Ce trebuie să știi despre operația de cataractă

Ce trebuie să știi despre operația de cataractă

©

Autor:

Ce trebuie să știi despre operația de cataractă

Cataracta este o afecÈ›iune a globului ocular caracterită prin opacifierea cristalinului, numit È™i lentila ochiului. Cristalinul este, în mod obiÈ™nuit, transparent È™i asigură focalizarea pe retină a imaginii clare. În cataractă, lentila îÈ™i pierde transparenÈ›a È™i duce la formarea unei imagini neclare.

În majoritatea cazurilor, afecÈ›iunea evoluează lent È™i nu se manifestă, dar în timp vor apărea simptome precum: vedere înceÈ›oÈ™ată, sensibilitate la lumină, necesitatea unei lumini mai puternice pentru citire È™i alte activități, schimbări frecvente în prescripÈ›ia lentilelor de ochi sau a lentilelor de contact, îngălbenirea culorilor. (1, 2, 9)

Cauze

Cristalinul este alcătuit din apă È™i proteine, poziÈ›ionate astfel încât menÈ›in lentila transparentă È™i permit trecerea luminii prin ea. În timp, proteinele se acumulează È™i împiedică trecerea luminii, aceasta fiind cauzată de îmbătrânirea cristalinului.

Cataracta poate fi provocată și de alte afecțiuni ale ochilor, intervenții chirurgicale, fumat, diabet, precum și utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor. (1, 3, 7, 9)

Tipuri de cataractă

  • Cataracta nucleară (care afectează centrul lentilei) - se manifestă la început sub forma unei miopii, dar în timp, duce la îngălbenirea cristalinului ceea ce va duce la o dificultate în diferenÈ›ierea culorilor.
  • Cataracta corticală - apare sub forma unor dungi, pe marginea exterioară a cortexului lentilei. În timp ce progresează lent, dungile se extind spre centru È™i interferează cu lumina are trece prin centrul lentilei.
  • Cataracta subcapsulară - este una dintre cele mai progresive forme È™i va afecta puternic vederea.
  • Cataracta congenitală - apare în unele cazuri la naÈ™tere sau se dezvoltă în copilărie, poate fi genetică sau asociată cu o traumă intrauterină. (1, 2, 3, 9)


Diagnostic

Pentru a determina dacă este vorba despre o cataractă, medicul va examina antecedentele medicale și simptomele și va consulta pacientul din upunct de vedere oftalmologic. Vor fi efectuate următoarele teste:

 

  • testuarea acuităţii vizuale: utilizează o diagramă a ochilor pentru a măsura cât de bine pacientul poate citi o serie de litere. Ochii sunt testaÈ›i unul câte unul, în timp ce celălalt ochi este acoperit. Folosind această diagramă sau un dispozitiv de vizualizare cu litere progresiv mai mici, medicul determină dacă vederea prezintă semne de afectare.
  • examenul fund de ochi: medicul oftalmolog pune picături în ochii pacientului pentru a dilata pupilele. Acest lucru facilitează examinarea spatelui ochilor (retinei). Folosind o lampă cu fantă sau un dispozitiv special numit oftalmoscop, medicul va examina lentila pentru a observa semne de cataractă.
  • tonometrie oculară: cu ajutorul unui instrument se măsoară presiunea din interiorul ochiului.


De asemenea, specialistul poate face alte teste pentru a afla mai multe despre structura și sănătatea ochiului. (2, 4, 9)

Tratament

Când ochelarii prescriÅŸi de medic nu clarifică vederea, singurul tratament eficient este operaÈ›ia, majoritatea specialiÈ™tilor recomandă intervenÈ›ia chirurgicală întrucât cataracta afectează calitatea vieÈ›ii È™i împiedică desfășurarea activităților, citirea sau conducerea unui autovehicul.

OperaÈ›ia de cataractă este o procedură de îndepărtare a cristalinului È™i, în cele mai multe cazuri, înlocuirea cu o lentilă artificială.

OperaÈ›ia de cataractă este efectuată de un medic oftalmolog pe bază de ambulatoriu, ceea ce înseamnă că nu necesită internare în spital după operaÈ›ie. IntervenÈ›ia poate avea loc în mod tradiÈ›ional folosind energia cu ultrasunete pentru a îndepărta lentila afectată sau poate fi îndepărtată cu ajutorul tehnologiei cu laser. Este o operaÈ›ie foarte frecventă È™i o procedură sigură.

La copii, operaÈ›ia de cataractă poate avea un rol important în prevenirea orbirii. Dacă sunt ambii ochi afectaÈ›i, au loc două intervenÈ›ii, o dată pentru unul dintre ochi, iar după o perioada de câteva săptămâni, pentru celălalt. (1, 2, 4, 9, 10)

Operația clasică de cataractă

Înainte de operaÈ›ia de cataractă trebuie urmaÈ›i următorii paÈ™i:

  • cu o săptămână înainte de intervenÈ›ia chirurgicală, medicul efectuează un test cu ultrasunete nedureros pentru a măsura dimensiunea È™i forma ochiului. Acest lucru ajută la determinarea tipului corect de implant de lentile;
  • oprirea oricărui alt tratament medicamentos, întrucât poate cauza sângerări în timpul intervenÈ›iei;
  • utilizarea picăturilor de ochi pentru a evita infecÈ›iile;
  • pacientul nu bea È™i nu mănâncă nimic 12 ore înainte de operaÈ›ie.

 

Majoritatea operaÅ£iilor de cataractă se efectuează utilizând un anestezic local, care implică un sedativ pentru relaxare, urmat de o injecÈ›ie lângă, sub sau în interiorul ochiului, pentru a evita miÈ™cările globilor oculari în timpul intervenÈ›iei chirurgicale. Anestezia generală poate fi recomandată doar persoanelor cu anxietate, care nu pot fi controlate, persoanelor alergice la anumite anestezice locale, copiilor, persoanelor cu alte afecÈ›iuni medicale.

OperaÈ›ia propriu-zisă presupune îndepărtarea lentilei sau a lentilelor obturate È™i înlocuirea cu altele artificiale, transparente. Se foloseÈ™te o sondă cu ultrasunete pentru a sparge lentila È™i pentru a o îndepărta. Astfel, chirurgul va face o incizie la nivelul corneei È™i introduce sonda subÈ›ire în lentila afectată. Odată realizată această etapă, medicul va utiliza dispozitivul care emite ultrasunete pentru a sparge cristalinul È™i pentru a-l aspira. Partea posterioară a lentilei va rămâne intactă pentru a sprijini lentila artificială.

În urma intervenÅ£iei chirurgicale, ochii vor fi mai sensibili la lumină È™i atingere, disconfort care dispare în câteva zile. Vor fi prescrise antibiotice sub forma unor picături pentru a evita orice infecÈ›ie. Ochiul care a fost operat poate fi bandajat pentru o noapte după operaÈ›ie. Pacientul va purta un bandaj de protecÈ›ie la ochi noaptea timp de aproximativ o săptămână. În mod normal, nu există o durere semnificativă după intervenÈ›ia chirurgicală.

Pacientul trebuie examinat la una sau două zile după intervenÈ›ia chirurgicală È™i din nou în câteva săptămâni după operaÈ›ie. Dacă apar complicaÈ›ii, vizitele trebuie să fie mai frecvente.

Riscurile operației de cataractă:

DeÈ™i riscul este scăzut, chirurgia pentru cataractă implică riscul unei pierderi parÈ›iale până la pierderea totală a vederii în cazul în care intervenÈ›ia chirurgicală nu are succes sau dacă există complicaÈ›ii. ComplicaÈ›iile care pot apărea în urma intervenÈ›iei chirurgicale, includ:

  • infecÈ›ii la nivelul ochilor;
  • glaucom;
  • astigmatism sau strabism;
  • detaÈ™area retinei;
  • edem cornean. (1, 2, 7)


Operația de cataractă cu laser

Spre deosebire de operaÈ›ia clasică, cea cu laser presupune o mai mare precizie în ceea ce priveÈ™te fiecare pas al intervenÈ›iei. Astfel, în prima etapă a operaÈ›iei, laserul, numit fentolaser, este utilizat pentru a ajunge la cristalin È™i pentru a amplasa noua lentilă.

