Conflictele sociale și mediul familial, principalii predictori ai problemelor de sănătate mintală la adolescenți

Sănătatea mintală a adolescenților este modelată de o interacțiune complexă între factori genetici, sociali și de mediu. În ultimul deceniu, studiile longitudinale au demonstrat că factorii de stres social – cum ar fi conflictele familiale sau excluderea socială – au un impact semnificativ asupra dezvoltării emoționale și neurobiologice.
Un studiu publicat pe 15 septembrie 2025 în revista Nature Mental Health de cercetători de la Washington University School of Medicine din St. Louis (WashU Medicine) oferă o nouă perspectivă asupra factorilor sociali și biologici care influențează sănătatea mintală a adolescenților. Analizând un volum uriaș de date din cadrul Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD) Study, cercetătorii au identificat conflictele sociale – în special certurile familiale și bullyingul sau deteriorarea reputației între colegi – ca fiind cei mai puternici predictori ai problemelor de sănătate mintală pe termen scurt și lung. De asemenea, studiul a evidențiat diferențe de sex în modul în care băieții și fetele resimt stresul social.

Proiectul ABCD, cel mai amplu studiu de neurodezvoltare realizat până în prezent în Statele Unite, urmărește peste 11.000 de copii cu vârste între 9 și 16 ani, oferind un cadru ideal pentru analiza acestor influențe pe termen lung.

Despre studiu

Echipa coordonată de Nicole Karcher, PhD (Departamentul de Psihiatrie, WashU Medicine) și Aristeidis Sotiras, PhD (Mallinckrodt Institute of Radiology, WashU Medicine) a dezvoltat modele computaționale pentru a identifica factorii care prezic apariția și evoluția simptomelor de sănătate mintală la adolescenți. Cercetătorii au folosit date complexe din studiul ABCD, care includ:

• Scanări de neuroimagistică structurală și funcțională;
• Teste cognitive și psihologice;
• Istoricul de sănătate mintală al participanților și al familiilor acestora;
• Factori demografici, de mediu și socioeconomici.

În total, au fost analizați 963 de predictori ai sănătății mintale grupați în nouă categorii principale – de la dinamica familială și relațiile între colegi până la structura cerebrală. Modelele de învățare automată au fost utilizate pentru a identifica combinațiile de factori care prezic cel mai bine simptomele actuale și evoluția acestora în timp.

Rezultatele au arătat că conflictele familiale – în special certurile frecvente și critica constantă – și problemele de reputație între colegi sunt cei mai puternici predictori ai simptomelor psihologice, cum ar fi depresia, anxietatea și comportamentele problematice. Spre deosebire de așteptări, datele de neuroimagistică s-au dovedit a fi printre cei mai slabi predictori, explicând doar o mică parte din variația simptomelor între indivizi.

Rezultate și diferențe între sexe

Sexul biologic a apărut ca un factor cheie în înțelegerea vulnerabilităților mintale la adolescenți. Fetele au prezentat, în medie, mai multe simptome de sănătate mintală și o agravare progresivă a acestora de-a lungul timpului comparativ cu băieții. De asemenea, modul în care adolescenții percep stresul din conflictele sociale diferă:

• Fetele au fost mai afectate de izolarea socială, excluderea și răspândirea de bârfe;
• Băieții au resimțit mai puternic agresivitatea directă și ostilitatea în relațiile cu colegii.

Modelele predictive dezvoltate de echipă au reușit să explice aproximativ 40% din variația simptomelor individuale – o performanță superioară altor instrumente similare, dar care indică totuși că numeroși factori importanți rămân încă necunoscuți. Conform lui Sotiras, extinderea seturilor de date și integrarea altor factori de risc biologic și social sunt pași esențiali pentru îmbunătățirea acurateței acestor modele predictive.

Legătura dintre schimbările cerebrale și experiențele psihotice

Un alt studiu publicat în august 2025 de aceeași echipă în Nature Mental Health a analizat datele de la peste 8.000 de copii cu vârste între 9 și 13 ani din cadrul proiectului ABCD. Cercetătorii au investigat experiențele psihotice de tip subclinic – percepții sau gânduri neobișnuite care, dacă persistă și devin stresante, pot prevesti apariția unor tulburări severe precum schizofrenia.

Copiii care au raportat experiențele psihotice de tip subclinic persistente și deranjante au prezentat în timp:

• Scăderi mai accentuate ale grosimii corticale, ariei și volumului cerebral;
• Declinuri mai rapide la testele cognitive comparativ cu cei fără astfel de experiențe;
• O asociere clară între expunerea la adversitate economică sau medii nesigure și modificările structurale cerebrale observate.

Aceste date sugerează că stresul de mediu poate induce modificări fizice în creier care cresc vulnerabilitatea copiilor la dezvoltarea unor gânduri și percepții anormale. Astfel, neurodezvoltarea în adolescență poate fi afectată profund de condițiile sociale și economice, mai ales în perioadele sensibile ale maturizării cognitive.

Implicații pentru prevenție și intervenție

Rezultatele combină dovezi neurobiologice și sociale, conturând o concluzie esențială: mediul familial și școlar are un impact decisiv asupra sănătății mintale a adolescenților. Deși factorii biologici nu pot fi ușor modificați, cei sociali – cum ar fi calitatea relațiilor și rezolvarea conflictelor – pot fi vizați prin intervenții timpurii.

Conform lui Karcher, este esențială identificarea adolescenților aflați la risc înainte de apariția unui declin funcțional major. Strategiile preventive, lipsite de stigmatizare, pot oferi tinerilor instrumente eficiente pentru gestionarea factorilor de risc. În plus, implicarea activă a părinților, profesorilor și consilierilor școlari poate reduce semnificativ incidența tulburărilor mintale emergente.

Robert Jirsaraie, autorul principal, subliniază că aceste descoperiri pot fi empowering pentru familii și educatori: „Rezolvarea conflictelor sociale și îmbunătățirea comunicării pot avea un impact pozitiv și durabil asupra sănătății mintale a adolescenților”.

Concluzii

Prin integrarea datelor sociale, cognitive și neurobiologice, aceste studii oferă o imagine detaliată a modului în care mediul social modelează creierul adolescentului. Conflictele familiale și presiunea socială se conturează drept cei mai importanți predictori ai simptomelor psihologice, în timp ce datele de neuroimagistică, deși utile, oferă informații complementare.

În final, rezultatele subliniază importanța unei abordări multidimensionale în prevenirea tulburărilor mintale: o combinație între intervenții psihosociale timpurii, educație familială și instrumente computaționale de predicție care pot ghida medicina personalizată a sănătății mintale la tineri.