Creativitatea crescută la persoanele cu ADHD este legată de tendința de rătăcire a minții

Un studiu prezentat în octombrie 2025 la Congresul Colegiului European de Neuropsihofarmacologie (ECNP) de la Amsterdam aduce primele dovezi directe care explică legătura dintre tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) și creativitate. Cercetarea de la Radboud University Medical Centre (Țările de Jos), arată că această creativitate sporită este strâns asociată cu o tendință accentuată de rătăcire a minții (mind wandering).

Context

De-a lungul timpului, numeroase cercetări au observat că persoanele cu ADHD tind să manifeste gândire divergentă, asocieri neașteptate de idei și creativitate crescută în comparație cu populația generală. Cu toate acestea, mecanismele psihologice și cognitive care stau la baza acestei asocieri au rămas neclare.

Conceptul de mind wandering (rătăcire a minții) se referă la deplasarea spontană a atenției de la sarcina prezentă către gânduri generate intern. Deși acest fenomen apare la toți oamenii, este mult mai frecvent la persoanele cu ADHD și poate fi perceput atât ca un obstacol în concentrare, cât și ca o sursă de inspirație și gândire creativă.

Despre studiul actual

Echipa condusă de dr. Han Fang a realizat două studii independente, folosind două grupuri distincte de participanți:

• unul format din pacienți europeni cu ADHD și martori sănătoși, selectați prin rețeaua ECNP;

• un al doilea grup provenit din Regatul Unit, cu caracteristici similare.

În total, cercetarea a inclus 750 de participanți, evaluând corelațiile dintre:

• caracteristicile ADHD (atenție scăzută, impulsivitate, hiperactivitate);

• nivelul de creativitate;

• tendințele de rătăcire a minții;

• și gradul de afectare funcțională.

Pentru a măsura mind wandering, cercetătorii au utilizat instrumente validate care diferențiază între:

• rătăcirea spontană a minții (spontaneous mind wandering): pierderea neintenționată a concentrării, cu trecerea aleatorie a gândurilor;

• rătăcirea deliberată a minții (deliberate mind wandering): orientarea intenționată a atenției către idei și asociații interne, ca formă de explorare cognitivă.

Nivelul de creativitate a fost evaluat prin teste standardizate, de exemplu, prin cerința de a găsi utilizări neobișnuite pentru obiecte comune, metodă folosită frecvent în psihologia experimentală pentru măsurarea gândirii divergente.

Rezultate

Analiza ambelor grupuri de participanți a arătat corelații semnificative între simptomele ADHD, rătăcirea minții și creativitate:

• Persoanele cu mai multe trăsături ADHD (deficit de atenție, impulsivitate, hiperactivitate) au obținut scoruri mai mari la testele de creativitate în ambele cohorte.

• Există o asociere pozitivă între frecvența rătăcirii minții și nivelul creativității, în special pentru forma deliberată a acestui proces.

• Cu alte cuvinte, indivizii care își „permit” intenționat să devieze de la subiect sau să exploreze gânduri alternative tind să manifeste idei mai originale și soluții mai inovative.

Dr. Han Fang a subliniat că rezultatele „sugerează că mind wandering-ul ar putea reprezenta mecanismul psihologic de legătură între ADHD și creativitate”. În plus, separarea celor două cohorte independente și obținerea unor rezultate concordante sporește robustețea concluziilor.

Implicații clinice și educaționale

Descoperirile acestui studiu deschid noi perspective în psihopedagogie și intervențiile terapeutice pentru ADHD:

• În plan educațional, ar putea fi dezvoltate programe care să învețe persoanele cu ADHD să canalizeze ideile spontane și să le transforme în rezultate creative concrete, valorificând potențialul lor cognitiv.

• În plan terapeutic, intervențiile bazate pe mindfulness adaptate pentru ADHD ar putea ajuta pacienții să reducă rătăcirea spontană a minții (care provoacă disfuncționalitate) și să o transforme în forme deliberate, care pot stimula creativitatea și îmbunătăți funcționarea zilnică.

Dr. Fang a precizat însă că acesta este primul studiu care investighează direct această relație, motiv pentru care sunt necesare noi cercetări pentru confirmare și extinderea concluziilor.

Comentarii din comunitatea științifică

Profesorul Klaus-Peter Lesch, expert în psihiatrie moleculară la Universitatea din Würzburg (Germania), a comentat rezultatele subliniind că:

„Rătăcirea minții reprezintă una dintre resursele esențiale ale remarcabilei creativități observate la indivizii cu ADHD de înaltă funcționare. Aceasta îi face o resursă incredibil de valoroasă pentru societatea noastră și pentru viitorul planetei.”

Concluzii

Acest studiu realizat de echipa dr. Han Fang oferă primele dovezi empirice care explică legătura cognitivă dintre ADHD, creativitate și rătăcirea minții. Rezultatele sugerează că nu toate caracteristicile ADHD sunt dezavantajoase; în anumite contexte, ele pot contribui la inovație și gândire originală, dacă sunt corect înțelese și canalizate.

În viitor, cercetările în acest domeniu ar putea ajuta la dezvoltarea unor strategii terapeutice și educaționale personalizate, care să transforme particularitățile cognitive ale ADHD într-un avantaj creativ și funcțional.