Ce fac și ce nu fac afinele pentru microbiomul și inima ta

©

Autor:

Ce fac și ce nu fac afinele pentru microbiomul și inima ta
Un studiu randomizat de 12 săptămâni a investigat efectele consumului de afine (sub formă de pulbere liofilizată) asupra compoziției florei intestinale și asupra unor biomarkeri cardiometabolici la adulți în vârstă, supraponderali sau cu obezitate. Ideea de bază este că polifenolii (în special antocianinele) din afine ar putea influența pozitiv microbiota și ar putea reduce riscurile cardiovasculare, în linie cu rezultate anterioare din cercetări pe animale și studii umane de mai mică anvergură.
Afinele sunt recunoscute pentru conținutul lor bogat în polifenoli și, în special, în antocianine, responsabile de culoarea albastră. Aceste substanțe bioactive s-au asociat cu:
  • Reducerea stresului oxidativ și a inflamației;
  • Îmbunătățirea profilului lipidic și a diferitelor factori cardiometabolici (dislipidemie, rezistență la insulină etc.);
  • Creșterea biodiversității florei intestinale, atât în modele animale, cât și, într-o anumită măsură, la om.

Desfășurarea studiului (proiectul BEACTIVE)

  • Durată și design: 12 săptămâni, randomizat, dublu-orb, cu grup placebo și grup intervenție, denumit oficial Blueberry Enhances Activity and Cognition Through Increased Vascular Efficiency (BEACTIVE).  
  • Participanți: 55 de adulți >60 de ani, cu indice de masă corporală (IMC) între 25 și 32 (supraponderal și obezitate moderată). Toți participanții erau sedentari, cu tensiune arterială <140/90 mmHg. S-au exclus cei care luau antibiotice, aveau colonoscopie recentă sau consumau alimente bogate în antocianine.  
  • Intervenții:  
• Grupul cu pulbere de afine: 36 g/zi (echivalent ~1,5 căni de afine) împărțite în două doze, consumate odată cu mesele.  
• Grupul placebo: Pulbere cu aspect și gust asemănător, dar fără substanțe active din afine.  
• Ambele grupuri au participat la o intervenție de creștere a activității fizice (un curs săptămânal supravegheat și target zilnic de pași, crescut progresiv).  
  • Analize:
• Microbiomul fecal la început (baseline) și la final (12 săptămâni), prin secvențiere a regiunii V3-V4 a genei 16S rRNA;  
• Profilul lipidic, lipoproteine, metaboliți (inclusiv TMAO, betaină, colină) măsurați prin spectroscopie de rezonanță magnetică nucleară (NMR) în mostre de sânge prelevate în stare de repaus alimentar (fasting) și post-prandial.  

Rezultate privind microbiomul

Structura florei:  

  • Diversitatea și abundența bacteriană au prezentat variații individuale mari. Fiecare persoană a avut un „semnătură” microbiană stabilă între început și sfârșit.  
  • Dominau filosurile Firmicutes și Bacteroidota, cu Clostridia ca grup preponderent.  
  • La nivel de ordonare în grafice (Bray-Curtis), nu s-au observat diferențe majore între grupuri sau între momentul inițial și final în ceea ce privește diversitatea globală (Shannon Index).

Diferențe semnificative:  

  • În grupul cu afine, o singură categorie bacteriană a crescut semnificativ: Coriobacteriales incertae sedis (la ~70% din participanți). Această bacterie este implicată în metabolizarea polifenolilor din dietă.  
  • În grupul placebo nu s-au observat creșteri/decreșteri semnificative.  
  • Nu s-au constatat diferențe robuste în calele metabolice microbiene (predicție prin PICRUSt2).

Rezultate privind profilul lipidic și metaboliții

Analizele NMR au evidențiat:

Parametri lipidici

  • Grupul placebo a prezentat scăderi notabile la total colesterol, LDL-colesterol, număr total de particule LDL și ApoB.  
  • Grupul cu afine a avut o mică reducere a particulelor HDL și a ApoA-I. Nu s-a constatat o îmbunătățire substanțială a profilului lipidic, însă, în faza post-prandială, s-a observat o corelare între creșterea Coriobacteriales incertae sedis și scăderea particulelor LDL mari.

Metaboliți asociați microbiomului (TMAO, betaină, colină)  

  • TMAO a crescut ușor la placebo, dar fără o semnificație clinică majoră.  
  • La grupul cu afine, TMAO a arătat o tendință de scădere, dar nu semnificativă statistic.  
  • Concentrațiile de betaină și colină nu s-au modificat semnificativ în niciun grup.

Aminoacizi cu catenă ramificată (BCAA) și alți indicatori

  • În placebo, BCAA total a scăzut (în stare de repaus alimentar).  
  • În grupul cu afine, nu s-au observat scăderi notabile la BCAA sau alte modificări benefice la nivelul inflamației sistemice (GlycA) ori la scorul de risc insulinorezistență.

Corelații

  • Doar în grupul cu afine, creșterea Coriobacteriales incertae sedis post-prandial s-a asociat cu o scădere a particulelor LDL mari, dar și cu creșteri în isoleucină și scorurile LP-IR și DRI (indicând o posibilă creștere a riscului de insulinorezistență).  
  • În general, asocierea dintre modificările florei intestinale și parametrii cardiometabolici nu a fost una consistentă sau uniformă.

Discuții și concluzii

  • Flora intestinală pare să se adapteze la aportul suplimentar de antocianine, evidențiat prin creșterea speciei Coriobacteriales incertae sedis la unii participanți. Aceasta este o bacterie implicată în metabolismul polifenolilor și e raportată anterior în studii pe animale cu dietă bogată în polifenoli din afine.  
  • Deși se puteau anticipa posibile îmbunătățiri semnificative ale profilului lipidic sau ale unor markeri cheie (TMAO, inflamație), efectele la om au fost modeste, în special ținând cont de numărul mic de participanți și de variația individuală mare.  
  • În grupul placebo, s-a remarcat o îmbunătățire surprinzătoare a unor parametri lipoproteici (LDL-C, ApoB), un posibil „efect placebo” ori dovadă a unor schimbări comportamentale (dietă, activitate fizică sporită) pe durata studiului.  
  • Rezultatele sugerează că, la adulți vârstnici supraponderali/obezi, 12 săptămâni de consum de afine pot fi insuficiente pentru a produce transformări majore și uniforme în compoziția microbiomului și în profilul cardiometabolic.
  • Mai ales având în vedere variația interindividuală, studii mai ample, cu durată mai lungă ori doze diferite de afine ar putea elucida mai clar relația dintre microbiom, polifenoli și prevenția bolilor cardiovasculare.

Mesaj final

Suplimentarea dietei cu afine la persoanele în vârstă, cu suprapondere sau obezitate, a evidențiat un răspuns adaptativ al microbiomului - creșterea Coriobacteriales incertae sedis, implicată în metabolizarea polifenolilor. Efectele asupra biomarkerilor cardiometabolici s-au dovedit, însă, modeste și variabile. Cu toate acestea, studiul indică faptul că afinele pot sprijini sănătatea intestinală și ar putea fi utile într-o strategie de alimentație sănătoasă, fiind necesare cercetări extinse pentru a înțelege pe deplin consecințele asupra sănătății cardiovasculare.

Data actualizare: 01-04-2025 | creare: 01-04-2025 | Vizite: 206
Bibliografie
Porter Starr KN, Connelly MA, Wallis J, North R, Zhang Q, Song K, González-Delgado JM, Brochu HN, Icenhour CR, Iyer LK, et al. Effects of Blueberry Consumption on Fecal Microbiome Composition and Circulating Metabolites, Lipids, and Lipoproteins in a Randomized Controlled Trial of Older Adults with Overweight or Obesity: The BEACTIVE Trial. Nutrients. 2025; 17(7):1200, DOI – 10.3390/nu17071200, https://www.mdpi.com/2072-6643/17/7/1200
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Cum ar putea afinele să îmbunătățească memoria și să prevină demența
  • Efectele benefice ale afinelor asupra pielii
  • Ce calitate au afinele din magazin? (studiu)
  •