E normal să simți cum îți bate inima?

Senzația că îți simți propriile bătăi ale inimii, cunoscută medical sub numele de palpitații, este o experiență comună pentru mulți oameni. Fie că se simte ca o bătaie mai puternică, un fâlfâit, o cursă accelerată sau o bătaie omisă, această percepție poate fi deranjantă și adesea induce o stare de anxietate. Majoritatea persoanelor se întreabă dacă este un motiv de îngrijorare sau o reacție normală a corpului. Acest articol explorează normalitatea și cauzele acestei senzații, situațiile în care apare, semnele de alarmă și când este necesar un consult medical.

E normal să simți inima bătând?

În majoritatea cazurilor, da, este normal să îți simți inima bătând. Palpitațiile sunt adesea inofensive și reprezintă o conștientizare a bătăilor inimii care, în mod normal, trec neobservate [1]. Inima este un mușchi puternic care pompează sânge neîncetat, iar în anumite condiții, activitatea sa poate deveni mai perceptibilă.
Anxietatea și palpitațiile intră frecvent într-un cerc vicios. Senzația neașteptată a bătăilor inimii poate declanșa anxietate, iar hormonii de stres eliberați în timpul anxietății, precum adrenalina, pot face inima să bată mai repede și mai puternic, intensificând astfel palpitațiile [2]. Această reacție face parte din răspunsul natural de "luptă sau fugă" al organismului.

Situații în care “inima se simte”

Există numeroase situații cotidiene și factori declanșatori care pot face bătăile inimii mai evidente:

• Emoții puternice: Stresul, anxietatea, atacurile de panică, dar și emoțiile pozitive precum entuziasmul pot crește ritmul cardiac și forța contracțiilor [3].
• Efort fizic intens: În timpul exercițiilor fizice, inima pompează mai mult sânge pentru a oxigena mușchii, ceea ce duce la bătăi mai puternice și mai rapide. Acestea pot persista și pentru o perioadă scurtă după încetarea efortului.
• Consumul de stimulanți: Cafeina (din cafea, ceai, băuturi energizante), nicotina (din țigări sau produse de vapat) și alcoolul pot crește temporar ritmul cardiac și pot provoca palpitații [1, 4].
• Modificări hormonale: Sarcina, menopauza sau ciclul menstrual pot influența ritmul cardiac și pot duce la apariția palpitațiilor [5].
• Anumite alimente: Mesele bogate în carbohidrați, zahăr sau grăsimi, precum și alimentele picante, pot declanșa palpitații la unele persoane sensibile.
• Deshidratarea: Lipsa unei hidratări corespunzătoare poate afecta volumul sângelui și echilibrul electroliților, determinând inima să lucreze mai mult [4].
• Febra: Creșterea temperaturii corpului în timpul unei boli determină accelerarea ritmului cardiac.

Aud inima înainte de somn

Perceperea bătăilor inimii, uneori chiar sub forma unui sunet pulsatoriu în urechi (tinitus pulsatil), este mai frecventă noaptea, în special înainte de somn. Acest lucru se datorează mai multor factori:

• 1. Liniștea mediului înconjurător: În timpul zilei, zgomotele de fond distrag atenția de la sunetele interne ale corpului. Noaptea, în liniște, bătăile inimii devin mult mai ușor de perceput [6].
• 2. Poziția corpului: Statul întins, în special pe partea stângă, poate apropia inima de peretele toracic, făcând vibrațiile mai ușor de simțit. De asemenea, presiunea asupra urechii de perină poate face fluxul sanguin mai audibil [6].
• 3. Relaxarea și concentrarea: Momentul de dinainte de somn este unul de introspecție, când atenția se mută de la exterior la interior, crescând conștientizarea senzațiilor corporale.

Deși de obicei este un fenomen benign, dacă acest sunet este persistent, foarte deranjant sau unilateral, este recomandat un consult medical pentru a exclude alte cauze, cum ar fi probleme ale vaselor de sânge sau ale urechii interne [7].

De ce bate tare dacă nu fac efort?

Senzația unei inimi care bate puternic (pounding heart) în absența efortului fizic este adesea legată de eliberarea de adrenalină. Aceasta poate fi cauzată de:

• Anxietate și stres cronic: Chiar și un nivel scăzut, dar constant, de stres poate menține corpul într-o stare de alertă, cu niveluri crescute de hormoni de stres care influențează inima [2].
• Atacuri de panică: Un episod brusc de frică intensă poate declanșa o cascadă de simptome fizice, inclusiv palpitații violente, transpirații și dificultăți de respirație.
• Anemie: Un număr redus de globule roșii înseamnă că inima trebuie să pompeze mai mult sânge pentru a transporta aceeași cantitate de oxigen la țesuturi, ceea ce poate fi perceput ca bătăi puternice [8].
• Probleme tiroidiene: O glandă tiroidă hiperactivă (hipertiroidism) produce un exces de hormoni tiroidieni care accelerează metabolismul și ritmul cardiac [5].
• Hipoglicemie: Scăderea nivelului de zahăr din sânge poate declanșa eliberarea de adrenalină, provocând palpitații.

Când inima bate puternic, prea rar, prea repede sau aritmic

Palpitațiile pot fi descrise în mai multe moduri, fiecare putând indica o cauză diferită:

• Când inima bate puternic (pounding): Senzația că inima "lovește în piept". Adesea este legată de adrenalină (anxietate, stimulanți), dar poate apărea și în afecțiuni precum anemia sau hipertiroidismul [8].
• Când inima bate prea rar (bradicardie): Ritmul cardiac la un adult în repaus este în mod normal între 60 și 100 de bătăi pe minut (bpm). Un ritm sub 60 bpm este considerat bradicardie. La atleți, acesta poate fi normal. În alte cazuri, poate indica o problemă cu sistemul electric al inimii și poate cauza amețeli sau leșin [9].
• Când inima bate prea repede (tahicardie): Un ritm cardiac în repaus de peste 100 bpm. Poate fi o reacție normală la stres, febră sau efort, dar dacă apare frecvent și fără un motiv clar, poate semnala o aritmie, cum ar fi tahicardia supraventriculară sau fibrilația atrială [10].
• Când inima bate aritmic (bătăi neregulate): Poate fi simțită ca o "pauză" urmată de o bătaie mai puternică (extrasistolă) sau ca un ritm complet haotic (cum este în fibrilația atrială). Deși extrasistolele izolate sunt de obicei benigne, un ritm persistent neregulat necesită evaluare medicală [11].

Semne de alarmă - când mergem la medic

Deși majoritatea palpitațiilor sunt inofensive, este crucial să solicitați asistență medicală de urgență dacă senzația bătăilor inimii este însoțită de oricare dintre următoarele simptome [1, 12]:

• Durere, presiune sau disconfort în piept
• Dificultăți severe de respirație (dispnee)
• Amețeli severe sau senzația de leșin (presincopă) sau pierderea cunoștinței (sincopă)
• Confuzie bruscă

De asemenea, este recomandat să programați un consult la medicul cardiolog dacă palpitațiile:

• Sunt frecvente, persistente sau se agravează în timp.
• Sunt asociate cu un istoric familial de boli de inimă sau moarte subită.
• Apar alături de umflarea picioarelor, oboseală inexplicabilă sau scăderea toleranței la efort.

Medicul poate recomanda investigații precum electrocardiograma (EKG), monitorizarea Holter EKG/24h, ecocardiografia sau analize de sânge pentru a determina cauza [12].

Concluzii - de reținut

Să îți simți inima bătând este, în general, o experiență normală și benignă, adesea legată de factori emoționali sau de stilul de viață. Conștientizarea legăturii strânse dintre minte și corp este esențială; anxietatea poate provoca palpitații, iar palpitațiile pot alimenta anxietatea.
Înțelegerea factorilor declanșatori comuni, cum ar fi stresul, cafeina sau deshidratarea, și gestionarea acestora prin tehnici de relaxare, o dietă echilibrată și exerciții fizice regulate poate reduce frecvența și intensitatea palpitațiilor. Cu toate acestea, este vital să nu ignorați semnele de alarmă. Dacă palpitațiile sunt însoțite de simptome severe precum dureri în piept, amețeli sau dificultăți de respirație, este imperativ să consultați un medic pentru o evaluare completă.