat faptul că indivizii de culoare neagră au în general o speranţă de viaţă mai scăzută decât cei de culoare albă. De exemplu, în SUA, americanii albi trăiesc în medie până la vârsta de 78,2, în timp ce compatrioÅ£ii lor de culoare neagră au o speranţă de viaţă de 73,6 ani.
SperanÅ£a de viaţă sănătoasă este ÅŸi o măsură a nivelului sănătăţii în cadrul unei ţări. În cadrul unor studii realizate la nivel mondial s-au arătat următoarele aspecte:
• SperanÅ£a medie de viaţă sănătoasă din toate ţările este de 58,3 ani pentru bărbaÅ£i ÅŸi 61,8 ani pentru femei.
• Ţările fruntaÅŸe în îmbătrânirea sănătoasă sunt Japonia, Taiwan, Spania ÅŸi Italia. În acest ţări o persoană trăieÅŸte în medie 70 de ani, având o viață sănătoasă. De asemenea, Japonia are cea mai lungă speranţă de viaţă sănătoasă din lume.
• SperanÅ£a de viaţă a crescut mai mult decât speranÅ£a de viaţă sănătoasă, cu alte cuvinte oamenii trăiesc mai mult, însă nu atât de sănătos.
• Printre statele cu cea mai mică rată a speranÅ£ei de viaţă sănătoasă se numără Afganistan ÅŸi Haiti. În Zimbabwe de exemplu, speranÅ£a de viaţă sănătoasă pentru bărbaÅ£i este de doar 43 de ani.
Mortalitatea în cazul femeilor este mult mai scăzută decât a bărbaÅ£ilor la orice vârstă. În pântec, fetusul masculin are o rată a mortalităţii mult mai ridicată (proporÅ£ia de genuri la concepÅ£ie a copiilor este de 124 de băieÅ£i faţă de 100 de fete, însă proporÅ£ia celor care supravieÅ£uiesc ÅŸi se nasc este de doar 105 băieÅ£i ÅŸi 100 de fete). Printre cei mai mici prematuri, cei de gen feminin au cele mai mari ÅŸanse de supravieÅ£uire. La cealaltă extremă, aproximativ 90 % din indivizii cu vârsta de 110 ani sunt femei.
În trecut, mortalitatea în rândul femeilor care dădeau naÅŸtere copiilor era mult mai ridicată decât în cazul bărbaÅ£ilor de aceeaÅŸi vârstă, însă acum nu mai este cazul, iar speranÅ£a de viaţă e femeilor este considerabil mai ridicată decât a bărbaÅ£ilor.
Majoritatea explicaÅ£iilor pentru această diferenţă nu sunt în totalitate sigure. Argumentele tradiÅ£ionale se bazează pe factori sociali ÅŸi de mediu: de-a lungul istoriei, bărbaÅ£ii au consumat mai mult tutun, alcool ÅŸi droguri decât femeile în majoritatea societăţilor, fiind mult mai probabil să moară de afecÅ£iuni asociate precum cancerul de plămâni, tuberculoza ÅŸi ciroza. DiferenÅ£ele de ordin biologic apar pentru că femeile au o mai mare rezistenţă la infecÅ£ii ÅŸi boli degenerative.
• Stilul de viaţă ÅŸi alimentaÅ£ia
• Bolile genetice
• Obezitatea
• Lipsa activităţii fizice
• Accesul la îngrijiri medicale
• Consumul în exces de alcool, droguri ÅŸi tutun
În continuare vor fi analizate câteva întrebări pe care cercetătorii le-au considerat edificatoare în a afla mai multe despre speranÅ£a de viaţă ÅŸi relaÅ£ia cu anumiÅ£i factori determinanÅ£i:
Pe de altă parte, vegetarienii suferă mai puÅ£ine atacuri de cord decât consumatorii de carne, fiind cunoscut rolul protector al fructelor ÅŸi legumelor asupra organismului. Însă beneficiile vegetarianismului se estompează odată cu înaintarea în vârstă. De exemplu, dacă la 65 de ani riscul producerii unui atac de cord la vegetarieni este cu 45% mai mic decât în cazul non-vegetarienilor, lucrurile se schimbă la 80 de ani: riscul este cu doar 8% mai mic în aceleaÅŸi condiÅ£ii. Deci, deÅŸi alimentaÅ£ia bazată pe fructe ÅŸi legume protejează împotriva bolilor, aceasta nu protejează organismul împotriva efectelor îmbătrânirii.
Două posibile explicaÅ£ii aduse de cercetători au fost carenÅ£a de vitamina B12 din organismul vegetarienilor (care poate duce la anemie), precum ÅŸi deficienÅ£a de carnozină, esenÅ£ială în blocarea efectelor substanÅ£elor chimice nocive asupra organismului.
Obiceiul de a căuta mereu noi posibilităţi provoacă anumite zone ale creierului să creeze mai multe conexiuni neuronale care ajută diferite părÅ£i ale sale să comunice între ele. Indivizii creativi au de obicei mai multă materie albă care să susÅ£ină neuronii în realizarea acestor comunicaÅ£ii.
Mecanismele care leagă activitatea religioasă de sănătate se subordonează unor caracteristici care cresc funcÅ£ionalitatea ÅŸi mărimea reÅ£elei sociale a individului, ceea ce are ca efect întărirea suportului social primit ÅŸi perceput.
Un exemplu concret în acest sens este religia iudaic-creÅŸtină care încurajează prezenÅ£a fizică în lăcaÅŸurile de rugăciune, ceea ce generează reÅ£ele de indivizi care participă la activităţi religioase colective.
Legătura aceasta ar putea părea mai slabă în cazul religiilor care se bazează pe preocupări individualiste ÅŸi meditative. Multe din activităţile acestor religii se realizează în singurătate. TotuÅŸi, cercetările au sugerat ÅŸi alte căi prin care religia poate influenÅ£a sănătatea practicanÅ£ilor săi. De exemplu, unele activităţi religioase pot elibera anxietăţi existenÅ£iale, pot oferi o cale de rezolvare a unor situaÅ£ii dificile ÅŸi stresante ÅŸi ajută în luarea de decizii ÅŸi oferirea unor oportunităţi care pot avea un impact pozitiv asupra sănătăţii emoÅ£ionale.
BărbaÅ£ii se bucură de o mai mare flexibilitate. Dacă vor să îÅŸi mărească speranÅ£a de viaţă, cea mai bună soluÅ£ie este o soÅ£ie cu mult mai tânără.
Cu toate acestea, studiile nu iau în calcul ÅŸi succesul unor astfel de cupluri, în care diferenÅ£a de vârstă între cei doi este ridicată. De asemenea, trebuie căutati ÅŸi alÅ£i factori care favorizează speranÅ£a de viaţă în cadrul cuplului, în afară de vârsta membrilor.
Nicio altă cauză controlabilă a mortalităţii nu este la fel de mare precum fumatul. Rata mortalităţii în cazul fumătorilor este de aproape trei ori mai ridicată decât în cazul nefumătorilor, fără nicio diferenţă între bărbaÅ£i ÅŸi femei. Cei care fumează prezintă un risc de ÅŸase ori mai mare să sufere de un atac de cord decât nefumătorii, iar riscul creÅŸte cu fiecare Å£igară fumată. Fumatul cauzează în medie 443.000 de morÅ£i la nivel mondial în fiecare an, dintre care 49000 sunt cauzate de fumatul pasiv.
Moartea cauzată de fumat nu survine la vârste înaintate, ci în jurul vârstei de 35 de ani, iar jumătate dintre cei care mor din cauza fumatului o fac la mijlocul vieÅ£ii, pierzând astfel aproximativ 25 de ani din speranÅ£a de viaţă.
Fumatul cauzează ÅŸi cele mai multe cazuri de boli cronice ale plămânilor, dintre care cancerul de plămâni este cauza principală de deces din cauza cancerului. Anumite boli precum bolile de inimă ischemice (atacul de cord ÅŸi bolile arteriale), atacul cerebral, bolile cronice de plămâni ÅŸi cancerul de plămâni sunt sunt cauza morÅ£ii pentru aproximativ 60% din fumători.
Fumatul predispune în acelaÅŸi timp ÅŸi către multe alte tipuri de cancer, cum ar fi cancerul la gât, cancerul cavităţii bucale, esofagului, stomacului, pancreasului, rinichilor ÅŸi leucemia mieloidală acută.
De asemenea, copiii ai căror părinÅ£i fumează sunt supuÅŸi riscurilor în primul rând la nivel genetic, apoi pe perioada cât se afla în pântecul mamei, apoi prin fumatul pasiv la care sunt expuÅŸi după ce se nasc.
În ceea ce priveÅŸte mediul, speranÅ£a de viaÅ£a este strâns legată de anumiÅ£i factori care la rândul lor asigură calitatea vieÅ£ii: apă potabilă, aer curat, sol fertil ÅŸi combustibil pentru susÅ£inerea vieÅ£ii. În ţările slab dezvoltate lipsa surselor de apă potabilă este o cauză majoră a bolilor ÅŸi mortalităţii, în special în rândul copiilor ÅŸi bătrânilor. Aerul poluat cauzează de asemenea boli ÅŸi afecÅ£iuni ale plămânilor. Zonele cu un sol erodat sau supraexploatat de obicei nu mai pot produc suficientă hrană bogată în substanÅ£e nutritive pentru populaÅ£iile în creÅŸtere. Lipsa de combustibil pentru gătit, pentru fierberea apei sau pentru producerea căldurii pot afecta serios abilitatea oamenilor de a se dezvolta.
În continuare vor fi prezentate câteva studii de caz ale unor ţări reprezentative pentru valorile speranÅ£ei de viaţă, precum ÅŸi pentru România.
Principalele cauze ale morÅ£alităţii sunt doar câteva: pe primul loc se află bolile de inimă, urmate de cele de plămâni ÅŸi depresiiile grave. Cu toate acestea, bolile si afecÅ£iunile care provoacă moartea se schimbă de-a lungul timpului. Dacă între 1990 ÅŸi 2010 primele trei cauze ale morÅ£ii erau bolile ischemice de inimă, atacul de cord ÅŸi cancerul de plămâni, în prezent situaÅ£ia a suferit câteva modificări. Pe primele locuri găsim acum diabetul, bolile de rinichi ÅŸi Alzheimer, în timp ce bolile cronice de plămâni, infecÅ£iile respiratorii ÅŸi cancerul de sân ÅŸi de colon au coborât în clasament.
Stilul de viaţă nesănătos rezultă frecvent în apariÅ£ia obezităţii. Impactul obezităţii este foarte ridicat, putând duce la moarte prematură cauzată de diabetul cu care este frecvent asociată.
Fumatul este de asemenea o problemă gravă cu care se confruntă americanii, pe lângă dieta defectuoasă, cauzând cancer de plămâni ÅŸi alte afecÅ£iuni grave ale plămânilor.
De asemenea, consumul de alcool si de droguri reprezintă un factor de risc, afecÅ£iunile cauzate de acestea fiind în creÅŸtere în ultimii ani.
DeÅŸi speranÅ£a de viaţă a americanilor este în creÅŸtere, speranÅ£a de viaţă sănătoasă este mult scăzută. SperanÅ£a medie de viaţă pentru femeile americane a crescut de la 78, 6 ani în 1990 la 80,5 ani în 2010, deÅŸi doar 69,5 din cei 80, 5 ani fiind trăiÅ£i în condiÅ£iile unei bune sănătăţi. Pentru bărbaÅ£i, speranÅ£a medie de viaţă era de 71,7 ani în 1990 ÅŸi de 75,9 ani în 2010, însă în doar 66,2 ani fiind vorba de o bună sănătate.
