Comportamentul sedentar prelungit după un infarct crește semnificativ riscul de evenimente cardiovasculare și deces

©

Autor:

Comportamentul sedentar prelungit după un infarct crește semnificativ riscul de evenimente cardiovasculare și deces

Un nou studiu publicat în Circulation: Cardiovascular Quality and Outcomes în mai 2025 evidențiază un factor de risc frecvent ignorat în recuperarea după un eveniment cardiac: timpul petrecut în stare sedentară. Conform cercetătorilor de la Columbia University Medical Center, persoanele care stau inactive peste 14 ore pe zi în perioada de recuperare după un infarct sau episoade de durere toracică au un risc mai mult decât dublu de a suferi un nou eveniment cardiac sau de a deceda în următorul an.

Context

Majoritatea ghidurilor actuale de recuperare post-infarct se concentrează pe încurajarea activității fizice regulate. Însă, studiul condus de Dr. Keith Diaz și echipa sa aduce în prim-plan un aspect complement rar abordat: impactul negativ al inactivității prelungite. Chiar și în absența exercițiilor viguroase, simpla reducere a timpului petrecut în poziție sedentară poate aduce beneficii cardiovasculare semnificative.

„Nu este necesar ca pacienții să alerge maratoane pentru a obține beneficii. Studiul nostru arată că mai puțin timp petrecut pe scaun și mai mult timp în mișcare sau somn pot face o diferență reală.”
Dr. Keith Diaz, Columbia University Medical Center

Despre studiul actual

Designul studiului

  • Perioadă: septembrie 2016 – martie 2020

  • Participanți: 609 adulți (vârste între 21 și 96 de ani), tratați pentru simptome de infarct miocardic sau durere toracică sugestivă de sindrom coronarian acut

  • Instrument de măsurare: toți participanții au purtat accelerometre de încheietură timp de 30 de zile consecutive după externarea din spital

  • Follow-up: interviuri telefonice la 1 lună și 1 an de la externare, corelate cu date din dosarele medicale și registrul național al deceselor (Social Security Death Index)

Date demografice

  • Vârstă medie: 62 de ani

  • Distribuție de gen: 48% femei, 52% bărbați

  • Origine etnică:

    • 58% hispanici

    • 22,8% adulți de culoare (non-hispanici)

    • 11% albi (non-hispanici)

    • 8,2% alte etnii

Rezultate

Principalele constatări:

  • 8,2% dintre participanți (50 de persoane) au suferit un nou eveniment cardiac sau au decedat în anul următor externării.

  • Persoanele cu cel mai scăzut nivel de activitate fizică au avut un risc de 2,58 ori mai mare de eveniment cardiac sau deces comparativ cu cei mai activi.

  • Înlocuirea a doar 30 de minute de sedentarism zilnic cu alte comportamente a redus riscul astfel:

    • 61% reducere a riscului dacă timpul a fost înlocuit cu activitate fizică moderat-intensă sau viguroasă

    • 50% reducere pentru activitate fizică ușoară

    • 14% reducere chiar și când timpul a fost înlocuit cu somn

Profilul grupurilor în funcție de nivelul de activitate:

Nivel de activitateActivitate fizică ușoarăActivitate moderat-viguroasăTimp sedentarSomn
Cel mai activ 143,8 min/zi 25 min/zi 11,7 ore/zi 8,4 ore/zi
Intermediar 109,2 min/zi 11,4 min/zi 13,5 ore/zi 7,8 ore/zi
Cel mai sedentar 82,2 min/zi 2,7 min/zi 15,6 ore/zi 6,6 ore/zi

 

„Am fost surprinși să vedem că și somnul poate reduce riscul. Acesta este un comportament restaurativ esențial după un eveniment sever, cum este infarctul”, a adăugat Dr. Diaz.

Implicații clinice

Aceste rezultate susțin strategia „stai mai puțin, mișcă-te mai mult”, dar merg mai departe, arătând că:

  • Chiar și activitatea ușoară (ex. plimbare lentă, gătit, grădinărit) este aproape la fel de eficientă ca exercițiile intense

  • Somnul de calitate joacă un rol important în recuperarea cardiometabolică

  • Programele de reabilitare post-infarct ar trebui să includă recomandări individualizate și flexibile, adaptate nivelului de capacitate al fiecărui pacient

„Aceste constatări indică faptul că orice activitate — fie că este vorba de mers, curățenie, joacă sau grădinărit — este mai bună decât statul jos. Mișcă-te puțin, dar fă-o zilnic”, a declarat Dr. Bethany Barone Gibbs, Universitatea din Virginia de Vest.

Limitări

Studiul are și unele limitări:

  • Sedentarismul a fost definit doar prin nivelul redus de mișcare, nu prin poziția corporală (șezut/culcat)

  • Nu s-au colectat date despre venit, condiții de trai sau tipul de îngrijire post-spitalizare

  • Nu s-a evaluat calitatea somnului (doar durata)

Concluzii

  • Reducerea comportamentului sedentar post-infarct poate avea un impact semnificativ asupra riscului de evenimente cardiovasculare și mortalitate la un an după externare.

  • Înlocuirea doar 30 de minute pe zi de stat inactiv cu mișcare sau somn poate înjumătăți riscul.

  • Aceste date sprijină o abordare mai holistică și personalizată a recuperării cardiace, în care fiecare minut de activitate contează.

 


Data actualizare: 20-05-2025 | creare: 20-05-2025 | Vizite: 173
Bibliografie
Diaz, K. M., et al. (2025) Sedentary Behavior and Cardiac Events and Mortality After Hospitalization for Acute Coronary Syndrome Symptoms: A Prospective Study. Circulation.
https://doi.org/10.1161/CIRCOUTCOMES.124.011644

Image by freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Birourile ajustabile, o soluție pentru reducerea sedentarismului la locul de muncă?
  • A fost creat un dispozitiv care te ajută să îți reglezi postura și respirația
  • Consumul de fructe proaspete poate reduce riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum