Consumul crescut de carne de pasăre și riscul de cancer gastrointestinal

Un studiu observațional publicat în aprilie 2025 în revista Nutrients a analizat relația dintre consumul de carne de pasăre și riscul de deces cauzat de cancerele gastrointestinale (CGI), precum și de alte cauze, în cadrul unei cohorte italiene. Rezultatele contrazic percepția conform căreia carnea albă ar fi automat o alternativă mai sănătoasă la carnea roșie, ridicând semne de întrebare cu privire la efectele consumului ridicat de carne de pasăre, în special în rândul bărbaților.

Context

Carnea de pasăre, care include puiul, curcanul, rața, gâsca, prepelița și alte păsări de curte sau sălbatice, este adesea recomandată în dietele considerate sănătoase, precum dieta mediteraneană sau dieta DASH. Este, în mod obișnuit, mai săracă în grăsimi saturate decât carnea roșie. Totuși, o proporție semnificativă – aproximativ 26% – din carnea de pasăre consumată la nivel global este procesată industrial, fiind îmbogățită cu sare, grăsimi, zaharuri și aditivi conservanți.

În timp ce numeroase studii au demonstrat o legătură clară între carnea roșie procesată și riscul crescut de cancer colorectal, efectele consumului de carne albă asupra riscului de cancer au rămas neclare.

Despre studiu

Analiza s-a bazat pe două cohorte italiene: MICOL și NUTRIHEP, incluzând un total de 4.869 de participanți. Consumul alimentar a fost evaluat prin chestionarul EPIC de frecvență alimentară, iar participanții au fost monitorizați longitudinal până la deces sau sfârșitul perioadei de urmărire.

Participanții au fost grupați în funcție de consumul săptămânal de carne:

• Carne totală: sub 200 g, 200–300 g, 300–400 g, peste 400 g

• Carne roșie: în trepte de 50 g (sub 150 g până la peste 350 g)

• Carne albă (în special carne de pasăre): în trepte de 100 g (sub 100 g până la peste 300 g)

Rezultate

• Vârsta medie a supraviețuitorilor: 66 de ani

• Vârsta medie la deces: 81 de ani (80 bărbați, 83 femei)

• 21% dintre participanți au decedat în timpul studiului

• 11% din decese au fost cauzate de cancere gastrointestinale, în principal de cancer colorectal

Consumul de carne și mortalitatea

• 56% dintre decesele prin cancer au apărut la persoane care consumau peste 400 g de carne pe săptămână.

• Consumul de carne roșie peste 250 g/săptămână a fost asociat cu creșterea mortalității prin cancer non-gastrointestinal.

• În schimb, un consum moderat de 150–250 g carne roșie/săptămână a fost asociat cu o scădere cu 29% a riscului de mortalitate generală.

Carnea de pasăre și cancerele gastrointestinale

• Consumul de 100–200 g carne de pasăre/săptămână a fost asociat cu o creștere cu 65% a riscului de deces prin cancer gastrointestinal.

• Peste 300 g de carne de pasăre/săptămână a fost asociat cu:

  • creșterea riscului de mortalitate generală cu 27%

  • creșterea riscului de mortalitate prin CGI cu 127%

  • în rândul bărbaților, riscul a fost și mai mare: +161%

În mod interesant, consumul total de carne între 200 și 300 g/săptămână a fost asociat cu cel mai scăzut risc de mortalitate (−54% față de cei care consumau peste 300 g), cu efecte mai accentuate la bărbați (−68%).

Concluzii

„Consumul de carne de pasăre peste 300 g/săptămână este asociat cu un risc crescut de mortalitate, atât din toate cauzele, cât și specific prin cancere gastrointestinale.”

Aceste date contrazic percepția populară potrivit căreia carnea albă ar fi întotdeauna o alegere sănătoasă. Studiul sugerează că procesarea industrială sau alte factori de mediu și stil de viață pot influența asocierea dintre carnea de pasăre și riscul de cancer, în special în rândul bărbaților.

Limite și recomandări

• Studiul este observațional și nu poate stabili o relație de cauzalitate.

• Nu s-a diferențiat între carnea de pasăre procesată și cea proaspătă, un aspect esențial pentru viitoare cercetări.

• Este necesară investigarea modului de gătire, a consumului de piele, a metodelor de conservare și a interacțiunilor cu alți factori dietetici.