Numărul mare de cazuri de SIDA din Africa este explicat de sărăcie, rata înaltă a bolilor cu transmitere sexuală ÅŸi nu în ultimul rând prin statutul femeilor ÅŸi a imposibilităţii lor de a avea parte de un act sexual protejat. Problema se datorează însă ÅŸi ignoranÅ£ei locuitorilor faţă de această boală. Se pare că nouă din zece persoane infectate cu virusul HIV nu ÅŸtiu că suferă de această boală. Noile infectări cu HIV în rândul copiilor datorită transmiterii virusului de la mamă la copil reprezintă de asemenea o problemă în această regiune.
SperanÅ£a de viaţă la naÅŸtere a crescut cu aproximativ 16 ani între 1971 ÅŸi 2009, când a ajuns la 79,8 ani în rândul bărbaÅ£ilor ÅŸi la 86,1 în rândul femeilor, valori care sunt printre cele mai ridicate din lume. În ceea ce priveÅŸte diferenÅ£ele de gen, femeile din Hong Kong trăiesc în medie cu 6,3 ani mai mult decât bărbaÅ£ii.
Problema cu care se confruntă însă acest stat este îmbătrânirea populaÅ£iei, care are loc destul de rapid. Se preconizează că numărul de persoane cu vârste de peste 60 de ani va creÅŸte în viitorul apropiat de la 1,1 milioane în 2006 (reprezentând 16% din totalul populaÅ£iei) la 2,7 milioane în 2036 (aproximativ 32% din totalul populaÅ£iei). De asemenea, grupa de vârstă de peste 80 de ani va creÅŸte rapid, de la 205.000 în 2006 (aproximativ 3% din populaÅ£ia totală) la 667.000 în 2036 (7,8% din populaÅ£ia totală). O provocare cu care se va confrunta Hong Kongul în cadrul acestei modificări la nivelul populaÅ£iei nu va fi doar legată de cât de mare va fi populaÅ£ia îmbătrânită ÅŸi cât de mult va trăi, ci mai ales cât de mult va trăi în condiÅ£iile unei bune sănătăţi (având o viaţă activă ÅŸi independentă).
ARPIM (AsociaÅ£ia Română a Producătorilor InternaÅ£ionali de Medicamente) consideră că speranÅ£a de viaţă ar putea fi îmbunătăţită prin investiÅ£ii mai mari în sănătate ÅŸi o mai mare accesibilitate a populaÅ£iei la ultimele noutăţi din medicină.
• Prevenirea bolilor cronice
• RenunÅ£area la fumat
• Alegeri mai bune în ceea ce priveÅŸte alimentaÅ£ia (cereale integrale, fructe, legume ÅŸi doar o cantitate mică de carne roÅŸie)
• Activitatea fizică
• Controlul colesterolului, al tensiunii ÅŸi al glicemiei
• Consumul în cantităţi mai mici de alcool
• RecunoaÅŸterea depresiei ÅŸi căutarea unui tratament
• Condusul autovehiculelor cu prudenţă
• Apelarea la îngrijiri medicale ÅŸi preventive atunci când este necesar
• Evitarea obezităţii
Speranţa de viaţă
SperanÅ£a de viaţă măsoară durata de viaţă medie a indivizilor, luând în considerare o serie de cauze ale mortalităţii cauzate de boli specifice vârstei.SperanÅ£a de viaţă la naÅŸtere este numărul mediu de ani pe care se consideră că un nou-născut îl va trăi dacă sănătatea ÅŸi condiÅ£iile de viaţă de la naÅŸtere rămân neschimbate pe parcursul vieÅ£ii sale. De asemenea, speranÅ£a de viaţă reflectă nivelul sănătăţii unei populaÅ£ii ÅŸi calitatea îngrijirilor pe care locuitorii săi le primesc atunci când sunt bolnavi. SperanÅ£a de viaţă este în general mai mare în ţările în care oamenii au venituri mari decât în cele cu venituri medii ÅŸi mici.
Evoluţia speranţei de viaţă de-a lungul istoriei
Dacă în zilele noastre există credinÅ£a conform căreia ÅŸtiinÅ£a medicală poate realiza orice, în lumea medievală oamenii credeau doar în miracole. DeÅŸi era destul de uÅŸor să mori în perioada evului mediu, calitatea vieÅ£ii era la un nivel tolerabil, iar principiile de bază ale sănătăţii erau identice cu cele din prezent. Marea provocare în trăirea unei vieÅ£i pline ÅŸi sănătoase era pentru bărbaÅ£i să treacă de prima copilărie, iar în cazul femeilor, să supravieÅ£uiască după naÅŸterea copiilor.CâÅ£iva factori care au marcat speranÅ£a de viaţă în trecut:
• CondiÅ£iile de trai insalubre – lipsa igienei favoriza apariÅ£ia ÅŸi răspândirea bacteriilor, paraziÅ£ilor ÅŸi a bolilor care au făcut cele mai multe victime, holera ÅŸi febra tifoidă.
• Curăţenia trupului – era încă de pe atunci recunoscută ca fiind esenÅ£ială pentru sănătate, chiar dacă oamenii din evul mediu nu înÅ£elegeau motivele ÅŸtiinÅ£ifice pentru aceasta. Însă doar nobilii reuÅŸeau să îÅŸi păstreze curăţenia ÅŸi aveau servitori care să se ocupe exclusiv de acest aspect. De aceea nu e surprinzător faptul că ei aveau ÅŸanse mult mai mari decât servitorii lor să ajungă la vârsta maturităţii.
