COVID-19: Terapia cu plasmă convalescentă

©

Autor:

COVID-19: Terapia cu plasmă convalescentă

Plasma convalescentă reprezintă partea lichidă a sângelui care se recoltează de la pacienții ce s-au vindecat de o infecție. Ea conține anticorpi, adică niște proteine care ajută la combaterea infecțiilor.
La momentul actual, plasma convalescentă este studiată pentru tratamentul COVID-19 deoarece nu există până în prezent niciun medicament aprobat pentru COVID-19 și potrivit experienței anterioare cu SARS, ar putea ajuta la vindecare unora dintre bolnavii infectați. (1)

Cum funcționează terapia cu plasmă convalescentă?

Una din posibilele explicații pentru eficiența tratamentului cu plasmă convalescentă este faptul că anticorpii din această plasmă ar putea limita replicarea virală, scăzând viremia (încărcătura virală). Mai mult, un studiu în vivo a arătat că anticorpii ar putea chiar să accelereze eliminarea celulelor infectate. (2) Totuși, sunt necesare mai multe cercetări care să evalueze dacă plasma convalescentă într-adevăr ar reduce durata bolii, scădea mortalitatea sau preveni decesele asociate infecției cu noul coronavirus. (1)

Transfuziile cu plasmă convalescentă au fost utilizate de mulți ani, inclusiv pentru sindromul acut respirator sever (SARS), gripa cu virusul gripal A din 2009 (H1N1), gripa aviară (H5N1), pentru Ebola sau alte infecții virale. Un studiu din 2005 al lui Cheng et al. care a investigat administrarea de plasmă convalescentă la 1775 de pacienți cu SARS în 2003, a arătat că 80 dintre aceștia au raportat o rată mai scăzută a mortalității (12,5%), față de mortalitatea totală din cauza SARS (17%). (3)

Chiar dacă tratamentele cu anticorpi transferați pasiv ar putea avea un beneficiu, utilizarea lor ca terapie inițială în epidemiile sau pandemiile precedente a fost limitată, existând mai multe explicații pentru această ezitare. În primul rând, nu au existat studii largi care să investigheze administrarea acestor anticorpi. Mai mult, nu se cunoaște care este cea mai eficientă formulă de administrarea a anticorpilor, sub formă de plasmă convalescentă sau de globuline hiperimune. (3) Globulinele hiperimune sunt asemănătoare imunoglobulinelor intravenoase, doar că sunt prelucrate din plasma donorilor cu titru mare de anticorpi împotriva unui agent patogen. Administrarea de globuline hiperimune oferă imunitate pasivă împotriva unui agent patogen (vaccinurile oferă imunitate activă). (4)

Terapia cu plasmă convalescentă în COVID-19

În ceea ce privește pandemia actuală, un studiu necontrolat publicat în Jama, care a inclus 5 pacienți cu forme critice ale infecției noul coronavirus și sindrom de detresă respiratorie acută, sugerează că administrarea de plasmă convalescentă cu anticorpi neutralizați poate îmbunătăți starea clinică a bolnavilor. Rezultatele sunt preliminarii și susțin că transfuziile cu plasmă convalescentă ar putea ajuta la tratamentul formelor critice de COVID-19 cu sindrom de detresă respiratorie.

Pacienții proveneau de la un spital din Shenzen, China iar studiul s-a desfașurat pe perioada 20 ianuarie 2020 – 25 martie 2020. Toți bolnavii avea insuficiență respiratorie severă și primeau ventilație mecanică invazivă. Plasma convalescentă conținea anticorpi IgG și IgM anti-SARS-CoV-2, demonstrându-se inițial că in vitro aveau capacitatea de a neutraliza noul coronavirus. Statusul clinic al bolnavilor s-a îmbunătățit la aproximativ o săptămână de la transfuzie. De asemenea, în decurs de până la 12 zile s-a observat o creștere a titrului de anticorpi ai pacienților precum și negativarea testelor pentru COVID-19. (5)

