Creștere semnificativă a internărilor pentru sănătate mintală la tineri în ultimul deceniu

În ultimul deceniu, internările în secțiile medicale acute pentru probleme de sănătate mintală la copii și tineri (cu vârste de 5–18 ani) au crescut semnificativ în Anglia. Această tendință a fost evidențiată și în timpul pandemiei de COVID-19, însă datele sugerează că majorarea era deja prezentă înainte de 2020. Pentru a analiza fenomenul în detaliu, cercetătorii de la University College London au realizat un studiu de cohortă bazat pe datele naționale din Hospital Episode Statistics (HES), cuprinzând aproape toți copiii internați de urgență în spitalele din Anglia pe o perioadă de 10 ani.

Metodologia studiului

• Eșantion și date: Au fost analizate internările de urgență pentru tineri de 5–18 ani în perioada 2012–2022, folosind codurile ICD-10 pentru diagnostic și informații despre durata internării, eventuale readmisii, comorbidități, precum și caracteristici sociodemografice (vârstă, sex, etnie, nivel de deprivare socială).  
• Identificarea spitalizărilor pentru tulburări mintale: Principala cauză de internare a fost clasificată în categorii precum anxietate, depresie, tulburări de alimentație, consum de substanțe, auto-vătămare (self-harm) și alte tulburări mintale.  
• Analize statistice: S-au calculat proporții și rate de internare, apoi s-a evaluat asocierea între diverși factori (vârstă, sex, comorbidități etc.) și probabilitatea de internare prelungită (peste 7 zile) sau de readmisie în următoarele 6 luni.

Rezultate

Creștere marcată a internărilor

• Internările pentru motive de sănătate mintală au crescut cu 65% între 2012–2013 și 2021–2022 (de la 24.198 la 39.925 internări), în timp ce internările pentru orice cauză au crescut cu doar 10% în aceeași perioadă.  
• Proporția internărilor cauzate de probleme mintale a urcat de la 7,8% la 11,7% din totalul internărilor la copiii și tinerii de 5–18 ani.

Diferențe majore în funcție de vârstă și sex

• Adolescentele de 11–15 ani prezintă cea mai mare creștere a internărilor, ajungând ca aproape o treime (28,3% în 2021–2022) din toate internările la această grupă de vârstă să fie pentru probleme de sănătate mintală.  
• În rândul băieților, numărul internărilor a rămas mai scăzut decât la fete, dar totuși este semnificativ mai mare decât acum un deceniu.

Principalele cauze de internare mintală

• Auto-vătămarea (self-harm) a constituit peste jumătate dintre internările pentru probleme psihice în 2021–2022.  
• Tulburările de alimentație au înregistrat cea mai mare creștere procentuală (+514,6% față de 2012–2013), în special la fete de 11–15 ani.  
• Internările pentru consum de substanțe au scăzut ușor în rândul adolescenților mai mari (16–18 ani).

Durata internării și riscul de readmisie

• În 2021–2022, 7,8% dintre internările pentru probleme mintale au depășit 7 zile, comparativ cu 3,5% în cazul tuturor cauzelor de internare.  
• Dintre toate tipurile de tulburări, internările pentru tulburări de alimentație au avut cea mai lungă durată (peste 44% au depășit 7 zile).
• Aproximativ 13,4% dintre pacienții internați cu probleme mintale au necesitat o nouă internare în următoarele 6 luni. Riscul de readmisie a fost mai crescut la persoanele de sex feminin, la cele cu tulburări de alimentație și la cei care aveau și boli cronice asociate.

Factori sociodemografici și geografici

• Persoanele din mediile mai puțin defavorizate și cele de etnie albă au avut mai multe șanse să rămână internate peste 7 zile și, respectiv, să fie readmise.  
• Rata internărilor a variat de până la patru ori între diverse regiuni ale Angliei, sugerând diferențe în politicile locale de sănătate mintală și în accesul la servicii specializate.

Implicații

Posibile cauze ale creșterii: Se suspectează factori precum prevalența crescută a tulburărilor de sănătate mintală, dificultățile de acces la serviciile specializate (CAMHS) și modificările din practica medicală (preferința pentru internări pe termen scurt în secții de pediatrie în detrimentul psihiatriei).  

Consecințe pentru sistemul medical: Creșterea numărului de astfel de internări indică o presiune sporită pe personalul de pediatrie, adesea nepregătit să răspundă cerințelor psihiatrice. În plus, lipsa integrării dintre serviciile de pediatrie, psihiatrie și asistență socială poate prelungi spitalizările și crește riscul de readmisie.  

Măsuri necesare: Studiul atrage atenția asupra nevoii urgente de:  

• Investiții crescute în serviciile de sănătate mintală pentru copii și adolescenți, inclusiv formare specializată pentru cadrele din secțiile medicale generale.  
• Mecanisme de colaborare mai eficientă între pediatrie, psihiatrie și servicii sociale, pentru a identifica din timp copiii cu risc și a le oferi sprijin înainte să ajungă la internare acută.  
• Noi modele de îngrijire: Un accent pus pe reducerea duratei de internare prin centre de intervenție comunitară intensivă, atunci când este posibil, sau prin unități psihiatrice specializate.

Concluzii

Internările pentru probleme de sănătate mintală în rândul copiilor și adolescenților au devenit tot mai frecvente, ajungând să reprezinte peste 10% din totalul internărilor acute din Anglia (2012–2022). Creșterile cele mai rapide se observă la fete cu vârste de 11–15 ani și implică în special auto-vătămarea și tulburările de alimentație. Durata mare de spitalizare și rata semnificativă de readmisie scot în evidență complexitatea acestor cazuri. Pentru a face față acestei provocări, sistemele de sănătate trebuie să dezvolte politici inovatoare, să stimuleze parteneriatele între specialități și să răspundă nevoilor crescânde de sănătate mintală la o vârstă tot mai tânără.