Consumul de băuturi carbogazoase este asociat cu depresia

Un studiu publicat în JAMA Psychiatry în septembrie 2025 de cercetătorii din Germania a examinat asocierea dintre consumul de băuturi carbogazoase și riscul de depresie majoră, explorând în același timp rolul microbiotei intestinale în această relație. Studiul, parte a Marburg-Münster Affective Cohort, a inclus pacienți cu diagnostic clinic de depresie și a analizat modul în care anumite bacterii intestinale pot media efectele băuturilor carbogazoase asupra sănătății mintale.

Context

Băuturile carbogazoase sunt extrem de populare la nivel global, în special în rândul copiilor și adolescenților. Acestea conțin cantități mari de zaharuri simple – în principal glucoză și fructoză – care cresc rapid nivelul glicemiei. În plus, excesul de zahăr neabsorbit la nivel intestinal stimulează proliferarea unor genuri bacteriene pro-inflamatorii care slăbesc bariera epitelială intestinală, inducând inflamație locală și sistemică.

Această inflamație este cunoscută pentru efectele sale asupra sistemului nervos central, fiind asociată cu anxietate, tulburări de învățare și depresie. În contrast, o dietă bogată în fibre favorizează bacteriile „bune” producătoare de acizi grași cu lanț scurt (precum butiratul), care susțin integritatea barierei intestinale și reduc inflamația.

Studii anterioare au arătat că un aport ridicat de băuturi carbogazoase este legat de o creștere a riscului de depresie, spre deosebire de alimentele solide dulci, care nu au demonstrat același efect. De asemenea, cercetări recente au confirmat rolul microbiotei intestinale în patogeneza depresiei majore: transplantul de microbiotă de la pacienți depresivi la șoareci induce comportamente depresive.

Printre bacteriile asociate frecvent cu depresia se numără Atopium, Eggerthella și Bifidobacterium, dintre care Eggerthella pare să aibă un rol central. Aceasta este o bacterie anaerobă gram-pozitivă, prezentă în cantități mici în intestinul sănătos, dar crescută la pacienții cu depresie. Metaboliții săi includ acetatul și arginina, iar nivelurile crescute de acetat au fost corelate cu simptome depresive. În modelele animale, Eggerthella reduce producția de butirat, induce imunosenescență și scade nivelurile de triptofan, precursorul serotoninei, neurotransmițătorul asociat cu starea de bine.

Despre studiul actual

Cercetarea germană a inclus 405 pacienți diagnosticați clinic cu tulburare depresivă majoră (MDD) și 527 persoane sănătoase (grup de control), recrutate din cohorta Marburg-Münster Affective Cohort. Participanții erau în majoritate femei.

Au fost aplicate modele de regresie multivariabilă și analize de variație (ANOVA) pentru a evalua asocierea dintre consumul de băuturi carbogazoase, severitatea simptomelor depresive și compoziția microbiotei intestinale.

În plus, s-au efectuat analize de mediere pentru a investiga dacă efectul băuturilor carbogazoase asupra depresiei este parțial explicat prin modificările microbiotei, în special prin abundența speciilor Eggerthella și Hungatella.

Variabilele confuzante, precum indicele de masă corporală (IMC) și tratamentul antidepresiv, au fost ajustate pentru a izola efectul specific al băuturilor carbogazoase.

Rezultate

Rezultatele au arătat că consumul de băuturi carbogazoase a fost asociat cu o probabilitate crescută de diagnostic de depresie majoră, chiar și după ajustarea pentru IMC și medicație.

• Fiecare unitate suplimentară de consum de băuturi carbogazoase a fost asociată cu o creștere de 8% a riscului de depresie majoră.

• Asocierea a fost semnificativă doar în rândul femeilor, care au prezentat un risc crescut cu aproximativ 16%, în timp ce bărbații nu au arătat o corelație semnificativă.

• Femeile care consumau mai multe băuturi carbogazoase aveau o abundență crescută de Eggerthella în microbiotă.

Analiza de mediere a demonstrat că 4% din asocierea dintre consumul de băuturi carbogazoase și diagnosticul de depresie, respectiv 5% din asocierea cu severitatea simptomelor, erau explicate de creșterea abundenței bacteriei Eggerthella.

Mai mult, microbiomul intestinal al femeilor cu depresie s-a dovedit a fi mai puțin divers și mai puțin uniform decât cel al bărbaților, unele specii dominând ecosistemul intestinal. Aceste modificări nu au fost observate la bărbați.

Un aspect important al studiului este acela că pacienții au fost diagnosticați clinic cu depresie, spre deosebire de alte cercetări bazate pe auto-raportare, ceea ce conferă o validitate mai mare rezultatelor.

Deși efectele statistice identificate au fost modeste, ele sunt considerate semnificative din punct de vedere populațional, dat fiind consumul extins de băuturi carbogazoase în societate.

Discuții și implicații

Autorii subliniază că efectele băuturilor carbogazoase asupra depresiei ar putea fi bidirecționale: persoanele depresive pot consuma mai multe băuturi zaharoase, dar și invers, consumul frecvent poate favoriza instalarea depresiei prin mecanisme microbiene și inflamatorii.

De asemenea, studiul evidențiază diferențele de sex în răspunsul intestinal și psihologic la zaharuri, sugerând că hormonii și metabolismul feminin pot amplifica efectele nefavorabile ale glucozei asupra microbiotei și inflamației.

Cercetătorii recomandă:

• educația populației privind riscurile băuturilor carbogazoase asupra sănătății mintale;

• politici publice care să limiteze marketingul și disponibilitatea acestor produse, mai ales pentru copii și adolescenți;

• intervenții nutriționale orientate spre restaurarea echilibrului microbiotei intestinale (de exemplu, prin dietă bogată în fibre, probiotice sau prebiotice).

Autorii menționează că, deși activitatea fizică este benefică, aceasta nu poate compensa complet efectele metabolice și inflamatorii ale consumului regulat de băuturi carbogazoase.

În Marea Britanie, taxarea băuturilor îndulcite a redus consumul și prevalența obezității, dar a crescut vânzările de băuturi îndulcite artificial, ale căror efecte asupra sănătății mintale necesită investigații suplimentare.

Concluzie

Studiul publicat în JAMA Psychiatry (Thanarajah et al., 2025, doi: 10.1001/jamapsychiatry.2025.2579) demonstrează o asociere semnificativă între consumul de băuturi carbogazoase și riscul de depresie, în special în rândul femeilor, mediată parțial de creșterea abundenței bacteriei Eggerthella în intestin.

Autorii concluzionează:

„Educația, strategiile de prevenție și politicile care vizează reducerea consumului de băuturi carbogazoase sunt urgent necesare pentru a atenua simptomele depresive.”

Sunt necesare studii clinice randomizate pentru a stabili dacă reducerea consumului de băuturi carbogazoase poate scădea direct riscul de depresie și dacă intervențiile asupra microbiotei intestinale pot reprezenta o cale terapeutică eficientă pentru tulburările afective.