Arterele carotide îngroșate - explicații

Arterele carotide sunt artere mari localizate la nivelul gâtului, cu funcția de transport a sângelui oxigenat spre creier.
Asemenea arterelor coronare, arterele carotide pot dezvolta:

• Arterioscleroză - afecțiune în care arterele se îngroașă și devin rigide sau
• Ateroscleroză - în care are loc o acumulare de grăsimi, colesterol și alte substanțe în interiorul și pe pereții arteriali.

În timp, acumularea depozitelor de grăsime determină îngroșarea arterelor și în consecință limitarea spațiului prin care poate trece sângele. Descreșterea cantității de sânge ce trebuie transportată la creier, cauzată de arterele carotide îngroșate (îngustarea lumenului arterial), duce la creșterea riscului de apariție a unui accident vascular cerebral (AVC). Creierul are nevoie în mod constant de oxigenare, celulele nervoase deteriorându-se în câteva minute în lipsa oxigenului. (1)

Odată cu înaintarea în vârstă, flexibilitatea și diametrul arterelor scade, în special din cauza acumulării depozitelor de grăsime, denumite și ateroame sau plăci. Dezvoltarea acestora duce la scăderea fluxului de sânge transportat. (2, 3)

Arterele carotide îngroșate apar de obicei gradual, începând din perioada copilăriei. Îngroșarea intimei și a mediei arterelor reprezintă un marker important ce indică apariția aterosclerozei. Cu toate acestea, îngroșarea acestor structuri poate fi rezultatul unui proces nonaterosclerotic precum hiperplazia celulelor musculare netede și hipertrofia fibrocelulară ce determină hipertrofia mediei și remodelarea compensatorie arterială. Acest proces poate fi un răspuns adaptativ la schimbările torentului sangvin, tensiunii peretelui arterial sau a diametrului lumenului.

Îngroșarea arterelor carotide se produce deobicei uniform, în lungul arterelor, odată cu înaintarea în vârstă, factorii de risc accelerând procesul. Acest proces se produce atunci când este afectat endotieliul, permițând astfel colesterolului să se acumuleze în peretele arterial.

În acest timp, organismul reacționează și trimite celule albe (leucocite) pentru a înlătura acumulările de colesterol, dar uneori aceste celule pot rămâne blocate în zona afectată. Plăcile ce se formează sunt alcătuite din colesterol, macrofage, leucocite, calciu și alte substanțe provenite din sânge.

Uneori, plăcile cresc în dimensiuni și apoi se opresc. Alteori, acestea continuă să se dezvolte până ce se produce obstrucția arterei, fiind întreruptă astfel curgerea normală a sângelui. În același timp, este favorizată și apariția cheagurilor sangvine, urmările putând fi chiar letale. În unele cazuri, plăcile pot determina apariția unor fisuri în peretele arterial, astfel sunt mobilizate trombocite ce sunt trimise la locul fisurii pentru a reface locul afectat. În acest caz, formarea trombilor poate duce la blocarea arterială și în final apariția AVC. (4, 5)

Arterele carotide îngroșate - Factori de risc

Îngroșarea arterelor carotide poate fi favorizată de anumiți factori de risc, precum:

• Vârsta înaintată
• Fumatul
• Hipertensiunea
• Colesterolul crescut
• Rezistența la insulină
• Diabetul
• Obezitatea și stilul de viață sedentar
• Alimentația bogată în grăsimi
• Factorii genetici

De asemenea, se pare că bărbații cu vârsta sub 75 de ani prezintă un risc mai crescut față de femeile din aceeași grupă de vârstă. În plus, persoanele care prezintă ateroscleroză coronariană prezintă un risc mai crescut de a dezvolta ateroscleroză carotidiană. (1, 2, 3)

Simptome ale arterelor carotide îngroșate

De obicei, îngroșarea arterelor carotide nu prezintă simptome specifice; primul semn este în majoritatea cazurilor accidentul ichemic tranzitoriu (AIC) sau accidentul vascular cerebral (AVC).

AIC apare în urma unei pierderi temporare de alimentare cu sânge într-o zonă a creierului și durează în general câteva minute pâna la o oră. Simptomele dispar în întregime în 24 de ore și are loc o refacere completă. Atunci când simptomele persistă, înseamnă că s-a produs un AVC.

Simptomele AIC includ:

• senzația de slăbiciune la nivelul unui membru sau a unei părți a corpului,
• hemiplegie,
• pierderea coordonării,
• confuzie,
• scăderea capacității de concentrare,
• amețeală,
• oboseală,
• leșin sau
• dureri de cap.

De asemenea, pierderea temporară a vederii sau vedere în ceață și incapacitatea de a vorbi.

AIC poate precede un AVC, dar nu întotdeauna cel din urmă se poate produce.

În cazul AVC, simptomele se pot manifesta în funcție de locația și mărimea zonei din creier afectată:

• dificultate în deplasare și coordonare,
• furnicături într-o parte a feței, o parte a corpului sau în mână/picior,
• confuzie,
• pierderea memoriei,
• pierderea controlului sfincterelor sau afectarea altor funcții,
• pierderea acuității vizuale,
• migrene,
• capacitatea de vorbire și deglutiție îngreunate. (1, 2, 3)

Diagnostic

Diagnosticul se va stabili în urma realizării mai multor examene, se va verifica pulsul și tensiunea resimțite la nivelul arterelor. De asemenea, medicul va asculta cu ajutorul unui stetoscop modul în care se produce curgerea sângelui prin artere.
La ascultație vor fi semnalate, lipsa pulsului în locul în care artera prezintă un diametru mai mic, sau este prezent un blocaj și existența suflurilor arteriale.

Se poate apela, de asemenea, la:

• Ecografie de tip Doppler
• Electrocardiogramă (ECG)
• Angiografie și Angiografie CT/RMN - favorizează depistarea cu ușurință a depozitelor din pereții arteriali
• Angiogramă cerebrală - faciliteaza obsevarea tuturor arterelor de la nivelul creierului și modul în care se produce transportul sângelui la acest nivel.

Arterele carotide îngroșate - prevenție și tratament

Atât prevenția cât și tratamentul se bazează pe: adoptarea unui stil de viață sănătos, cu alimentație echilibrată și exerciții fizice regulate, eliminarea tuturor factorilor stresanți, dar și administrarea medicației specifice, precum: antihipertensive, hipocolesterolemiante și medicamente anticoagulante. (6)