Meditația și efectele sale adverse: o analiză amplă a experiențelor practicanților din Statele Unite

Meditația este astăzi promovată pe scară largă ca o metodă eficientă pentru reducerea stresului, creșterea productivității și îmbunătățirea stării de bine. Totuși, utilizarea sa în contexte medicale sau terapeutice ridică întrebări științifice esențiale: câtă practică este necesară pentru a obține beneficii reale și, la fel de important, există riscuri sau efecte adverse asociate acesteia? Aceste întrebări au stat la baza unui studiu realizat de echipa condusă de psihologul Nicholas Van Dam de la Universitatea din Melbourne, publicat în revista Clinical Psychological Science.
Deși numeroase cercetări au documentat efectele benefice ale meditației asupra sănătății mintale, alte studii au semnalat că unele persoane pot experimenta reacții adverse precum atacuri de panică, amintiri intruzive legate de traume anterioare, senzații de depersonalizare sau derealizare. Estimările privind prevalența acestor efecte diferă considerabil între studii: de la aproximativ 1% dintre practicanți (Wong et al., 2018) până la aproape două treimi (Britton et al., 2021). Această variabilitate ridicată a evidențiat nevoia unei evaluări mai riguroase și standardizate.

Despre studiu

Studiul condus de Van Dam a avut drept scop clarificarea frecvenței și naturii efectelor secundare asociate meditației, precum și identificarea factorilor care ar putea crește riscul apariției acestora. Cercetătorii au recrutat aproape 900 de adulți din întreaga Statele Unite, folosind date de la Centers for Disease Control and Prevention (CDC) pentru a asigura o reprezentare adecvată a populației generale de meditatori.

Eșantionul a inclus practicanți cu niveluri de experiență diferite - de la începători la persoane cu practică avansată - pentru a surprinde întreaga diversitate a celor care practică meditația. O particularitate metodologică importantă a fost modul în care participanții au fost chestionați. În timp ce studiile anterioare utilizau frecvent întrebări deschise (metodă denumită raportare spontană), echipa lui Van Dam a elaborat o listă de 30 de efecte potențiale ale meditației, pentru a obține răspunsuri mai obiective și mai precise.

Participanții au evaluat intensitatea fiecărui efect, dacă acesta era perceput ca pozitiv sau negativ și măsura în care afecta funcționarea zilnică. Această abordare a permis nu doar o estimare mai exactă a prevalenței, ci și o înțelegere mai detaliată a impactului subiectiv al acestor experiențe.

Rezultate

Datele obținute au arătat că aproximativ 60% dintre practicanții din SUA au raportat cel puțin un efect secundar dintre cele incluse în listă, cum ar fi anxietatea sau senzația de detașare corporală. Dintre aceștia, 30% au descris experiențele ca fiind dificile sau supărătoare, iar 9% au declarat că efectele respective au provocat o afectare semnificativă a funcționării zilnice.

Analiza a identificat și câțiva factori de risc majori:

• Persoanele care au prezentat simptome psihologice sau stres semnificativ în cele 30 de zile anterioare meditației au avut o probabilitate crescută de a experimenta efecte adverse.
• Participanții care au luat parte la retrageri rezidențiale intensive (perioade prelungite de meditație în tăcere) au fost mai predispuși să dezvolte tulburări funcționale asociate practicii.

Van Dam a subliniat că aceste rezultate nu permit inferențe cauzale directe. Pentru a înțelege mai bine relația dintre sănătatea mintală și meditație, sunt necesare studii longitudinale prospective care să urmărească dinamica acestor interacțiuni în timp.

Conștientizare, nu teamă

Autorii studiului atrag atenția că scopul cercetării nu este de a descuraja practica meditației, ci de a încuraja o abordare informată și responsabilă. Van Dam a comparat situația cu alte intervenții terapeutice, precum chirurgia sau terapia prin expunere, unde pacienții sunt informați dinainte despre posibilele reacții. În mod similar, persoanele care aleg să practice meditația ar trebui să fie conștiente de faptul că pot apărea momente de disconfort sau confuzie, care nu sunt neapărat semne de pericol, ci pot face parte din procesul de explorare interioară.

Totuși, atunci când disconfortul devine persistent și interferează semnificativ cu viața cotidiană, este esențial ca acesta să fie tratat cu seriozitate și, dacă este necesar, cu sprijin profesional. Van Dam subliniază că „aceste practici nu sunt potrivite pentru toată lumea” și că absența beneficiilor nu indică o greșeală din partea practicantului, ci mai degrabă o nepotrivire între metoda aleasă și profilul individual.

Concluzie

Rezultatele studiului oferă o imagine mai echilibrată asupra meditației, recunoscând atât potențialul ei terapeutic, cât și posibilitatea apariției unor efecte adverse la anumite persoane. Mesajul central este unul de informare și responsabilitate: meditația rămâne o unealtă valoroasă pentru sănătatea mintală, dar, asemenea oricărei intervenții psihologice, necesită ghidare, conștientizare și evaluare individuală înainte de adoptare.