Creșterea alarmantă a consumului recreațional de protoxid de azot: un risc emergent pentru sănătatea publică

Un nou val de îngrijorare cu privire la utilizarea abuzivă a protoxidului de azot („gaz ilariant”) a apărut în Statele Unite și la nivel global, în ciuda avertismentelor oficiale emise de autoritățile sanitare. Profesorii Andrew Yockey, de la University of Mississippi, și Rachel Hoopsick, de la University of Illinois, au analizat tendința ascendentă a consumului recreațional al acestui gaz, subliniind creșterea rapidă a cazurilor de intoxicații, spitalizări și decese asociate.
Datele recente sunt alarmante: peste 13 milioane de americani au declarat că au utilizat abuziv protoxid de azot de-a lungul vieții, iar între 2019 și 2023, decesele legate de acest tip de intoxicație au crescut cu peste 110%. În plus, între 2023 și 2024, rapoartele privind expunerea intenționată la protoxid de azot au crescut cu 58%, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA.

Protoxidul de azot este utilizat în mod obișnuit în scopuri medicale (sedativ și anestezic) și industriale, dar disponibilitatea facilă a cartușelor de gaz pentru uz culinar - deseori promovate sub denumiri atractive și în ambalaje colorate - a alimentat creșterea consumului recreațional. Campaniile de marketing vizează în special tinerii, într-un mod similar cu strategiile industriei tutunului din trecut: arome exotice, denumiri captivante și acces facil prin magazine online și fizice, fără avertismente adecvate privind riscurile pentru sănătate.

Acest fenomen este agravat de promovarea pe rețelele sociale, unde videoclipurile ce prezintă utilizarea gazului sunt larg răspândite, crescând probabilitatea ca adolescenții și tinerii să fie tentați să încerce această substanță. În prezent, legislația este insuficientă pentru a controla eficient vânzarea și distribuția protoxidului de azot pentru uz recreațional.

Despre studiu

Cercetarea realizată de Yockey și Hoopsick, publicată în Journal of Medicine, Surgery, and Public Health, oferă o analiză detaliată a escaladării consumului recreațional de protoxid de azot și a impactului său asupra sănătății publice. Conform studiului:

• Prevalența globală a utilizării recreaționale a protoxidului de azot a crescut de la 10% în 2015 la 20% în 2021.
• În Statele Unite, tendința ascendentă este evidentă din 2010, cu o creștere notabilă de 58% a raportărilor de expunere intenționată între 2023 și 2024.
• Canistrele de gaz, precum cele comercializate sub numele de Galaxy Gas, sunt disponibile cu puțină sau fără reglementare, facilitând accesul, mai ales în rândul tinerilor.

Din punct de vedere clinic, cercetătorii au subliniat efectele severe asociate consumului abuziv:

• Hipoxia: inhalarea gazului determină deplasarea oxigenului din plămâni, ducând la amețeli, pierderea conștienței, leziuni neurologice și, în cazuri extreme, moarte.
• Deficitul de vitamina B12: protoxidul de azot blochează absorbția vitaminei B12, provocând neuropatii, tulburări cognitive și, pe termen lung, afectări ireversibile ale sistemului nervos.
• Asfixierea accidentală: inhalarea în spații închise amplifică riscul de asfixiere și deces.

Demografic, consumul este predominant la adolescenți și adulții tineri, cu vârste între 16 și 25 de ani. În SUA, 2% dintre elevii de liceu au raportat utilizarea inhalantelor în ultimul an, iar în Marea Britanie, aproximativ 3,3% dintre tinerii de 16–24 de ani au folosit protoxid de azot în scop recreațional.

Datele internaționale confirmă riscurile majore:

• Între 2001 și 2020, în Anglia și Țara Galilor au fost raportate 716 decese legate de consumul de protoxid de azot, o medie de 36 de decese anual.
• Cazurile de leziuni cerebrale hipoxice și decese sunt frecvent subraportate, din cauza naturii recreaționale și adesea clandestine a utilizării.

Rezultate și recomandări

Cercetătorii subliniază că lipsa de reglementare eficientă contribuie direct la creșterea consumului. Deși protoxidul de azot este legal pentru utilizări industriale și culinare, există lacune legislative semnificative:

• Clasificat ca substanță legală conform Federal Food, Drug, and Cosmetic Act, fără a fi inclus însă în lista substanțelor controlate, ceea ce permite vânzarea liberă pentru uz recreațional.
• Comercianții evită să includă avertismente de sănătate, minimalizând riscurile asociate inhalării.

Pentru a contracara acest fenomen, autorii studiului propun măsuri concrete:

• Reglementări stricte: introducerea restricțiilor de vârstă, licențierea comercianților și monitorizarea mai riguroasă a vânzărilor online.
• Campanii de conștientizare: educație direcționată către tineri, inclusiv prin rețelele sociale și instituțiile educaționale, despre riscurile reale ale consumului.
• Monitorizare și intervenție timpurie: implementarea de sisteme de urmărire a achizițiilor pentru a preveni abuzul și pentru a permite intervenții rapide.

Concluzii

Epidemia emergentă a consumului recreațional de protoxid de azot reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea publică, mai ales în rândul tinerilor. Riscurile imediate - hipoxia și asfixierea accidentală - se combină cu efectele pe termen lung, cum ar fi neuropatia ireversibilă și deteriorarea cognitivă.

Deși decesele raportate sunt încă relativ rare comparativ cu alte substanțe de abuz, creșterea accelerată a consumului și accesibilitatea largă amplifică riscurile viitoare. Este esențial ca politicile de sănătate publică să se adapteze rapid, pentru a preveni escaladarea problemei și pentru a proteja populațiile vulnerabile.

Autorii subliniază că, fără intervenții legislative și educaționale robuste, această tendință riscă să se transforme într-o criză de sănătate publică, cu consecințe devastatoare.