Consumul de îndulcitori artificiali vs zaharuri adăugate în alimentația copiilor din Marea Britanie

Un studiu publicat recent în European Journal of Nutrition explorează asocierea dintre consumul de produse îndulcite cu îndulcitori artificiali și aportul de energie totală, apă, alimente și băuturi ultraprocesate, precum și zaharurile adăugate în rândul copiilor din Marea Britanie cu vârste între 4 și 18 ani. Acest studiu adresează problema consumului excesiv de zaharuri adăugate, asociat cu riscuri crescute de tulburări cardiometabolice, cum ar fi diabetul de tip 2, obezitatea și evenimentele cardiovasculare.
Context
Consumul excesiv de zaharuri adăugate este asociat cu un risc crescut de afecțiuni cardiometabolice. Un studiu anterior estima că, în Marea Britanie, copiii consumă aproximativ 12% din energia lor dietetică din zaharuri adăugate, aproape dublu față de recomandările Guvernului Britanic și ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care sunt de 5%. În acest context, consumul de băuturi îndulcite cu îndulcitori artificiali a fost promovat ca o alternativă mai sănătoasă pentru a reduce consumul de zahăr și a combate obezitatea infantilă.
Despre studiul actual
Studiul a presupus că un consum mai mare de produse îndulcite cu îndulcitori artificiali duce la formarea unor tipare dietetice mai puțin favorabile, caracterizate prin includerea unor cantități mai mari de alimente ultraprocesate și cantități mai mici de alimente minim procesate. Datele au fost colectate din cadrul Survey-ul Național de Dietă și Nutriție din Marea Britanie (NDNS) între 2008 și 2019, incluzând un total de 5.922 de copii cu o vârstă mediană de 10 ani.
Studiul a clasificat 140 de produse ca fiind îndulcite cu îndulcitori artificiali, iar participanții au fost împărțiți în patru grupuri, pe baza concentrației de consum de produse îndulcite cu îndulcitori artificiali: fără îndulcitori artificiali, consum redus, consum moderat și consum ridicat.
Rezultate
Studiul a evidențiat diferențe etnice semnificative, 97% dintre consumatorii de produse îndulcite cu îndulcitori artificiali de nivel înalt fiind de etnie albă în 2008/09, comparativ cu 81% în grupul non-consumatorilor de îndulcitori artificiali. În ceea ce privește consumul de apă, s-a observat o scădere a acestuia pe măsură ce consumul de produse îndulcite cu îndulcitori artificiali a crescut, în special în grupul cu consum ridicat.
În perioada 2008-2009, 70,4% dintre participanți consumau produse îndulcite cu îndulcitori artificiali, cu un aport mediu zilnic de 256,5 g. Totuși, nu au existat schimbări semnificative în prevalența și aportul mediu de îndulcitori artificiali pe parcursul studiului. De asemenea, consumul de apă și alimente ultraprocesate non-băuturi a fost mai scăzut în rândul consumatorilor de produse îndulcite cu îndulcitori artificiali.
Concluzii
Studiul sugerează că consumatorii de produse îndulcite cu îndulcitori artificiali au schimbat riscurile legate de băuturile îndulcite cu zahăr cu riscuri legate de alimentele ultraprocesate. Deși aceștia au redus consumul de băuturi îndulcite cu zahăr, au compensat cu alimente ultraprocesate precum gustări și mese gata preparate. De asemenea, consumul de produse îndulcite cu îndulcitori artificiali nu a fost consistent asociat cu o scădere a aportului de zahăr adăugat în rândul copiilor, iar beneficiile inițiale s-au estompat pe măsură ce a trecut timpul.
Studiul evidențiază faptul că, deși dieta copiilor a cunoscut îmbunătățiri în unele privințe, aceste îmbunătățiri au fost cele mai lente în cazul copiilor care consumau cele mai multe produse îndulcite cu îndulcitori artificiali. Aceasta sugerează că produsele îndulcite cu îndulcitori artificiali ar putea face parte dintr-un tipar alimentar mai puțin sănătos, iar promovarea acestora ar putea reprezenta o oportunitate pierdută de a încuraja un consum mai mare de apă.
Limitări
Autorii menționează câteva limitări ale studiului, inclusiv utilizarea datelor transversale, care nu permit urmărirea modificărilor individuale ale dietei pe parcursul timpului. De asemenea, există posibilitatea ca factori de confuzie ne măsurați să fi influențat rezultatele, iar colectarea datelor poate subestima consumul real de îndulcitori artificiali.
Image by freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Fructele pot reduce riscul de obezitate abdominală la copii
- Deficiența de vitamina B12 dăunează dezvoltării copiilor mici și nu poate fi îmbunătățită prin programe scurte de alimentație
- Copiii mici evaluează și generalizează rapid comportamentul agresiv
- Cum îi ajută scrânciobul pe copii să învețe să coopereze
- Indulcitorii artificiali - o alternativa sigura pentru zahar?
- Piramida alimentara la copil
- Legume si fructe in alimentatia copilului
- Lactatele in alimentatia copilului
- Carnea la copil
- Grăsimile, uleiurile și dulciurile în alimentația copiilor
- Alimentatie copil 1-3 ani
- Greseli comune in alimentatia copiilor intre 1 si 3 ani
- Meniu copii 1-3 ani
- Alimente nerecomandate copiilor mici
- Soia din comert este sanatoasa?
- Are 2 ani si inca nu vrea sa manince de buna voie, ce sa fac
- Zahar sau miere? care este mai sanatoasa?
- SOMONUL-de la ce varsta poate fi introdus in alimentatie?
- Cate grame de zahar pe zi este recomandat sa consume o persoana de 1.8 m inaltime si 81 kg?