Totuși, această strategie terapeutică necesită confirmare prin studii clinice randomizate la scară largă. Studiul efectuat are numeroase limitări, printre care inexistența unui grup control de pacienți, faptului că plasma s-a administrat într-un interval de până la 3 săptămâni de la internare (nu se știe dacă un alt moment de administrare a plasmei ar fi schimbat rezultatele) și faptului că pacienții mai primeau și alte tratamente pe lângă transfuziile cu plasmă, inclusiv agenți antivirali și steroizi (este neclară contribuția plasmei convalescente la evoluția favorabilă a bolnavilor). (3)

Dacă studii randomizate la scară largă ar demonstra eficiența acestor terapii pe bază de anticorpi, atunci și cursul pandemiei va fi diferit. Ele ar putea reprezenta o strategie de tratament care să protejeze populația la risc, studiul lor mergând în paralel cu studiul unui vaccin specific împotriva COVID-19 sau al unor antivirale împotriva noului coronavirus. (3)

Criterii de eligibilitate pentru donatorii de plasmă convalescentă:

1. Prezența COVID-19 documentată prin unul din următoarele teste de laborator:

  • Test diagnostic pozitiv din probele nazofaringiene la momentul infecției cu SARS-CoV-2
  • Test serologic pozitiv pentru anticorpii SARS-CoV-2 după vindecare (dacă nu s-a efectuat testul diagnostic la momentul suspiciunii de COVID-19)


2. Unul din următoarele:

  • Dispariția completă a simptomelor cu cel puțin 28 de zile înainte de donare
  • Dispariția completă simptomelor cu cel puțin 14 zile înainte de donare și un test diagnostic negativ (test diagnostic negativ din una sau mai multe probe nazofaringiene sau test diagnostic molecular negativ din sânge)


3. Donori negativi pentru anticorpi HLA - Donori de sex masculin, donori de sex feminin care nu au mai avut o sarcină sau donori de sex feminin care au fost testați după cea mai recentă sarcină iar rezultatele au ieșit negative pentru anticorpi HLA

4. Un titru definit de anticorpi neutralizați SARS-CoV-2 (spre exemplu, peste 1:80) (6)

Criteriile de eligibilitate pentru pacienții care primesc plasmă convalescentă:

1. Diagnostic de COVID-19 confirmat prin teste de laborator

2. Formă severă (dispnee, frecvență respiratorie ≥ 30 respirații/minut, saturație în oxigen ≤ 93%, presiune parțială a oxigenului arterial/fracția oxigenului inspirat < 300 și/sau infiltrate pulmonare ocupând peste 50% din câmpul pulmonar într-un interval de timp de 24-48 ore) sau critică a infecției cu SARS-CoV-2 (insuficiență respiratorie, șoc septic și/sau insuficiență multiplă de organ)

3. Acord informat scris al pacientului (6)


Data actualizare: 06-04-2020 | creare: 06-04-2020 | Vizite: 1186
Bibliografie
1.Investigational COVID-19 convalescent plasma: https://www.fda.gov/media/136470/download
2.Convalescent plasma as a potential therapy for COVID-19: https://www.thelancet.com/journals/laninf/article/PIIS1473-3099(20)30141-9/fulltext
3.Convalescent plasma to treat COVID-19: https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2763982
4.Hyperimmune globulin: https://en.wikipedia.org/wiki/Hyperimmune_globulin
5.Treatment of 5 critically ill patients with COVID-19 with convalescent plasma: https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2763983
6.Investigational COVID-19 convalescent plasma: https://www.fda.gov/vaccines-blood-biologics/investigational-new-drug-ind-or-device-exemption-ide-process-cber/investigational-covid-19-convalescent-plasma-emergency-inds
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Posibilă răspândire la nivel global a infecției cu noul Coronavirus
  • Noi cercetări estimează evoluția epidemiei cu coronavirus
  • Numărul de persoane infectate cu coronavirus în China crește uluitor după modificarea metodei de numărare
  •