Cum îți afectează grijile sănătatea

Cum îți afectează grijile sănătatea

©

Autor:

Cum îți afectează grijile sănătatea

Grijile reprezintă o parte normală a vieÈ›ii umane, determinate în general de experienÈ›e anterioare, dar È™i de anticiparea È™i gestionarea situaÈ›iilor viitoare. DeÈ™i nu întotdeauna constituie un motiv de îngrijorare, atunci când grijile devin excesive È™i persistente, pot avea un impact negativ asupra sănătății unui individ. De fapt, preocupările constante È™i neliniÈ™tea pot duce la o serie de probleme de sănătate fizică È™i mentală. (1, 2)

Ce cauzează îngrijorarea persistentă?

Grijile, definite ca fiind preocupări sau frici constante È™i neliniÈ™ti persistente cu privire la evenimente sau situaÈ›ii viitoare, pot fi legate de diferite aspecte ale vieÈ›ii, cum ar fi sănătatea, situaÈ›ia financiară, relaÈ›iile, cariera sau alte responsabilități È™i probleme de zi cu zi. Grijile pot fi determinate de o serie de factori, inclusiv de experienÈ›e trecute, condiÈ›ionări culturale È™i sociale È™i personalitatea individuală. În timp ce unele niveluri de preocupare sunt normale È™i pot fi benefice pentru a ajuta un individ să fie precaut È™i să îÈ™i planifice viitorul, grijile excesive È™i necontrolate pot avea un impact negativ asupra sănătății fizice È™i mentale. (1, 2, 3)

Cum afectează grijile sănătatea?

Grijile excesive È™i necontrolate pot avea un impact negativ asupra sănătății fizice È™i mentale a unei persoane. Grijile constante pot duce la tulburări de anxietate, care pot provoca tensiune musculară, durere de cap, insomnii, oboseală È™i probleme digestive. În plus, stresul cronic cauzat de grijile excesive poate afecta sistemul imunitar, sporind astfel riscul de apariÈ›ie a bolilor cronice, cum ar fi diabetul È™i bolile cardiovasculare. De asemenea, grijile pot afecta performanÈ›a la locul de muncă È™i la È™coală, deoarece pot duce la scăderea concentrării È™i productivității. (1, 2, 3)

Alte efecte potențiale ale grijilor persistente:

  • afectarea relaÈ›iilor interumane È™i a capacitaÈ›ii de a comunica cu alÈ›i oameni;
  • creÈ™terea riscului de izolare socială;
  • apariÈ›ia unei stări de irascibilitate;
  • apariÈ›ia unor sentimente de epuizare emoÈ›ională;
  • pierderea interesului pentru activități care anterior erau plăcute;
  • pierderea apetitului. (2, 3)


Care e diferența dintre griji excesive și anxietate?

Grijile excesive È™i anxietatea sunt două concepte strâns legate, dar care nu sunt identice. Grijile excesive pot fi descrise ca o preocupare constantă sau o neliniÈ™te cu privire la evenimente sau situaÈ›ii viitoare, care poate fi sau nu însoÈ›ită de simptome fizice sau psihologice. Grijile pot fi normale È™i sănătoase într-o anumită măsură, dar devin o problemă atunci când sunt excesive È™i interferează cu activitățile zilnice. (2, 3)

Pe de altă parte, anxietatea este o reacÈ›ie emoÈ›ională la stres sau la o situaÈ›ie percepută ca amenințătoare sau periculoasă. Anxietatea poate fi caracterizată prin simptome fizice È™i psihologice, cum ar fi palpitaÈ›ii, transpiraÈ›ii excesivă, frică, neliniÈ™te, tensiune musculară È™i probleme de concentrare. În timp ce anxietatea poate fi declanÈ™ată de evenimente sau situaÈ›ii stresante, aceasta poate fi prezentă È™i în absenÈ›a acestora È™i poate afecta calitatea vieÈ›ii individului. (2, 3, 5)

În esență, grijile excesive sunt o preocupare sau o frică persistentă în legătură cu evenimente sau situaÈ›ii viitoare, în timp ce anxietatea este o reacÈ›ie emoÈ›ională la stres sau la o situaÈ›ie percepută ca amenințătoare sau periculoasă. Anxietatea poate fi considerată un nivel mai intens È™i mai debilitant de griji excesive, dar nu toate grijile excesive se transformă în anxietate clinică. (1, 2, 3)

Cum poate fi depășită tendinÈ›a de îngrijorare persistentă?

TendinÈ›a de îngrijorare persistentă poate fi depășită prin identificarea È™i conÈ™tientizarea grijilor, răspunsul raÈ›ional la grijile iraÈ›ionale sau prin schimbarea perspectivelor. Tehnicile de relaxare, cum ar fi meditaÈ›ia, yoga sau respiraÈ›ia profundă, pot ajuta la reducerea tensiunii musculare È™i a anxietății È™i pot fi utilizate ca o modalitate de a calma mintea È™i corpul. De asemenea, în cazul în care grijile persistă È™i afectează activitățile noastre, poate fi utilă apelarea la un terapeut sau psiholog. (2, 4)

Mituri cu privire la grijile persistente

Există câteva mituri comune legate de grijile persistente, care pot determina anumiÈ›i oameni să considere grijile constante o normalitate È™i să neglijeze propria sănătate mintală. Câteva dintre miturile comune:

  • grijile constante sunt adevărate È™i justificate (deÈ™i unele grijile pot fi bazate pe realitate, în majoritatea cazurilor grijile persistente sunt exagerate sau nejustificate È™i în general evaluate în mod subiectiv);
  • singura modalitate de a scăpa de griji este să evit situaÈ›iile care le declanÈ™ează (evitarea situaÈ›iilor care declanÈ™ează grijile poate duce la izolare socială È™i la restricÈ›ionarea activităților care ar putea fi plăcute È™i benefice pentru sănătatea mentală, astfel că evitarea situaÈ›iilor nu constituie o strategie eficientă de gestionare a grijilor);
  • grijile protejează în faÈ›a unor situaÈ›ii negative (deÈ™i poate fi adevărat că unele grijile pot ajuta o persoană să fie mai pregătită pentru situaÈ›ii dificile, grijile constante È™i excesive pot de fapt să împiedice o persoană să facă față situaÈ›iilor dificile). (3, 6)

Data actualizare: 21-04-2023 | creare: 21-04-2023 | Vizite: 503
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Propriile gânduri te deprimă? Te îngrijorezi excesiv? Există o soluÈ›ie.
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum