Utilizarea off-label a antipsihoticelor la vârstnici: 70% dintre prescripții nu respectă indicațiile aprobate

Un studiu realizat la University of Oulu și University of Eastern Finland și publicat în Nordic Journal of Psychiatry la 16 februarie 2026 a analizat caracteristicile și predictorii utilizării off-label a medicației antipsihotice la vârstnici care locuiesc în comunitate, fără boală Alzheimer. Cercetarea arată că 70% din totalul utilizării antipsihoticelor în această populație a fost off-label, fiind asociată frecvent cu patologie cardiovasculară și cerebrovasculară.

Rezumat

• 209.346 vârstnici incluși în analiza la nivel național, fără boală Alzheimer

• 70% din utilizarea antipsihoticelor a fost off-label

• Utilizarea off-label a crescut spre finalul perioadei de urmărire

• Risperidona (43%) și quetiapina (39%) – cele mai frecvent utilizate off-label

• Utilizatorii off-label prezentau mai frecvent boli cardiovasculare și accidente vasculare cerebrale

• Asociere crescută cu utilizarea opioidelor

Context

Antipsihoticele sunt aprobate în principal pentru tratamentul tulburărilor psihotice și al tulburării bipolare. În practica clinică geriatrică, acestea sunt însă prescrise frecvent pentru simptome comportamentale persistente, agitație sau insomnie — indicații pentru care nu există aprobare oficială.

În literatura de specialitate, utilizarea fără indicație validată și în absența intervențiilor non-farmacologice adecvate a fost discutată chiar ca posibilă formă de abuz asupra vârstnicilor. În paralel, reducerea resurselor din serviciile de îngrijire și accesul limitat la intervenții non-medicamentoase au favorizat creșterea prescripțiilor.

Despre studiul actual

Studiul coordonat de Tuomas Majuri a utilizat date longitudinale din registre naționale finlandeze.

Populația analizată

Au fost incluși 209.346 vârstnici care locuiau la domiciliu, fără diagnostic de boală Alzheimer.

Participanții au fost împărțiți în patru grupuri:

• Utilizatori de antipsihotice off-label: 20.563 persoane

• Tulburări psihice non-psihotice fără utilizare off-label (CG1): 22.891 persoane

• Psihoză sau tulburare bipolară cu antipsihotice (CG2): 8.966 persoane

• Psihoză sau tulburare bipolară fără antipsihotice (CG3): 4.585 persoane

Au fost analizate:

• Caracteristici sociodemografice

• Comorbidități somatice

• Utilizarea altor medicamente (psihotrope, opioide)

Compararea grupurilor s-a realizat prin regresie logistică.

Rezultate

Proporția utilizării off-label

• 70% din totalul utilizării antipsihoticelor a fost off-label

• Tendință de creștere a utilizării off-label spre finalul perioadei de urmărire

Tipurile de antipsihotice utilizate off-label

• Risperidonă – 43%

• Quetiapină – 39%

Aceste două molecule au reprezentat marea majoritate a utilizării off-label.

Comorbidități cardiovasculare și cerebrovasculare

Comparativ cu toate grupurile de control, utilizatorii off-label au prezentat:

• Prevalență mai mare a bolilor cardiovasculare

• Prevalență mai mare a accidentului vascular cerebral

În mod surprinzător, aceste patologii au fost mai frecvente chiar și comparativ cu pacienții care primeau antipsihotice pentru indicații aprobate (psihoză sau tulburare bipolară).

Acest aspect ridică semne de întrebare privind monitorizarea efectelor metabolice și cardiovasculare în contextul utilizării off-label.

Diferențe între grupuri

Comparativ cu CG1 și CG3:

• Utilizatorii off-label erau mai frecvent femei

• Prevalență mai scăzută de astm sau boală pulmonară obstructivă cronică

• Utilizare mai frecventă de medicamente psihotrope și opioide

Comparativ cu CG2:

• Utilizatorii off-label erau mai frecvent bărbați

• Prevalență mai scăzută de diabet zaharat și epilepsie

• Utilizare mai redusă de medicamente psihotrope

• Utilizare mai crescută de opioide

Asocierea cu opioidele

Un element constant a fost utilizarea crescută a opioidelor la utilizatorii off-label, sugerând o încărcare terapeutică complexă și posibilă fragilitate clinică.

Concluzii

Acest studiu național evidențiază o utilizare extinsă a antipsihoticelor în afara indicațiilor aprobate la vârstnici din comunitate, în special la persoane cu comorbidități cardiovasculare și cerebrovasculare.

Rezultatele subliniază:

• Necesitatea dezvoltării unor alternative terapeutice non-antipsihotice

• Elaborarea unor ghiduri clare de monitorizare a efectelor metabolice și cardiovasculare

• Implementarea unor strategii pentru prescriere mai sigură în geriatrie

În contextul riscului cardiovascular cunoscut al antipsihoticelor, utilizarea lor la pacienți cu patologie cardiacă și cerebrovasculară ridică probleme importante de siguranță clinică.