Ce au descoperit cercetătorii când au comparat etichetele alimentelor din 17 țări

Consumul excesiv de alimente bogate în grăsimi, zaharuri și sodiu este una dintre principalele cauze ale epidemiei globale de obezitate. Un nou studiu internațional publicat în PLoS ONE a utilizat o bază de date publică, globală și crowdsourced (Open Food Facts) pentru a analiza distribuția și compoziția nutrițională a alimentelor hiper-palatable în 17 țări din Europa, America de Nord și America de Sud. Studiul evidențiază nu doar prevalența ridicată a acestor alimente în multe țări, dar și variații semnificative între ele, cu implicații directe pentru politicile de sănătate publică.
Alimentele hiper-palatable (AHP) sunt produse care conțin combinații de nutrienți (grăsimi, zahăr, sare, carbohidrați) în concentrații care depășesc ceea ce se găsește în mod natural. Aceste combinații pot intensifica recompensa alimentară, cresc dorința de consum și pot induce modificări neurobiologice care favorizează supraalimentarea.

Spre deosebire de alimentele ultra-procesate (AUP), definite prin nivelul de procesare industrială (sistemul NOVA), AHP sunt identificate prin criterii nutriționale cantitative. Aceste două categorii pot coincide, dar sunt distincte conceptual și mecanic, fiecare contribuind diferit la riscul de obezitate și boli cronice.

Studiile anterioare s-au concentrat în principal pe piața alimentară din Statele Unite, unde aproximativ 69% dintre alimente sunt AHP. Datele despre alte regiuni ale lumii au fost până acum limitate, ceea ce a motivat acest studiu extins.

Despre studiu

Obiective

Studiul a urmărit:

• Estimarea prevalenței alimentelor AHP în diferite țări și categorii alimentare.
• Compararea compoziției nutriționale a AHP între țări.
• Examinarea suprapunerii dintre AHP și AUP în diverse contexte alimentare.

Date și metodologie

• Sursă de date: Open Food Facts (OFF), cu peste 2,8 milioane de produse alimentare din întreaga lume.
• Selecție finală: 314.229 produse din 17 țări cu cel puțin 1000 de articole fiecare.
• Excluderi: băuturi, produse cu date incomplete, sau valori nutriționale neplauzibile.
• Identificarea AHP: aplicarea definiției cantitative propuse de Fazzino et al., clasificând alimentele în trei grupe: Grăsimi și sodiu (GSOD), Grăsimi și zahăr (FS), Carbohidrați și sodiu (CSOD)
• Identificarea AUP: utilizarea scorului NOVA (nivel 4).
• Analize statistice: regresii logistice și modele beta ordonate, folosind SUA ca referință pentru comparații internaționale.

Rezultate

Prevalența AHP la nivel global

Cele mai ridicate procente de AHP:

• Bulgaria – 68%
• Elveția – 64%
• SUA – 63%

Cele mai scăzute procente:

• Australia – 54%
• Italia și Germania – semnificativ mai scăzute comparativ cu SUA

Distribuția pe grupe AHP:

• GSOD (grăsimi și sodiu) a fost cea mai frecventă categorie în toate țările.
• FS și CSOD au urmat, cu variații în funcție de țară.

Compoziția nutrițională

Produsele clasificate ca AHP au depășit semnificativ pragurile nutriționale stabilite pentru clasificare:

• GSOD: +116% pentru grăsimi, +131% pentru sodiu
• FS: +106% pentru grăsimi, +70% pentru zahăr
• CSOD: +40% pentru carbohidrați, +229% pentru sodiu

În comparație cu alte țări, produsele AHP din SUA au avut cele mai ridicate valori medii de grăsimi, zahăr și sare. Italia și Germania s-au remarcat prin produse semnificativ mai sărace în acești nutrienți.

Suprapunerea AHP–AUP

• SUA a avut: 50% dintre produse clasificate atât AHP, cât și AUP, 17% neclasificate în niciuna dintre categorii (AHP sau AUP)
• Bulgaria: cel mai mare procent de AHP fără a fi AUP (36%)
• Italia: cel mai mare procent de alimente care nu sunt nici AHP, nici AUP (29%)

Categoria alimentelor care nu sunt AHP/AUP a fost dominată de fructe și legume în toate țările.

Interpretare

Principalele concluzii

• SUA se evidențiază printr-o saturație ridicată de AHP, în special din categoria grăsimi-sodiu.
• Țări precum Italia și Germania oferă alternative alimentare mai sănătoase, cu prezență scăzută de AHP.
• Există variații semnificative între țări privind suprapunerea AHP–AUP, confirmând că cele două categorii trebuie analizate separat în politicile de sănătate publică.

Implicații pentru sănătatea publică

Alimentele AHP sunt disponibile pe scară largă, ușor accesibile și adesea ieftine, ceea ce contribuie la formarea unor medii alimentare obesogene. Studiul sugerează următoarele intervenții posibile:

• Reglementarea poziționării AHP în magazine, evitând plasarea în zonele de plată.
• Limitări de vârstă privind vânzarea AHP către copii.
• Reformularea produselor pentru a reduce conținutul de sare, zahăr și grăsimi peste pragurile AHP.

Concluzii

Studiul oferă prima analiză sistematică a distribuției și caracteristicilor nutriționale ale alimentelor hiper-palatable în peste 300.000 de produse din 17 țări. Rezultatele confirmă că AHP sunt omniprezente în multe piețe, în special în SUA, dar arată și că există state — precum Italia și Germania — cu profile alimentare semnificativ mai sănătoase.

Pe fondul creșterii alarmante a obezității, aceste date susțin necesitatea urgentă a unor politici alimentare inteligente și diferențiate, adaptate la realitățile fiecărui mediu alimentar național. Alimentele AHP nu sunt doar o problemă de gust sau conveniență – ele sunt vectori potențiali ai bolii cronice și necesită o intervenție coordonată din partea autorităților de sănătate publică.