• MedicamentaÅ£ia – deÅŸi nu existau încă antibioticele ÅŸi vaccinurile, oamenii foloseau totuÅŸi remediile populare, folosite cu success în tratarea anumitor afecÅ£iuni. Un exemplu în acest sens ar putea fi supa de pui: cercetătorii au aflat că compoziÅ£ia chimică a vaporilor fierbinÅ£i de supă favorizează într-adevăr recuperarea în cazul gripei ÅŸi răcelii. Cu toate acestea, niciun remediu popular nu putea trata boli precum pneumonia, lepra sau ciuma bubonică.
• NaÅŸterile – erau un moment de cumpănă pentru femeile din evul mediu. Dacă în prima parte a vieÅ£ii fetele aveau ÅŸanse mai mari să treacă de vârsta de 10 ani decât băieÅ£ii, între 14 ÅŸi 40 de ani, vârsta la care femeile pot procrea, speranÅ£a lor de viaţă era la jumătate din cea a bărbaÅ£ilor. Se consideră că era mult mai riscantă o naÅŸtere în acele timpuri decât participarea la război, pentru că lipsa igienei punea viaÅ£a mamei ÅŸi a nou-născutului în pericolul unor grave infecÅ£ii.
• PrevalenÅ£a scăzută a unor boli frevente astăzi – factori determinaÅ£i de mediu, precum poluarea industrială sau fumatul pasiv nu existau, iar o boală larg răspândită astăzi, cancerul, era atunci doar o boală a celor vârstnici. Despre bolile de inimă, una din cauzele principale ale deceselor astăzi, nici nu se auzise.
Variaţii regionale ale speranţei de viaţă
Există diferenÅ£e semnificative între diverse zone ale lumii, determinate mai ales de diferenÅ£ele din sănătatea publică, îngrijirile medicale ÅŸi regimul alimentar. Mortalitatea este cauzată în zonele sărace de război, foamete ÅŸi boli (precum SIDA, malarie). De exemplu, impactul SIDA asupra ţărilor din Africa este foarte ridicat. Astfel, conform unor statistici, speranÅ£a de viaţă la naÅŸtere pentru anii 2010-2015 ar fi trebuit să fie:• 70,7 ani în loc de 31,6 în Botswana, Å£ara cu cea mai mare prevalenţă a HIV
• 69,9 ani în loc de 41,5 în Africa de Sud
• 70,5 ani în loc de 31,8 în Zimbabwe.
În ultimii 200 de ani, scăderea mortalităţii înregistrată în ţările din Europa nu a fost cunoscută ÅŸi în ţările cu populaÅ£ie de culoare neagră sau africană. Åži în ţările cu populaÅ£ie majoritar albă din SUA, Irlanda, Marea Britanie sau FranÅ£a s-a observat faptul că indivizii de culoare neagră au în general o speranţă de viaţă mai scăzută decât cei de culoare albă. De exemplu, în SUA, americanii albi trăiesc în medie până la vârsta de 78,2, în timp ce compatrioÅ£ii lor de culoare neagră au o speranţă de viaţă de 73,6 ani.
Speranţa de viaţă sănătoasă
Reprezintă numărul mediu de ani trăiÅ£i fără a suferi de boli ÅŸi dizabilităţi, bucurându-te de o sănătate deplină. Boli precum diabetul, atacul de cord, cancerul, demenÅ£a ÅŸi depresia scad speranÅ£a de viaţă, la fel ÅŸi dizabilităţile ÅŸi neajunsurile fizice.SperanÅ£a de viaţă sănătoasă este ÅŸi o măsură a nivelului sănătăţii în cadrul unei ţări. În cadrul unor studii realizate la nivel mondial s-au arătat următoarele aspecte:
• SperanÅ£a medie de viaţă sănătoasă din toate ţările este de 58,3 ani pentru bărbaÅ£i ÅŸi 61,8 ani pentru femei.
• Ţările fruntaÅŸe în îmbătrânirea sănătoasă sunt Japonia, Taiwan, Spania ÅŸi Italia. În acest ţări o persoană trăieÅŸte în medie 70 de ani, având o viață sănătoasă. De asemenea, Japonia are cea mai lungă speranţă de viaţă sănătoasă din lume.
• SperanÅ£a de viaţă a crescut mai mult decât speranÅ£a de viaţă sănătoasă, cu alte cuvinte oamenii trăiesc mai mult, însă nu atât de sănătos.
• Printre statele cu cea mai mică rată a speranÅ£ei de viaţă sănătoasă se numără Afganistan ÅŸi Haiti. În Zimbabwe de exemplu, speranÅ£a de viaţă sănătoasă pentru bărbaÅ£i este de doar 43 de ani.
DiferenÅ£e de gen în cadrul speranÅ£ei de viaţă
Avantajul femeilor în ceea ce priveÅŸte speranÅ£a de viaţă este valabil peste tot în lume, indiferent de condiÅ£iile de viaţă, de statutul femeii sau de alÅ£i factori.Mortalitatea în cazul femeilor este mult mai scăzută decât a bărbaÅ£ilor la orice vârstă. În pântec, fetusul masculin are o rată a mortalităţii mult mai ridicată (proporÅ£ia de genuri la concepÅ£ie a copiilor este de 124 de băieÅ£i faţă de 100 de fete, însă proporÅ£ia celor care supravieÅ£uiesc ÅŸi se nasc este de doar 105 băieÅ£i ÅŸi 100 de fete). Printre cei mai mici prematuri, cei de gen feminin au cele mai mari ÅŸanse de supravieÅ£uire. La cealaltă extremă, aproximativ 90 % din indivizii cu vârsta de 110 ani sunt femei.
În trecut, mortalitatea în rândul femeilor care dădeau naÅŸtere copiilor era mult mai ridicată decât în cazul bărbaÅ£ilor de aceeaÅŸi vârstă, însă acum nu mai este cazul, iar speranÅ£a de viaţă e femeilor este considerabil mai ridicată decât a bărbaÅ£ilor.
Majoritatea explicaÅ£iilor pentru această diferenţă nu sunt în totalitate sigure. Argumentele tradiÅ£ionale se bazează pe factori sociali ÅŸi de mediu: de-a lungul istoriei, bărbaÅ£ii au consumat mai mult tutun, alcool ÅŸi droguri decât femeile în majoritatea societăţilor, fiind mult mai probabil să moară de afecÅ£iuni asociate precum cancerul de plămâni, tuberculoza ÅŸi ciroza. DiferenÅ£ele de ordin biologic apar pentru că femeile au o mai mare rezistenţă la infecÅ£ii ÅŸi boli degenerative.
Factori care influenţează speranţa de viaţă
Studiile care au abordat speranÅ£a de viaţă au găsit o serie de factori care au un impact asupra longevităţii, sănătăţii ÅŸi speranÅ£ei de viaţă. Iată câÅ£iva dintre aceÅŸtia:• Stilul de viaţă ÅŸi alimentaÅ£ia
• Bolile genetice
• Obezitatea
• Lipsa activităţii fizice
• Accesul la îngrijiri medicale
• Consumul în exces de alcool, droguri ÅŸi tutun
În continuare vor fi analizate câteva întrebări pe care cercetătorii le-au considerat edificatoare în a afla mai multe despre speranÅ£a de viaţă ÅŸi relaÅ£ia cu anumiÅ£i factori determinanÅ£i:
• Vegetarienii trăiesc mai mult?
Este un fapt cunoscut acela că a consuma în exces carne roÅŸie duce la creÅŸterea riscului de boli ale inimii, anumite forme de cancer ÅŸi alte tipuri de boli. De aceea persoanele care Å£in la propria sănătate pun mare accent pe o alimentaÅ£ie bogată în fructe, legume ÅŸi peÅŸte, ÅŸi mai puÅ£in pe carne. În aceste condiÅ£ii am putea crede că vegetarienii s-ar bucura de o mai mare speranţă de viaţă. Studiile au arătat însă că există o relaÅ£ie surprinzătoare între dietă ÅŸi longevitate. Majoritatea au demonstrat faptul că mortalitatea este mult mai ridicată în cazul consumatorilor de carne roÅŸie ÅŸi mai mult decât atât, sunt mai predispuÅŸi către boli mortale sau către afecÅ£iuni precum apendicita, inflamaÅ£iile cornice ÅŸi afecÅ£iuni ale rinichilor.Pe de altă parte, vegetarienii suferă mai puÅ£ine atacuri de cord decât consumatorii de carne, fiind cunoscut rolul protector al fructelor ÅŸi legumelor asupra organismului. Însă beneficiile vegetarianismului se estompează odată cu înaintarea în vârstă. De exemplu, dacă la 65 de ani riscul producerii unui atac de cord la vegetarieni este cu 45% mai mic decât în cazul non-vegetarienilor, lucrurile se schimbă la 80 de ani: riscul este cu doar 8% mai mic în aceleaÅŸi condiÅ£ii. Deci, deÅŸi alimentaÅ£ia bazată pe fructe ÅŸi legume protejează împotriva bolilor, aceasta nu protejează organismul împotriva efectelor îmbătrânirii.
Două posibile explicaÅ£ii aduse de cercetători au fost carenÅ£a de vitamina B12 din organismul vegetarienilor (care poate duce la anemie), precum ÅŸi deficienÅ£a de carnozină, esenÅ£ială în blocarea efectelor substanÅ£elor chimice nocive asupra organismului.
• Creativitatea creÅŸte longevitatea?
Se pare că da. Studiile au arătat că există o anumită componentă a creativităţii – deschiderea – care este asociată cu longevitatea, într-o măsură mai mare decât curiozitatea, flexibilitatea cognitivă, inteligenÅ£a sau ideile inovatoare. De asemenea, modul în care persoanele creative răspund factorilor stresanÅ£i ÅŸi abilitatea de a-i considera ca fiind provocări mai degrabă decât obstacole de depăşit contribuie la asigurarea longevităţii.Obiceiul de a căuta mereu noi posibilităţi provoacă anumite zone ale creierului să creeze mai multe conexiuni neuronale care ajută diferite părÅ£i ale sale să comunice între ele. Indivizii creativi au de obicei mai multă materie albă care să susÅ£ină neuronii în realizarea acestor comunicaÅ£ii.
• Religia are un impact asupra speranÅ£ei de viaţă?
În ultimul timp s-a acordat un interes ridicat legăturii existente între religie ÅŸi beneficiile sale asupra sănătăţii. Activităţile religioase au fost legate empiric de o serie de atribute cu un rol important asupra sănătăţii, cum ar fi valorile personale, locul controlului, sentimentele sinelui ÅŸi mecanismele de coping. Studiile au arătat că convingerile religioase puternice, mai ales atunci când sunt combinate cu prezenÅ£a la serviciile religioase, au efecte benefice asupra longevităţii ÅŸi sănătăţii.Mecanismele care leagă activitatea religioasă de sănătate se subordonează unor caracteristici care cresc funcÅ£ionalitatea ÅŸi mărimea reÅ£elei sociale a individului, ceea ce are ca efect întărirea suportului social primit ÅŸi perceput.
Un exemplu concret în acest sens este religia iudaic-creÅŸtină care încurajează prezenÅ£a fizică în lăcaÅŸurile de rugăciune, ceea ce generează reÅ£ele de indivizi care participă la activităţi religioase colective.
Legătura aceasta ar putea părea mai slabă în cazul religiilor care se bazează pe preocupări individualiste ÅŸi meditative. Multe din activităţile acestor religii se realizează în singurătate. TotuÅŸi, cercetările au sugerat ÅŸi alte căi prin care religia poate influenÅ£a sănătatea practicanÅ£ilor săi. De exemplu, unele activităţi religioase pot elibera anxietăţi existenÅ£iale, pot oferi o cale de rezolvare a unor situaÅ£ii dificile ÅŸi stresante ÅŸi ajută în luarea de decizii ÅŸi oferirea unor oportunităţi care pot avea un impact pozitiv asupra sănătăţii emoÅ£ionale.
• Există o legătură între speranÅ£a de viaţă ÅŸi vârsta partenerului de viaţă?
DeÅŸi femeile trăiesc în general mai mult decât bărbaÅ£ii, s-a ajuns la concluzia că vârsta partenerului de viaţă este o variabilă care trebuie luată în considerare în determinarea longevităţii cuplului ÅŸi a membrilor săi. Femeile care aleg bărbaÅ£i apropiaÅ£i de vârsta lor trăiesc cel mai mult, ceea ce implică ÅŸi o durată mai mare a mariajului lor. Studii anterioare au arătat că bărbaÅ£ii care au soÅ£ii mult mai tinere trăiesc ÅŸi ei mai mult. De asemenea, înainte se considera că femeile cu soÅ£i mai tineri decât ele trăiesc mai mult ÅŸi în acest caz, însă un studiu recent realizat de Sven Drefahl, de la Institutul Max Planck pentru studii demografice a arătat că nu este aÅŸa. Ba mai mult, cu cât este mai mare diferenÅ£a dintre vârsta femeii ÅŸi a sotului său, cu atât este mai scurtă viaÅ£a acesteia, indiferent dacă sotul este mai tânăr sau mai în vârstă decât ea.BărbaÅ£ii se bucură de o mai mare flexibilitate. Dacă vor să îÅŸi mărească speranÅ£a de viaţă, cea mai bună soluÅ£ie este o soÅ£ie cu mult mai tânără.
Cu toate acestea, studiile nu iau în calcul ÅŸi succesul unor astfel de cupluri, în care diferenÅ£a de vârstă între cei doi este ridicată. De asemenea, trebuie căutati ÅŸi alÅ£i factori care favorizează speranÅ£a de viaţă în cadrul cuplului, în afară de vârsta membrilor.
• Care este efectul fumatului asupra speranÅ£ei de viaţă?
Fiecare Å£igară fumată scade durata vieÅ£ii cu 11 minute. Cu fiecare an în care un individ a fumat un pachet de Å£igări pe zi, ÅŸi-a scurtat viaÅ£a cu aproximativ două luni.Nicio altă cauză controlabilă a mortalităţii nu este la fel de mare precum fumatul. Rata mortalităţii în cazul fumătorilor este de aproape trei ori mai ridicată decât în cazul nefumătorilor, fără nicio diferenţă între bărbaÅ£i ÅŸi femei. Cei care fumează prezintă un risc de ÅŸase ori mai mare să sufere de un atac de cord decât nefumătorii, iar riscul creÅŸte cu fiecare Å£igară fumată. Fumatul cauzează în medie 443.000 de morÅ£i la nivel mondial în fiecare an, dintre care 49000 sunt cauzate de fumatul pasiv.
Moartea cauzată de fumat nu survine la vârste înaintate, ci în jurul vârstei de 35 de ani, iar jumătate dintre cei care mor din cauza fumatului o fac la mijlocul vieÅ£ii, pierzând astfel aproximativ 25 de ani din speranÅ£a de viaţă.
Fumatul cauzează ÅŸi cele mai multe cazuri de boli cronice ale plămânilor, dintre care cancerul de plămâni este cauza principală de deces din cauza cancerului. Anumite boli precum bolile de inimă ischemice (atacul de cord ÅŸi bolile arteriale), atacul cerebral, bolile cronice de plămâni ÅŸi cancerul de plămâni sunt sunt cauza morÅ£ii pentru aproximativ 60% din fumători.
Fumatul predispune în acelaÅŸi timp ÅŸi către multe alte tipuri de cancer, cum ar fi cancerul la gât, cancerul cavităţii bucale, esofagului, stomacului, pancreasului, rinichilor ÅŸi leucemia mieloidală acută.
De asemenea, copiii ai căror părinÅ£i fumează sunt supuÅŸi riscurilor în primul rând la nivel genetic, apoi pe perioada cât se afla în pântecul mamei, apoi prin fumatul pasiv la care sunt expuÅŸi după ce se nasc.
• Cum influenÅ£ează economia ÅŸi mediul unei ţări speranÅ£a de viaţă?
Dezvoltarea durabilă are printre obiective asigurarea unei vieÅ£i mai lungi, mai prospere ÅŸi mai satisfăcătoare pentru locuitorii unei ţări. Însă acest deziderat nu are susÅ£inere dacă nu există resurse pentru asigurarea sănătăţii ÅŸi bunăstării. Sărăcia are un efect nefast asupra speranÅ£ei de viaţă. Atunci când calitatea îngrijirii medicale, educaÅ£ia, alimentaÅ£ia hrănitoare nu pot fi asigurate de către sistemul unui stat, calitatea vieÅ£ii este afectată. Mai mult decât atât, sărăcia extremă poate creÅŸte riscul apariÅ£iei instabilităţii politice ÅŸi a războiului, ceea ce afectează viaÅ£a ÅŸi calitatea acesteia.În ceea ce priveÅŸte mediul, speranÅ£a de viaÅ£a este strâns legată de anumiÅ£i factori care la rândul lor asigură calitatea vieÅ£ii: apă potabilă, aer curat, sol fertil ÅŸi combustibil pentru susÅ£inerea vieÅ£ii. În ţările slab dezvoltate lipsa surselor de apă potabilă este o cauză majoră a bolilor ÅŸi mortalităţii, în special în rândul copiilor ÅŸi bătrânilor. Aerul poluat cauzează de asemenea boli ÅŸi afecÅ£iuni ale plămânilor. Zonele cu un sol erodat sau supraexploatat de obicei nu mai pot produc suficientă hrană bogată în substanÅ£e nutritive pentru populaÅ£iile în creÅŸtere. Lipsa de combustibil pentru gătit, pentru fierberea apei sau pentru producerea căldurii pot afecta serios abilitatea oamenilor de a se dezvolta.
Câteva studii de caz
Între anii 1980 ÅŸi 1998 speranÅ£a de viaţă la naÅŸtere la nivel mondial a crescut de la 61 de ani la 67, atunci când s-au înregistrat cele mai mari venituri în tările cu slab ÅŸi mediu dezvoltate. Alte schimbări precum accesul crescut la alimentaÅ£ia hrănitoare, apa potabilă, antibioticele ÅŸi alte medicamente, programele de imunizare ÅŸi educative privind sănătatea au făcut posibilă creÅŸterea speranÅ£ei de viaţă. Însă dacă la nivel mondial s-a putut vorbi despre o creÅŸtere a speranÅ£ei de viaţă, luând individual fiecare Å£ară, s-au putut observa diferenÅ£e semnificative: de exemplu, în Rwanda anilor 1998 speranÅ£a de viaţă era de 41 de ani, în timp ce în Japonia oamenii ajungeau în medie la 81 de ani.În continuare vor fi prezentate câteva studii de caz ale unor ţări reprezentative pentru valorile speranÅ£ei de viaţă, precum ÅŸi pentru România.
• SUA
Un studiu realizat la nivel mondial care a avut ca scop evidenÅ£ierea principalelor cauze ale mortalităţii ÅŸi bolilor a arătat faptul că sănătatea la nivelul SUA este grav afectată de factori precum alimentaÅ£ia nesănătoasă, lipsa activităţii fizice, fumatul ÅŸi consumul de alcool ÅŸi droguri.Principalele cauze ale morÅ£alităţii sunt doar câteva: pe primul loc se află bolile de inimă, urmate de cele de plămâni ÅŸi depresiiile grave. Cu toate acestea, bolile si afecÅ£iunile care provoacă moartea se schimbă de-a lungul timpului. Dacă între 1990 ÅŸi 2010 primele trei cauze ale morÅ£ii erau bolile ischemice de inimă, atacul de cord ÅŸi cancerul de plămâni, în prezent situaÅ£ia a suferit câteva modificări. Pe primele locuri găsim acum diabetul, bolile de rinichi ÅŸi Alzheimer, în timp ce bolile cronice de plămâni, infecÅ£iile respiratorii ÅŸi cancerul de sân ÅŸi de colon au coborât în clasament.
Stilul de viaţă nesănătos rezultă frecvent în apariÅ£ia obezităţii. Impactul obezităţii este foarte ridicat, putând duce la moarte prematură cauzată de diabetul cu care este frecvent asociată.
Fumatul este de asemenea o problemă gravă cu care se confruntă americanii, pe lângă dieta defectuoasă, cauzând cancer de plămâni ÅŸi alte afecÅ£iuni grave ale plămânilor.
De asemenea, consumul de alcool si de droguri reprezintă un factor de risc, afecÅ£iunile cauzate de acestea fiind în creÅŸtere în ultimii ani.
DeÅŸi speranÅ£a de viaţă a americanilor este în creÅŸtere, speranÅ£a de viaţă sănătoasă este mult scăzută. SperanÅ£a medie de viaţă pentru femeile americane a crescut de la 78, 6 ani în 1990 la 80,5 ani în 2010, deÅŸi doar 69,5 din cei 80, 5 ani fiind trăiÅ£i în condiÅ£iile unei bune sănătăţi. Pentru bărbaÅ£i, speranÅ£a medie de viaţă era de 71,7 ani în 1990 ÅŸi de 75,9 ani în 2010, însă în doar 66,2 ani fiind vorba de o bună sănătate.
• Africa
SperanÅ£a de viaţă în Africa este grav afectată de o boală cumplită, SIDA, prevalentă mai ales în unele zone ale continentului: zona centrală, de sud ÅŸi de est. Din numărul total de cazuri de oameni infectaÅ£i cu HIV la nivel mondial în 2009, 34% locuiau în ţările din Africa de Sud, arată UNAIDS.Numărul mare de cazuri de SIDA din Africa este explicat de sărăcie, rata înaltă a bolilor cu transmitere sexuală ÅŸi nu în ultimul rând prin statutul femeilor ÅŸi a imposibilităţii lor de a avea parte de un act sexual protejat. Problema se datorează însă ÅŸi ignoranÅ£ei locuitorilor faţă de această boală. Se pare că nouă din zece persoane infectate cu virusul HIV nu ÅŸtiu că suferă de această boală. Noile infectări cu HIV în rândul copiilor datorită transmiterii virusului de la mamă la copil reprezintă de asemenea o problemă în această regiune.
• Hong Kong
DeÅŸi speranÅ£a de viaţă este foarte ridicată în acest stat la nivel mondial, plasându-se pe locul doi, după Japonia, în ceea ce priveÅŸte populaÅ£ia feminină, se cunoaÅŸte foarte puÅ£in despre schimbările la nivelul sănătăţii populaÅ£iei adulte.SperanÅ£a de viaţă la naÅŸtere a crescut cu aproximativ 16 ani între 1971 ÅŸi 2009, când a ajuns la 79,8 ani în rândul bărbaÅ£ilor ÅŸi la 86,1 în rândul femeilor, valori care sunt printre cele mai ridicate din lume. În ceea ce priveÅŸte diferenÅ£ele de gen, femeile din Hong Kong trăiesc în medie cu 6,3 ani mai mult decât bărbaÅ£ii.
Problema cu care se confruntă însă acest stat este îmbătrânirea populaÅ£iei, care are loc destul de rapid. Se preconizează că numărul de persoane cu vârste de peste 60 de ani va creÅŸte în viitorul apropiat de la 1,1 milioane în 2006 (reprezentând 16% din totalul populaÅ£iei) la 2,7 milioane în 2036 (aproximativ 32% din totalul populaÅ£iei). De asemenea, grupa de vârstă de peste 80 de ani va creÅŸte rapid, de la 205.000 în 2006 (aproximativ 3% din populaÅ£ia totală) la 667.000 în 2036 (7,8% din populaÅ£ia totală). O provocare cu care se va confrunta Hong Kongul în cadrul acestei modificări la nivelul populaÅ£iei nu va fi doar legată de cât de mare va fi populaÅ£ia îmbătrânită ÅŸi cât de mult va trăi, ci mai ales cât de mult va trăi în condiÅ£iile unei bune sănătăţi (având o viaţă activă ÅŸi independentă).
România
SperanÅ£a de viaţă în România este de 72, 7 ani, conform OrganizaÅ£iei pentru cooperare economică ÅŸi dezvoltare (OECD), ceea ce plasează Å£ara noastră mult sub media ţărilor din Uniunea Europeană ÅŸi mai jos decât a ţărilor vecine Ungaria (cu 73, 3 ani) ÅŸi Bulgaria (cu 72, 8 ani). Singurele ţări pe care România le surclasează în ceea ce priveÅŸte speranÅ£a de viaţă sunt Letonia (71,1 ani) ÅŸi Lituania (70,9 ani).ARPIM (AsociaÅ£ia Română a Producătorilor InternaÅ£ionali de Medicamente) consideră că speranÅ£a de viaţă ar putea fi îmbunătăţită prin investiÅ£ii mai mari în sănătate ÅŸi o mai mare accesibilitate a populaÅ£iei la ultimele noutăţi din medicină.
Cum ne putem spori longevitatea
Cheia tinereÅ£ii ÅŸi a vieÅ£ii fără de moarte nu a fost încă găsită. TotuÅŸi avem la îndemână câteva soluÅ£ii pentru a ne prelungi viaÅ£a ÅŸi a o trăi cât mai sănătos:• Prevenirea bolilor cronice
• RenunÅ£area la fumat
• Alegeri mai bune în ceea ce priveÅŸte alimentaÅ£ia (cereale integrale, fructe, legume ÅŸi doar o cantitate mică de carne roÅŸie)
• Activitatea fizică
• Controlul colesterolului, al tensiunii ÅŸi al glicemiei
• Consumul în cantităţi mai mici de alcool
• RecunoaÅŸterea depresiei ÅŸi căutarea unui tratament
• Condusul autovehiculelor cu prudenţă
• Apelarea la îngrijiri medicale ÅŸi preventive atunci când este necesar
• Evitarea obezităţii
Data actualizare: 29-05-2019 | creare: 13-06-2013 | Vizite: 13021
Bibliografie
(1) Life Expectancy, link http://www.worldbank.org/depweb/english/modules/social/life/index.html(2) A millennium of health improvement, link http://news.bbc.co.uk/2/hi/health/241864.stm
(3) Life Expectancy - What is Life Expectancy?, link http://www.news-medical.net/health/Life-Expectancy-What-is-Life-Expectancy.aspx
(4) What's Your Healthy Life Expectancy, link http://www.wellsource.com/articles-mhc/Whats-Your-Healthy-Life-Expectancy.html
(5) The rise and fall of women’s advantage: a comparison of national trends in life expectancy at age 65 years, link http://link.springer.com/article/10.1007/s10433-013-0274-8/fulltext.html
(6) Do Vegetarians Live Longer?, link http://www.lef.org/magazine/mag2006/jan2006_awsi_01.htm
(7) Do creative people Live Longer?, link http://www.worldlifeexpectancy.com/do-creative-people-live-longer
(8) Religious activity, life expectancy, and disability-free life expectancy in Taiwan, link http://link.springer.com/article/10.1007%2Fs10433-013-0273-9#page-1
(9) Life expectancy and your spouse's age, link http://www.worldlifeexpectancy.com/life-expectancy-and-your-spouses-age
(10) Effect of Smoking on Life Span, link http://www.medicalnewstoday.com/releases/9703.php
(11) Smokers Die Ten Years Sooner Than Non-Smokers, link http://www.medicalnewstoday.com/articles/261091.php
(12) Americans are living longer, but sicker lives, link http://www.futurity.org/health-medicine/americans-are-living-longer-but-sicker-lives/#more-327802
(13) http://www.unaids.org/en/regionscountries/regions/easternandsouthernafrica/
(14) Life expectancy in Africa plummets due to Aids, link http://news.bbc.co.uk/2/hi/health/background_briefings/aids/193181.stm
(15) Trends in healthy life expectancy in Hong Kong SAR 1996–2008, link http://link.springer.com/article/10.1007/s10433-010-0171-3/fulltext.html
(16) Lack of latest medicines could prevent life expectancy in Romania from increasing, link http://www.romania-insider.com/lack-of-latest-medicines-could-prevent-life-expectancy-in-romania-from-increasing/75855/
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul Ingrijire feminina:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Epilare definitiva Epilar
- Vreti sa va scapati de pigmentele maro de pe fata?
- Caderea parului in mod excesiv
- Am luat un extract de marar pentru cresterea sanilor
- Sani mici... Ce metode de marire exista (exclus implantul mamar)?
- Fire pe sani
- Epilarea completa a zonei genitale
- Sani mici la adolescente
- Chiloti la servici
- Spalaturi intravaginale