Noul sistem laser este, de asemenea, utilizat pentru a înmuia cristalinul È™i pentru a-l rupe în bucăți foarte mici, ceea ce permite o îndepărtare mai uÈ™oară a cataractei. Ca È™i în chirurgia tradiÈ›ională a cataractei, pacienÈ›ii aleg un obiectiv de înlocuire care să răspundă nevoilor lor de vedere. OperaÈ›ia durează aproximativ 30 de minute. După intervenÈ›ie, pacienÈ›ii vor avea foarte puÈ›ine restricÈ›ii È™i pot relua cele mai multe activități zilnice. Cu toate acestea, pacienÈ›ii nu trebuie să ridice obiecte grele sau să se angajeze în exerciÈ›ii fizice intense timp de cel puÈ›in o săptămână. (4, 5, 8)

Lentile artificiale cu care poate fi înlocuit cristalinul

Odată ce cristalinul a fost îndepărtat, ochiul îÈ™i pierde capacitatea de a focaliza clar lumina È™i imaginile asupra retinei, a È›esutului sensibil la lumină. Înainte de dezvoltarea lentilelor artificiale, lentilele de contact tari sau ochelarii foarte groÈ™i au fost singurele opÈ›iuni pentru corectarea vederii după operaÈ›ia de cataractă.

În majoritatea cazurilor, lentilele naturale sunt îndepărtate È™i lentilele artificiale sunt implantate în timpul aceleiaÈ™i intervenÈ›ii chirurgicale. Lentila artificială este plasată în interiorul capsulei lentilei.

Lentilele artificiale sunt fabricate din materiale inerte sau nereactive, cum ar fi polimetacrilatul de metil, silicon și acrilic. La fel ca lentilele naturale, lentilele artificiale sunt transparente, ceea ce ajută la focalizarea razelor și a imaginilor pe retină.

Lentile monofocale

În prezent, lentilele monofocale sunt cele mai frecvent implantate. Acestea oferă un tip de vedere clară, fie la distanță, fie la aproape, dar nu È™i pe ambele.

Majoritatea pacienților care aleg lentile monofocale aleg să aibă o vedere mai bună la distanță și folosesc ochelari de lectură pentru a ajută la apropierea sarcinilor vizuale, cum ar fi cititul sau lucrul la calculator.

Cu toate acestea, este posibil să se implanteze o lentilă monofocală într-un singur ochi pentru vederea la distanță È™i o lentilă monofocală în celălalt ochi pentru vederea de aproape. Această tehnică se numeÈ™te monoviziune È™i poate oferi o vedere clară atât la distanță după operaÈ›ia de cataractă.

Lentile multifocale

Obiectivele multifocale oferă o vedere concentrată sau clară. Ele încearcă să ofere o vedere clară atât la distanță cât È™i aproape, simultan.

Deoarece lentilele multifocale corectează atât distanÈ›a, cât È™i vederea la citire, ele pot reduce dependenÈ›a pacientului de ochelari È™i de lentilele de contact. (11, 12, 13)

Metode de prevenire ale cataractei

Nu există măsuri specifice de prevenÈ›ie ale cataractei, însă prin anumite metode, această afecÈ›iune poate fi evitată:

  • o dietă sănătoasă, bogată în fructe È™i legume. Acestea conÈ›in antioxidanÈ›i, care menÈ›in sănătatea ochilor;
  • folosirea ochelarilor de soare, întrucât razele ultraviolete pot contribui la dezvoltarea cataractei;
  • examene oftalmologice regulate, care pot detecta cataracta sau opresc evoluÈ›ia acesteia;
  • reducerea consumului de alcool;
  • controale periodice în cazul pacienÈ›ilor cu alte afecÈ›iuni sau boli precum diabetul. (6, 9, 10)

Data actualizare: 25-01-2020 | creare: 11-02-2019 | Vizite: 4594
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Imprimarea 3D inovatoare ar putea îmbunătăți tratamentul pentru cataractă È™i alte afecÈ›iuni oculare
  • Cercetătorii sporesc apărarea naturală pentru a lupta împotriva cataractei È™i pentru a întârzia necesitatea intervenÈ›iei chirurgicale
  • Frica de pierdere a vederii poate împiedica unii pacienÈ›i să beneficieze de operaÈ›ia de cataractă
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum