Celulele stem editate cu CRISPR dezvăluie cauzele ascunse ale autismului

Celulele stem editate cu CRISPR dezvăluie cauzele ascunse ale autismului

©

Autor:

Celulele stem editate cu CRISPR dezvăluie cauzele ascunse ale autismului
Un studiu publicat recent în Cell Genomics de o echipă internaÈ›ională coordonată de cercetători japonezi a reuÈ™it să creeze cea mai cuprinzătoare platformă biologică pentru studierea autismului (TSA) bazată pe modele murine cu variaÈ›ii ale numărului de copii (VNC) ale cromozomilor, identificate la pacienÈ›ii umani. Aceste modele au fost generate prin editare genetică CRISPR-Cas9 È™i oferă o perspectivă fără precedent asupra mecanismelor de vulnerabilitate specifică la nivel de celule neuronale, în special privind dereglările în traducerea proteinelor, cu implicaÈ›ii majore pentru înÈ›elegerea patogenezei autismului.

autismul este o tulburare neurodezvoltată cu o componentă genetică puternică, asociată adesea cu dizabilități intelectuale È™i alte tulburări psihiatrice. DeÈ™i au fost identificate sute de mutaÈ›ii genetice asociate, în special VNC, puÈ›ine studii au reuÈ™it să cartografieze modul în care acestea afectează funcÈ›ia celulară într-un mod comparabil între modele.

Pentru a răspunde acestei nevoi, autorii au creat un banc de celule stem embrionare murine (mESC) conÈ›inând 63 de linii celulare cu deleÈ›ii sau duplicări în regiunile cromozomiale asociate cu TSA, acoperind 58 de regiuni genetice umane. 12 dintre acestea au fost diferenÈ›iate în neuroni È™i analizate în profunzime.

Despre studiu

Folosind o metodă de inginerie cromozomială de generaÈ›ie următoare, bazată pe CRISPR-Cas9 È™i recombinare omologă dirijată, cercetătorii au generat linii mESC cu VNC validate prin PCR, aCGH, Southern blot È™i ddPCR. Printre VNC investigate se numără regiuni frecvent implicate în TSA È™i alte tulburări psihiatrice: 1q21.1, 2p16.3 (NRXN1), 3q29, 15q13.3, 16p11.2, 22q11.21 etc.

Un model de șoarece cu deleție 15q13.3 (care include genele CHRNA7 și OTUD7A) a fost validat comportamental: animalele prezentau deficite sociale, hiperreactivitate la zgomot și creștere ponderală accelerată, fenotipuri similare cu cele observate la pacienți.

Cele 12 linii celulare selectate au fost diferenÈ›iate în neuroni È™i analizate morfologic, fiziologic È™i transcriptomic, inclusiv prin secuvenÈ›iere ARN la nivel de celulă unică (scRNA-seq), care a permis identificarea a 17 tipuri celulare, dintre care cele mai relevante au fost neuronii glutamatergici de strat cortical superior (CUX2+), neuronii GABAergici (GAD1+), celulele progenitoare neurale È™i microglia.

Rezultate principale

1. Dereglări moleculare comune în TSA

Analiza combinată a celor 12 linii a arătat o convergență a genelor dereglate în:
  • procese legate de transcriere, traducere È™i sinapse;
  • căi de semnalizare implicând mitocondriile, mTOR, fosforilarea oxidativă, ubiquitinarea;
  • implicarea unor factori de reglare amonte comuni în TSA, precum FMR1 È™i CTNNB1 (β-catenina).

2. Disfuncții celulare specifice neuronilor

  • Neuronii glutamatergici de strat cortical superior au prezentat cea mai mare suprapunere cu gene de risc pentru TSA.
  • Neuronii GABAergici Sst+Npy+ (Martinotti-like) au arătat o expresie redusă a mTOR, o dereglare tipică pentru TSA.
  • Genele implicate în sinapsa glutamatergică (complexul de densitate postsinaptică – PSD) au fost puternic afectate (ex: în 1q21.1: 32% din genele PSD modificate).

3. Dereglări ale traducerii proteice ca mecanism central

Studiul a identificat modificări coerente ale expresiei genelor implicate în etapele traducerii:
  • Eif4e (iniÈ›iator al traducerii): crescut în toate VNC;
  • Eif4ebp2 (inhibitor al traducerii): scăzut;
  • Upf3b, regulator al terminării traducerii È™i al calității ARN (NMD): scăzut doar în neuronii glutamatergici È™i GABAergici;
  • Alte gene traductive afectate: Rpl10, mLST8, mTOR.

Aceste modificări sugerează o creÈ™tere globală a traducerii proteinelor, însoÈ›ită de pierdere a controlului calității ARN-ului, mecanism care poate genera proteine aberante ce afectează reÈ›elele neuronale.

4. Validare comportamentală în modele murine

  • Șoarecii 15q13.3(+/−) au recapitulat trăsături cheie ale autismului uman.
  • Alte modele (2p16.3, 3q29) au arătat tulburări de procesare auditivă È™i sociale similare.
  • Analiza comparativă a VNC a sugerat că afectarea sistemului auditiv ar putea fi un simptom comun al TSA.

5. Diferențieri celulare și potențial aplicativ

  • Modelele mESC pot fi diferenÈ›iate în organoide 3D sau utilizate în transplanturi.
  • Platforma permite testarea È›intită a medicamentelor, urmărirea impactului asupra tipurilor celulare specifice È™i explorarea patologiilor în contexte de organogeneză.

Concluzii

Acest studiu oferă o platformă standardizată pentru cercetarea autismului, validată genetic, comportamental și transcriptomic. Cele mai importante concluzii includ:
  • Traducerea proteică, în special prin calea mTOR È™i controlul NMD (Upf3b), este profund dereglată în neuronii afectaÈ›i de VNC asociate TSA.
  • DisfuncÈ›iile apar predominant în neuronii glutamatergici de strat cortical superior È™i GABAergici inhibitori, indicând o perturbare a echilibrului excitator/inhibitor.
  • Identificarea unor factori comuni de reglare, precum FMR1 È™i β-catenina, sugerează puncte de intervenÈ›ie terapeutică.
  • Modelele murine derivate din aceste linii validează relevanÈ›a clinică a VNC È™i oferă oportunități pentru studii funcÈ›ionale în vivo.

Implicații viitoare

Descoperirile pot ghida dezvoltarea de tratamente È›intite, cum ar fi terapii care modulează mTOR sau stabilizează expresia Upf3b, È™i subliniază importanÈ›a menÈ›inerii unui control localizat È™i calitativ al traducerii în neuroni. Platforma este disponibilă public È™i poate fi folosită pentru extinderea cercetărilor la organoide cerebrale, transplanturi È™i screening farmacologic de precizie.

Data actualizare: 16-06-2025 | creare: 16-06-2025 | Vizite: 156
Bibliografie
Jun Nomura, Amila Zuko, Keiko Kishimoto, Hiroaki Mutsumine, Hiroko Maegawa, Kazumi Fukatsu, Yoshiko Nomura, Xiaoxi Liu, Nobuhiro Nakai, Chika Maeda, Yuriko Kusakari, Takashi Arai, Ikue Shibasaki, Ayaka Homma, Kaori Yanaka, Keigo Matsuno, Emilia Bergoglio, Yuki Sakai, Qalam Eusuf, Mizuki Seki, Roberta T. Fresia, Sawako Furukawa, Kana Yamamoto, Piero Carninci, Shigehiro Kuraku, Takashi Yamamoto, Eiki Takahashi, Tsukasa Kouno, Jay W. Shin, Toru Takumi. ESC models of autism with copy-number variations reveal cell-type-specific translational vulnerability. Cell Genomics, 2025; 5 (6): 100877 DOI: 10.1016/j.xgen.2025.100877

Image by freepik on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Provocarea de a fi părintele unui copil cu tulburare din spectrul autist
  • Suplimentele È™i dietele speciale la copiii cu tulburări din spectrul autist. Ce spun studiile?
  • Diagnosticarea autismului cu ajutorul unei iluzii optice È™i analiza pupilei
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum