Cum ne monitorizǎm sǎnǎtatea?

©

Autor:

Cum ne monitorizǎm sǎnǎtatea?

Pentru prevenirea bolilor sau pentru depistarea, într-un stadiu precoce, a unor afecţiuni dificil de tratat şi menţinut sub control (cum ar fi, spre exemplu, diversele tipuri de cancer) este necesarǎ efectuarea periodicǎ a unor investigaţii minim solicitante pentru pacient, în general rapide şi nu foarte costisitoare. Astfel de analize sunt adeseori recomandate de medicul de familie, în funcţie de vârsta sau de simptomele şi semnele pacientului.

 

Monitorizarea sǎnǎtǎţii nu presupune doar realizarea unor teste de laborator sau a unor examene imagistice, ci implicǎ şi o discuţie prealabilǎ cu pacientul şi efectuarea unui examen clinic general. De multe ori, mai ales la indivizii asimptomatici veniţi doar pentru controale de rutinǎ, nici nu se recomandǎ investigaţii suplimentare, examenul clinic putând aduce suficiente informaţii despre starea acestora de sǎnǎtate.


Dupǎ cum deja a fost precizat, în vederea monitorizǎrii sǎnǎtǎţii este foarte important ca, în absenţa altor simptome, investigaţiile sǎ vizeze cele mai frecvente boli în funcţie vârstǎ. Astfel, existǎ teste care:

  • pot fi recomandate tuturor persoanelor;
  • pot fi recomandate copiilor şi adolescenţilor;
  • pot fi recomandate adulţilor (tineri sau vârstnici);
  • sunt specifice bǎrbaţilor;
  • sunt specifice femeilor.


Tipurile de teste utilizate pot fi clasificate în:

  • analiza fluidelor organismului: de cele mai multe ori sânge şi urinǎ, investigarea lichidului cefalorahidian, a lichidului sinovial, a salivei, a sudorii sau a sucului digestiv nefiind recomandată decât în cazul în care se suspecteazǎ anumite boli;
  • examene imagistice: radiografia (pulmonarǎ şi osoasǎ sunt cele mai frecvente); ecografia; tomografia, RMN-ul;
    endoscopia: presupune introducerea unui tub lung printr-o cavitate a organismului (nas, gurǎ, anus, uretrǎ, vagin) cu scopul de a evalua starea diverselor organe interne;
  • mǎsurarea funcţiilor organismului prin: electrocardiogramǎ/ECG (mǎsoarǎ activitatea electricǎ a inimii), electroencefalogramǎ (descrie activitatea electricǎ a creierului), explorarea funcţiilor pulmonare;
    biopsie: prelevarea unei mostre de ţesut în vederea analizǎrii acesteia în situaţia în care specialistul doreşte sǎ se convingǎ de motivul unei inflamaţii nespecifice sau de existenţa unui neoplasm;
  • testele genetice: sunt destul de costisitoare şi nu se recomandǎ decât în sarcinǎ pentru ca pǎrinţii sǎ se asigure cǎ fetusul nu are o afecţiune geneticǎ; la copii şi adolescenţi: indicǎ predispoziţia spre anumite boli genetice cu posibilǎ transmitere de la o generaţie la alta; la adulţi: realizate facultativ pentru a indica tendinţa cu care anumite boli se pot transmite la urmaşi. [1], [2] 


Analize și explorări indicate adultului aparent sǎnǎtos

În plus faţǎ de examenul clinic general şi discuţia cu pacientul, la ambele sexe, pentru monitorizarea sǎnǎtǎţii, sunt obligatorii anumite analize:

  • hemograma cu formula leucocitarǎ completǎ, hemoglobinǎ, hematocrit şi indici eritrocitari;
  • viteza de sedimentare a hematiilor;
  • biochimia sângelui: glicemia (nivelul glucozei din sânge); nivelul proteinelor totale; transaminazele hepatice (ALT/GPT/alaninaminotransferaza; AST/GOT/aspartataminotransferaza); magneziul seric; creatinina sericǎ; ureea sericǎ; sideremia (cantitatea totalǎ de fier din organism); calciul ionic; calciul seric;
  • examen sumar de urinǎ şi analiza sedimentului urinar;
  • profilul lipidic: colesterol total; HDL (colesterol „bun”); LDL (colesterol „rǎu”); trigliceride.
  • examen coproparazitologic;
  • electrocardiogramǎ;
  • uroculturǎ.


Nu este necesarǎ cunoaşterea valorilor normale pentru fiecare dintre aceste categorii de teste, deoarece acestea se stabilesc în funcţie de laboratorele unde sunt prelucrate probele biologice, iar intervalul de referinţǎ este adesea notat pe buletinul de analize.


Hemograma poate detecta o eventualǎ anemie (numǎr scǎzut de globule roşii/eritrocite sau o valoare redusǎ a hemoglobinei) sau o policitemie (creşterea numǎrului de eritrocite); indicǎ o posibilǎ trombocitopenie (numǎr de trombocite scǎzute cu tendinţǎ la sângerare) sau trombocitozǎ (acumulare de trombocite cu formare de cheaguri de sânge/trombi ce pot obstrua fluxul sangvin normal); poate fi depistatǎ o leucocitozǎ (creşterea numǎrului de leucocite în infecţiile cu diverşi germeni sau în cancere ale sângelui) sau leucopenie (scǎderea valorii globulelor albe secundar administrǎrii de medicamente sau unor infecţii).


În cazul în care valoarea VSH-ului este crescutǎ se poate suspecta o inflamaţie persistentǎ cauzată fie de unele infecţii, fie de o neoplazie, însǎ pentru descoperirea cauzei sunt necesare investigaţii suplimentare. Glicemia prelevatǎ la prima orǎ, pe nemâncate, poate indica hiperglicemie, hipoglicemie sau poate ridica suspiciunea de diabet zaharat, situaţie în care este nevoie sǎ se realizeze analize suplimentare. Proteinele totale şi transaminazele hepatice oferǎ o imagine de ansamblu asupra sǎnǎtǎţii ficatului. Creatinina şi ureea sunt indicatori ai sǎnǎtǎţii rinichilor. Sideremia susţine un eventual diagnostic de anemie. Examenul sumar de urinǎ poate atrage atenţia asupra unei infecţii urinare sau a altor afecţiuni ale organelor ce alcǎtuiesc sistemul urinar (rinichi, uretere, vezicǎ urinarǎ, uretrǎ). Profilul lipidic are rolul de a detecta, în situaţia în care nivelurile de colesterol, LDL şi trigliceride sunt crescute, iar cel de HDL scǎzut un eventual risc de aterosclerozǎ capabilǎ ca, în timp, sǎ inducǎ boli cardiace şi vasculare destul de serioase (infarct miocardic, accident vascular cerebral). Examenul coproparazitologic are scopul de a identifica paraziţi intestinali cu potenţial patogen. Electrocardiograma poate detecta tulburǎri de ritm cardiac, defecte cardiace congenitale şi deficite de oxigenare ale miocardului. Urocultura depisteazǎ un eventual germen care a produs o infecţie urinarǎ.  

 

Alǎturi de investigaţiile de laborator, de rutinǎ, se realizeazǎ şi teste imagistice care, uneori, pot diagnostica anumite afecţiuni, alteori au doar capacitatea de a indica prezenţa unor boli, astfel, pentru stabilirea diagnosticului de certitudine fiind necesare examene suplimentare. Radiografia este cea mai comunǎ investigaţie imagisticǎ executatǎ în caz de fracturi (radiografie osoasǎ) sau în situaţia când se suspecteazǎ patologii pulmonare (radiografie pulmonarǎ). Ecografia abdominalǎ şi pelvinǎ poate aduce la rândul ei informaţii preţioase despre structura organelor din aceste regiuni, iar tranzitul baritat poate depista o eventualǎ boalǎ de reflux gastroesofagian.

 

Literatura de specialitate şi statisticile efectuate pentru monitorizarea sǎnǎtǎţii populaţiei generale au identificat anumite boli specifice diferitelor categorii de vârstǎ care, identificate la timp, pot fi vindecate sau ameliorate. Astfel, existǎ afecţiuni ce pot apǎrea cu precǎdere în intervalul 18-40 de ani, 40-65 de ani şi peste 65 de ani. [1], [2], [3]

Analize și explorări pentru intervalul 18-40 de ani

În special din pricina alimentaţiei şi a regimului de viaţǎ, hipertensiunea arterialǎ este o boalǎ ce poate debuta de timpuriu. Valorile normale ale tensiunii arteriale se considerǎ a fi: 120-139 mmHg (tensiunea arterialǎ sistolicǎ) şi 80-89 mmHg (tensiunea arteialǎ diastolicǎ). Mǎsurarea tensiunii arteriale se realizeazǎ cu tensiometrul, însǎ şi analizele de laborator pot furniza date utile în ceea ce priveşte integritatea structuralǎ şi funcţionalǎ a organelor şi, implicit, a vaselor de sânge. Dacǎ valorile se situeazǎ în intervalul de normalitate se recomandǎ verificarea tensiunii arteriale la 2 ani. În situaţia în care valorile sunt uşor crescute, mǎsurarea se recomandǎ sǎ se facǎ anual. Verificǎrile uzuale sunt esenţiale în situaţia unor boli asociate cum ar fi: diabetul, bolile cardiovasculare sau bolile renale.  

 

Dupǎ cum a fost deja precizat, hipercolesterolemia se asociazǎ cu ateroscleroza. Astfel, atât pentru bǎrbaţii cât şi pentru femeile cu vârste mai mari de 34 de ani, care nu au avut pânǎ atunci nicio modificare a profilului lipidic, evaluarea nivelului de colesterol este bine sǎ se efectueze o datǎ la 5 ani. În situaţia în care apar pânǎ la aceastǎ vârstǎ anumiţi factori de risc (spre exemplu, diabet zaharat) este recomandabil ca monitorizarea nivelului de colesterol sǎ se înceapǎ de la vârsta de 20 de ani. De asemenea, şi în cazul femeilor care se aflǎ la risc pentru dezvoltarea anumitor afecţiuni cardiovasculare, este necesar ca urmǎrirea parametrilor profilului lipidic sǎ se realizeze începând cu 20 de ani.


Diabetul zaharat este o altǎ boalǎ ce poate afecta persoanele tinere. Se ridicǎ suspiciunea de diabet şi se recomandǎ efectuarea unor investigaţii ţintite în situaţia în care:

  • indicele de masǎ corporalǎ (raportul greutate la pǎtratul înǎlţimii) este mai mare de 25,
  • în cazul în care nivelul tensiunii arteriale este mai crescut decât în mod normal (valoarea tensionalǎ sistolicǎ este mai mare de 135 mmHg, iar cea diastolicǎ mai mare de 80 mmHg) sau
  • se administreazǎ tratament pentru hipertensiunea arterialǎ.


Este indicatǎ efectuarea unui examen stomatologic mǎcar o datǎ pe an şi a unui examen oftalmologic o datǎ la 2 ani (pentru diagnosticul precoce al tulburǎrilor de vedere). Nici examenul dermatologic nu trebuie omis, mai ales cǎ se cunoşte faptul cǎ evoluţia melanomului este rapidǎ, iar rǎspunsul la tratament este destul de redus.


De asemenea, periodic ar trebui efectuate teste pentru excluderea bolilor infecţioase: sifilis, infecţii cu virsus citomegalic, HIV. La femeile active sexual, pe lângǎ aceste determinǎri sunt indicate şi teste pentru detecţia gonoreei sau a unor potenţiale infecţii cu Chlamydia.


Un rol foarte important îl au şi vaccinǎrile. Orice persoanǎ este îndemnatǎ sǎ facǎ anual vaccinul antigripal, din cauza modificǎrilor frecvente a tulpinilor virale. Dupǎ vârsta de 19 ani, ar fi de dorit realizarea vaccinului anti-tetanos-difetrie-pertussis, cu revaccinare/rapel la fiecare 10 ani. În plus, este recomandatǎ efectuarea vaccinului anti-virus papiloma uman (anti-HPV), incriminat, la femei, de producerea cancerului de col uterin. Femeia care nu a fost anterior vaccinatǎ anti-HPV şi se încadreazǎ în intervalul de vârstǎ 18-26 de ani ar trebui sǎ facǎ toate cele 3 doze de vaccin sau sǎ-şi completeze numǎrul de doze pânǎ ajunge la cele 3 recomandate. Dacǎ nu a fost fǎcutǎ o imunizare anterioarǎ sau dacǎ pacientul nu a avut varicelǎ, în aceastǎ perioadǎ se recomandatǎ efectuarea celor 2 doze de vaccin anti-varicelǎ.


Este indicatǎ examinarea fizicǎ de rutinǎ mǎcar o datǎ la 2 ani, fiind urmǎrite în special: înǎlţimea, greutatea, indicele de masǎ corporalǎ. Alǎturi de acestea, medicul de familie se poate interesa de: anumite episoade depresive; dietǎ şi efort fizic; consum de alcool şi tutun; mǎsuri generale de protecţie a sǎnǎtǎţii.


În ceea ce priveşte examinarea organelor genitale, în privinţa autoexaminǎrii testiculare literatura de specialitatea considerǎ cǎ nu aduce beneficii considerabile. Însǎ, este necesar ca în cazul în care apar dureri testiculare puternice, protuberanţe, mǎrirea în volum a unui testicul sau a ambelor testicule, senzaţia de greutate testicularǎ, pacientul trebuie sǎ se prezinte imediat la medicul de familie sau la medicul urolog. La femeie, autoexaminarea sânului poate aduce informaţii importante, iar contactarea medicului de familie, în cazul în care sunt descoperite modificǎri (umflǎturi, noduli, sensibilitate crescutǎ, dureri), este imperios necesarǎ pentru: recomandarea unor examene suplimentare, diagnosticarea corectǎ şi instituirea unui tratament rapid. Mamografia este metoda imagisticǎ ce poate oferi informaţii concrete despre patologia glandelor mamare, iar verificǎrile în acest sens nu sunt recomandate sǎ se facǎ de rutinǎ la femeile sub 40 de ani decât în cazul în care existǎ istoric familial de cancer de sân. În situaţia în care se ridicǎ suspiciunea de tumorǎ mamarǎ, mamografia poate fi completatǎ de ecografie şi RMN. La pacientele cu risc aflate în acest interval de vârstǎ se recomandǎ o examinare completǎ o datǎ la 3 ani. [4], [5], [6] 


Analize și explorări pentru intervalul 40-65 de ani

Pe lângǎ examenul fizic ce ar trebui realizat mǎcar o datǎ pe an, mǎsurarea tensiunii arteriale şi a nivelului colesterolului, ar mai fi indicate anumite teste pentru a detecta boli mai mult sau mai puţin tipice acestei ramuri populaţionale.


Cancerul pulmonar este frecvent la persoanele care au fumat un pachet de ţigǎri timp de 30 de ani, actuali fumǎtori sau foşti fumǎtori care au renunţat la fumat cu 15 ani înainte de efectuarea anumitor investigaţii. Pentru monitorizarea sǎnǎtǎţii plǎmânilor se recomandǎ efectuarea unei radiografii pulmonare sau a unei tomografii (CT).


Cancerul de colon este iarǎşi una dintre afecţiunile cu o frecvenţǎ destul de ridicatǎ la aceastǎ categorie de vârstǎ. Apariţia sângelui în materiile fecale este un semn important pentru care se recomandǎ examene capabile sǎ determine un asemenea tip de hemoragie. Sigmoidoscopia este o altǎ metodǎ indicatǎ în astfel de situaţii cu recomandarea de a fi realizatǎ o datǎ la 5 ani. Colonoscopia ar trebui fǎcutǎ la 10 ani sau la intervale de timp mai scurte în cazul în care sunt cunoscute antecedente personale sau familiale de: colitǎ ulcerativǎ, cancer colorectal sau polipi intestinali.


Investigaţiile pentru depistarea diabetului (nivelul glucozei serice, hemoglobina glicozilatǎ, testul de toleranţǎ la glucozǎ) sunt recomandate să se facǎ o datǎ la 3 ani, în cazul în care nu existǎ factori de risc pentru debutul bolii (probleme cu greutatea, istoric familial, hiperglicemie) şi mai frecvent atunci când sunt persoanele cunoscute pentru prezenţa acestor factori de risc.


Este necesar mǎcar o datǎ pe an un examen stomatologic. Examenul oftalmologic este indicat o datǎ pe an an sau o datǎ la 2 ani pentru a preveni tulburǎrile de vedere, agravarea acestora sau riscul de producere a glaucomului.


Nici în acest interval de vârstǎ nu ar trebui exclusǎ imunizarea. Vaccinarea antigripalǎ este indicatǎ anual. Se mai poate realiza şi un vaccin anti-pneumococ şi imunizarea anti tetanos-difterie la 10 ani. Dupǎ 60 de ani, vaccinul anti herpes-zoster ar putea reprezenta o indicaţie, întrucât existǎ riscul de reactivare a virusului varicelo-zosterian.


Osteoporoza este o afecţiune care apare dupǎ instalarea menopauzei, astfel încât în situaţia în care apar simptome şi semne caracteristice acesteia, femeile ar trebui sǎ meargǎ la medicul de familie, iar acesta sǎ le îndemne spre efectuarea unui test de mǎsurare a densitǎţii osoase. Tot în cazul femeilor, pentru prevenirea cancerului de col uterin, ar trebui efectuat un test Papanicolau şi testare specificǎ anti-HPV o datǎ la 5 ani. Totodatǎ, pentru prevenţia cancerului de sân, femeile sunt îndemnate ca, începând cu 50 de ani, examinarea glandelor mamare de cǎtre medic sǎ se facǎ lunar, iar mǎcar o datǎ la 2 ani sǎ evalueze imagistic sǎnǎtatea acestora. Nici la aceastǎ vârstǎ, în situaţia în care sunt active sexual, nu este exclusǎ producerea unor infecţii urinare sau a unor boli cu transmitere sexualǎ (Chlamydia, sifilis, HIV).


La bǎrbat, specifice acestei perioade sunt adenomul de prostatǎ şi cancerul de prostatǎ. Dacǎ apar simptomele urinare este indicat ca bǎrbaţii sǎ apeleze la un medic urolog care sǎ examineze prostata şi, eventual, sǎ recomande o evaluare a nivelului PSA (indicator al cancerului de prostatǎ) .


Nu trebuie neglijat nici examenul dermatologic, cunoscându-se cǎ incidenţa cancerelor de piele creşte cu înaintarea în vârstǎ. [5], [7], [8]

Analize și explorări după vârsta de 65 de ani

Nu sunt diferenţe semnificative între testele recomandate intervalului anterior prezentat şi investigaţiile prescrise persoanelor peste 65 de ani. În mod oarecum tipic, atunci când apar simptomele pierderii acuitǎţii auditive, este de preferat sǎ se facǎ un consult O. R. L. şi o testare audiometricǎ. De asemenea, la bǎrbaţi pot apǎrea cazuri de osteoporozǎ mai ales dacǎ se constatǎ o oarecare predispoziţie spre aceastǎ afecţiune: utilizarea de lungǎ duratǎ a corticosterioizilor; scǎdere marcatǎ în greutate; fumat, consum excesiv de alcool şi nu în ultimul rând istoric familial de osteoporozǎ.

Pânǎ la vârsta de 75 de ani, femeile ar trebui sǎ respecte indicaţia de efectuare o datǎ la 2 ani a mamografiei. În cazul în care nu apar modificǎri, de la aceastǎ vârstǎ va trebui discutat cu medicul despre eventuala continuare a examinǎrii imagistice a sânilor. Mai mult, dacǎ nu s-a realizat niciodatǎ o testare HIV este de dorit sǎ se efectueze în aceastǎ perioadǎ. [5], [9] 


Analize și explorări indicate copiilor

Pentru promovarea sǎnǎtǎţii, detecţia timpurie a bolilor şi consilierea în scopul prevenirii anumitor leziuni sau a unor probleme de sǎnǎtate ulterioare este de preferat ca testarea copiilor sǎ porneascǎ încǎ din timpul vieţii intrauterine, sǎ continue în primul an de naştere şi apoi, periodic, pânǎ la maturitate.


Existǎ câteva teste recomandate femeilor însǎrcinate şi nou-nǎscuţilor. Pentru confirmarea şi monitorizarea sarcinii, poate cea mai cunoscutǎ analizǎ este dozarea gonadotropinei corionice umane. Pe lângǎ aceasta, nu trebuie omise nici analizele menite sǎ diagnosticheze patologiile grave precum: spina bifida sau sindromul Down. În plus, mai pot fi detectate într-un stadiu incipient afecţiuni ca: fenilcetonuria, galactosemia, siclemia, tirosemia, fibroza chistica şi toxoplasmoza. Audiometria este o altǎ examinare care trebuie efectuatǎ imediat dupǎ naştere pentru a exclude eventuale tulburǎri de auz. Nu în ultimul rând, trebuie mǎsurat nivelul bilirubinei, metabolit al hemoglobinei, care, prin acumulare, conduce la afectare cerebralǎ severǎ.


În privinţa monitorizǎrii sǎnǎtǎţii la copii, testele prevǎd:

  • identificarea timpurie a tulburǎrilor metabolismului colesterolului (riscul de depunere a acestuia la nivelul vaselor de sânge începe de la vârsta de 8-10 ani);
  • efectuarea audiometriei şi a examenului oftalmologic începând de la 3-4 ani mai ales dacǎ apar simptome specifice;
  • diagnosticarea hipertensiunii arteriale: mǎsurarea tensiunii arteriale de la 3 ani şi interpretarea mǎsurǎtorilor în funcţie de vârstǎ, sex şi înǎlţime;
  • depistarea tendinţei spre obezitate: screening-ul se face în funcţie de indicele de masǎ corporalǎ;
  • investigarea posibilelor modificǎri ale coloanei vertebrale;
  • evaluarea dezvoltǎrii intelectuale în funcţie de: potenţiala apariţie a deficitului de atenţie, a hiperactivitǎţii sau a problemelor de vedere şi de auz;
  • prevenirea intoxicaţiei cu plumb, încǎ destul de frecventǎ la copil: conduce la tulburǎri de dezvoltare fizicǎ şi intelectualǎ;
  • respectarea vaccinǎrilor: vaccin antigripal de la vârsta de 6 luni; primul set de vaccinuri (în funcţie de programul de vaccinare) realizat pânǎ la vârsta de 4-6 ani şi cel de-al doilea set pânǎ la 11-12 ani; suplimentar ar trebui sǎ se mai facǎ vaccinurile antipneumococ şi anti-tetanos-difterie-pertussis;
  • depistarea depresiei (o atenţie sporitǎ ar trebui oferitǎ cu precǎdere intervalului 12-18 ani).

 

Existǎ şi anumite teste speciale indicate copiilor pentru a exclude diverse boli:

  • hemogramǎ cu formulǎ leucocitarǎ completǎ, hemoglobinǎ, hematocrit şi indici eritrocitari: depistarea unei eventuale anemii (prin scǎderea numǎrului de globule roşii/eritrocite sau a hemoglobinei);
  • nivelul colesterolului, mai ales dacǎ unul dintre pǎrinţi sau bunici a suferit de boli cardiovasculare înainte de vârsta de 55 de ani sau dacǎ existǎ suspiciunea de hipertensiune arterialǎ sau obezitate;
  • testul cutanat la tuberculinǎ (dacǎ a existat un contact cu o persoanǎ ce suferǎ de tuberculozǎ sau dacǎ locuieşte în medii cu risc crescut de transmitere). [10], [11], [12]


Alte teste

Pentru monitorizarea sǎnǎtǎţii atunci când se ridicǎ suspiciunea de boalǎ sau pentru evaluarea rǎspunsului la tratament existǎ câteva teste care nu vor fi detaliate, însǎ care meritǎ menţionate: 

  • nivelul amilazei serice: în cazul bolilor pancreatice (pancreatitǎ acutǎ sau cronicǎ);
  • anticorpi antinucleari (ANA): lupus eritematos sistemic sau alte boli autoimune;
  • testele de coagulare: înainte de intervenţiile chirurgicale sau în cazul administrǎrii de tratamente cu rol anticoagulant;
  • hemoglobina glicozilatǎ: la pacienţii diabetici, reflectǎ nivelul glucozei în ultimele 2-3 luni, medicul putând trage anumite concluzii asupra evoluţiei bolii şi a respectǎrii tratamentului;
  • ionograma (nivelul seric al electroliţilor): evalueazǎ dezechilibre ale metabolismului hidroelectrolitic (de exemplu, deshidratarea secundarǎ unui sindrom diareic acut sau febrei) sau ale echilibrului acido-bazic;
  • anticorpii anti-HIV: dupǎ 6 luni de la presupusa expunere;
  • teste pentru depistarea hepatitelor virale;
  • nivelul TSH (hormon de stimulare tiroidianǎ): poate confirma suspiciunea de boalǎ tiroidianǎ;
  • nivelul T4 (tiroxina): depistarea hiper sau hipotiroidismului;
  • exsudatul faringian: în presupusele infecţii cu streptococ beta-hemolitic de grup A; 
  • coprocultura: infecţii sau tulburǎri digestive;
  • puncţia lombarǎ: efectuatǎ în meningitǎ, boli ale SNC, administrare de chimioterapice;
  • electroencefalograma: recomandatǎ în epilepsie, boli convulsivante sau alte boli ce afecteazǎ sistemul nervos central;
  • electromiografia: indicatǎ în distrofii musculare sau boli ale nervilor periferici;
  • biopsie: cancer, inflamaţie, boalǎ celiacǎ. [2], [3]

Data actualizare: 22-03-2019 | creare: 17-08-2015 | Vizite: 2447
Bibliografie
[1] Common Medical Tests - http://www.merckmanuals.com/home/appendixes/common-medical-tests/common-medical-tests

[2] Common Lab Tests - http://middlesexhospital.org/our-services/hospital-services/laboratory-services/common-lab-tests

[3] Common Health Tests - http://www.emedicinehealth.com/common_health_tests/article_em.htm

[4] Health screening – men – ages 18 to 39 - http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/007464.htm

[5] Screening tests for women - http://www.womenshealth.gov/screening-tests-and-vaccines/screening-tests-for-women/

[6] Health screening – women – ages 18 to 39 - http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/007462.htm

[7] Health screening – men – ages 40 to 64 - http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/007462.htm

[8] Health screening – women – ages 40 to 64 - http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/007467.htm

[9] Health screening – men – age 65 and older - http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/007466.htm

[10] A Directory of Medical Tests - http://kidshealth.org/parent/general/sick/labtest2.html

[11] Health Maintenance in School-aged Children: Part I. History, Physical Examination, Screening, and Immunizations - http://www.aafp.org/afp/2011/0315/p683.html

[12] Health Screening For Children - http://www.medicinenet.com/script/main/art.asp?articlekey=10085
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Senzorul implantabil de dimensiuni milimetrice care poate monitoriza sănătatea organismului în timp real
  • Virusul HIV ar putea fi ținut sub control cu ajutorul unui test rapid
  • O nouă generație de plasturi pentru monitorizarea sănătății
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
     
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.