Cum poţi reduce riscul de infarct şi AVC

Afecțiunile cardiovasculare, infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral reprezintă principalele cauze de deces la nivel mondial și, totodată, agenți etiologici majori de dizabilitate. În prezent, au fost descriși numeroși factori asociați cu creșterea riscului de infarct sau AVC, mai mult sau mai puțin influențabili. În timp ce vârsta ori sexul genetic reprezintă variabile ce nu pot fi controlate, modificarea stilului de viață poate reduce considerabil posibilitatea unui eveniment cu potențial letal.

Astfel, managementul factorilor de risc reprezintă prima și cea mai importantă etapă în reducerea riscului de infarct și AVC, experții elaborând următoarele recomandări:

1. Adoptarea unui stil alimentar sănătos

O dietă sănătoasă poate reduce riscul de infarct sau AVC prin:

• scăderea nivelului de colesterol seric (LDL);
• scăderea tensiunii arteriale;
• reducerea nivelului seric de glucoză;
• scăderea nivelului de trigliceride serice.

Un regim alimentar menit să susțină buna funcționare a sistemului cardiovascular presupune consumul în mod regulat de:

• fructe și legume;
• cereale integrale;
• proteine vegetale;
• pește;
• carne slabă.

De asemenea, la fel de importantă este limitarea pe cât posibil a consumului de:

• grăsimi saturate;
• grăsimi trans;
• carne procesată;
• carbohidrați;
• zahăr;
• sare;
• alcool.

Odată cu înaintarea în vârstă, are loc depunerea colesterolului LDL la nivelul pereților arteriali cu formarea plăcilor de aterom și instalarea aterosclerozei. O dietă bogată în grăsimi saturate sau grăsimi trans accelerează acest proces prin creșterea nivelului de colesterol LDL, determinând îngustarea vaselor sanguine cu limitarea fluxului de sânge la nivel local. De asemenea, plăcile de aterom în stare avansată pot deveni instabile, iar desprinderea acestora poate conduce la formarea de trombi (cheaguri de sânge) cu oprirea completă a fluxului sanguin la nivelul vasului respectiv și hipoperfuzie tisulară severă. În lipsa unui aport adecvat de sânge, țesuturile cu necesar crescut de oxigen (cord, creier) suferă modificări ireversibile (de exemplu: necroza). De cele mai multe ori, aceste modificări sunt responsabile de dizabilitățile apărute în urma unui infarct și/sau accident vascular cerebral.

Grăsimile saturate în cantitate mare sunt adesea regăsite în:

• mâncarea de tip fast-food;
• carne grasă;
• produse de patiserie;
• untură;
• brânză;
• prăjituri;
• margarină;
• ghee (unt folosit adesea în bucătăria indiană).

Astăzi, evitarea acestor preparate este ferm recomandată pe cât posibil. De asemenea, este încurajată înlocuirea acestora cu produse de origine vegetală, mult mai puțin dăunătoare. De exemplu, untul/margarina pot fi substituite cu succes de uleiul de măsline.

În ceea ce privește dietele care susțin sănătatea cardiovasculară, pot fi amintite dieta mediteraneană și dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension).

De asemenea, pe lângă consumul de grăsimi dăunătoare, ingestia excesivă de sare și zahăr poate favoriza apariția unui infarct și/sau AVC prin creșterea hipertensiunii arteriale și, respectiv, creșterea rezistenței periferice la insulină. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7)

2. Activitate fizică regulată

Efectuarea zilnică de exerciții fizice prezintă o multitudine de efecte benefice pentru sănătate, inclusiv îmbunătățirea funcției cardiace și a circulației, menținerea unui indice de masă corporală optim, reducerea nivelului de colesterol seric și a tensiunii arteriale.

De regulă, în cazul adulților se recomandă activitate fizică de intensitate moderată (cel puțin 150 minute/săptămână) sau activitate fizică intensă (75 de minute/săptămână), însă aceste recomandări pot varia în funcție de vârstă și nivelul de activitate al fiecărei persoane. Cele mai benefice activități în prevenirea infarctului miocardic și accidentului vascular cerebral sunt: mersul pe jos, înotul și ciclismul.

În cazul persoanelor neantrenate, aflate la început de drum, activitatea fizică poate consta în:

• mersul pe scări în detrimentul utilizării liftului;
• plimbări scurte dimineața, după micul dejun;
• plimbatul animalului de companie;
• înființarea unui club de fitness cu prietenii.

De asemenea, persoanele extrem de ocupate, care nu pot beneficia de 30 de minute neîntrerupte de activitate fizică zilnică, pot efectua sesiuni de 10-15 minute în diferite momente ale zilei. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7)

3. Evitarea consumului de tutun

Fumatul reprezintă un factor de risc major pentru afecțiunile cardiace și AVC, întrucât favorizează apariția aterosclerozei și determină creșterea tensiunii arteriale. De asemenea, fumatul influențează procesul natural de coagulare a sângelui și accelerează depunerea de colesterol LDL la nivelul pereților arteriali, favorizând astfel formarea cheagurilor de sânge responsabile adesea de apariția infarctelor sau accidentelor vasculare cerebrale. În plus, substanțele chimice din compoziția tutunului pot deteriora cordul și vasele de sânge. Mai mult, fumatul reduce nivelul oxigenului din sânge, iar cordul depune efort suplimentar pentru a asigura necesarul de oxigen în întreg organismul, prin creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac. Atenție, expunerea pasivă la tutun este, de asemenea, periculoasă!

Cu toate acestea, în ciuda unui istoric îndelungat de expunere la tutun, riscul de infarct sau AVC începe să scadă imediat după oprirea consumului. În plus, se estimează că riscul se reduce cu aproximativ 50% după un an de la renunțarea la tutun. (1, 5, 6, 7)

4. Controlul masei corporale

Excesul de greutate sau obezitatea, în special obezitatea de tip android (depunerea de țesut adipos în jurul mijlocului) crește riscul de infarct și AVC. Indicele de masă corporală poate determina dacă o persoană este supraponderală sau obeză și reprezintă o măsură a relației dintre greutatea corpului și înălțimea fiecărei persoane. În general, o valoare mai mare de 25 a indicelui de masă corporală este asociată cu hipertensiune arterială, nivel seric crescut de colesterol și trigliceride, diabet zaharat de tip 2 și un risc crescut de infarct și AVC. De asemenea, excesul de greutate suprasolicită cordul, fiind necesar un efort suplimentar pentru a distribui sângele în tot organismul.

Indicele de masă corporală poate fi determinat cu ușurință prin intermediul calculatoarelor disponibile online, iar în cazul în care acesta depășește valoarea normală, pierderea în greutate va reduce în viitor riscul de infarct sau AVC.

Pentru pierderea în greutate, se recomandă:

• evitarea aportului caloric excesiv (a nu se depăși 1.500-2.000 de calorii/zi, excepție: sportivii de performanță sau persoane foarte active din punct de vedere fizic) ;
• efectuarea de exerciții fizice precum mersul pe jos, golf, tenis, în fiecare zi. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7)

5. Reducerea consumului de alcool

Consumul excesiv de alcool în mod regulat provoacă creșterea tensiunii arteriale și a colesterolului, fiind un factor de risc major pentru infarct și AVC. De asemenea, s-a observat că persoanele cu infarct în antecedente care au continuat să consume cantități mari de alcool prezintă un risc de două ori mai mare de infarct sau AVC, în comparație cu persoanele care au redus cantitatea de alcool ingerată după evenimentul cardiovascular. (4, 5)

6. Conștientizarea riscului cardiovascular

Un aspect important în prevenirea infarctului și accidentului vascular cerebral este conștientizarea riscului cardiovascular prin monitorizarea continuă a următorilor parametri:

• Tensiunea arterială – hipertensiunea arterială este de cele mai multe ori asimptomatică, dar reprezintă una dintre principalele cauze ale AVC sau infarctului miocardic.
• Colesterolul seric și trigliceridele – nivelul seric crescut de colesterol favorizează inițierea și progresia aterosclerozei, care poate determina, în stadiile avansate, micșorarea calibrului vaselor de sânge și formarea de trombi intravasculari.
• Glicemia – diabetul zaharat reprezintă un factor de risc important pentru apariția infarctului miocardic și accidentului vascular cerebral. (1, 4, 5)

În cazul persoanelor care suferă de hipertensiune arterială și/sau diabet zaharat adoptarea unui regim alimentar adecvat și respectarea planului terapeutic reduc considerabil riscul de infarct sau AVC.

7. Gestionarea adecvată a stresului

Stresul determină activarea sistemului nervos vegetativ simpatic care acționează prin:

• creșterea tensiunii arteriale;
• creșterea activității cardiace;
• eliberarea de cortizol și catecolamine.

Toate aceste efecte se răsfrâng asupra cordului, care depune un efort suplimentar față de normal, conducând la suprasolicitarea acestuia. De asemenea, unele persoane aleg să combată stresul prin adoptarea anumitor obiceiuri nocive pentru sistemul cardiovascular, cum ar fi: mâncatul excesiv, fumatul, consumul unor cantități mari de alcool. În acest caz, se recomandă identificarea unor metode benefice de a face față stresului, respectiv: plimbările, meditația, lectura, muzica. (5)

8. Un somn calitativ

Privarea de odihnă crește riscul de hipertensiune arterială, obezitate, diabet, infarct, AVC. În general, adulții au nevoie de 7-9 ore de somn/noapte. De asemenea, este importantă adoptarea unor obiceiuri care să permită îmbunătățirea calității somnului, precum: deconectarea dispozitivelor sociale, asigurarea unui cadru întunecat, menținerea ordinii în dormitor. În plus, dacă episoadele de sforăit sunt frecvente pe parcursul nopții sau dacă ați fost deja diagnosticat cu sindromul de apnee în somn, comunicarea cu medicul dumneavoastră și respectarea planului terapeutic sunt extrem de importante în vederea reducerii riscului de infarct sau AVC. (5, 6)

9. Tratamentul fibrilației atriale

Fibrilația atrială reprezintă o tulburare ce predispune la formarea de cheaguri de sânge intracardiace. Persoanele diagnosticate cu fibrilație atrială prezintă un risc mult mai mare de AVC, motiv pentru care tratamentul în acest caz trebuie urmat cu strictețe. (7)