Boală coronariană în sarcină

Sarcina se corelează cu o creștere de 3-4 ori a riscului de infarct miocardic acut, iar printre factorii de risc se numără fumatul, vârsta mamei, obezitatea, dislipidemia, diabetul, eclampsia, trombofilia, infecțiile post-partum, abuzul de cocaină, multiparitatea și hemoragiile postpartum. Sindroamele coronariene acute sunt mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă (femei peste 40 de ani).

Etiologia este preponderent non-aterosclerotică, incluzând disecția coronariană spontană, infarctul cu artere coronare epicardice normale și tromboza intracoronariană. Prezentarea clinică este asemănătoare cu cea din populația generală. Printre complicații se numără insuficiența cardiacă, șocul cardiogen, aritmiile, decesul mamei sau al fătului. (2)


Tratamentul este asemănător celui practicat la persoanele care nu sunt însărcinate și include revascularizare coronariană. În timp ce aspirina în doză mică pare să fie sigură în sarcină, informațiile legate de inhibitorii de PSY12 sunt limitate. Astfel, clopidogrel ar trebui utilizat doar în caz de strictă necesitate și pe o durată scurtă. Deoarece nu există date despre administarea bivalirudinei, prasugrelului și ticagrelorului, utilizarea lor nu este recomandată în sarcină. (2)


Intervenția percutană în infarctul miocardic la pacientele gravide ar trebui efectuată cu dozele minime de radiații. În prezența unui infarct fără supradenivelare de segment ST, stabil hemodinamic și cu risc scăzut, se recomandă tratament conservator. (2)

În ceea ce privește femeile cu boală coronariană preexistentă sau istoric de sindrom coronarian acut, riscul de evenimente cardiovasculare pe parcursul sarcinii este mare. Sarcina ar putea fi luată în considerare la pacientele cu boală coronariană cunoscută, fără ischemie reziduală și fără semne clinice de disfuncție ventriculară stângă. Nu există date exacte în literatură care să determine intervalul de timp de la momentului evenimentului coronarian și începerea unei sarcini. În funcție de prezența comorbidităților, statusul cardiovascular și necesarul de tratament medicamentos, se poate recomanda un interval de 12 luni. (2)


Dacă este posibil, nașterea ar trebui amânată pentru cel puțin 2 săptămâni de la infarctul miocardic, preferându-se nașterea naturală. Din lipsă de date, nu se recomandă alăptarea la mamele în tratament cu alți agenți plachetari în afară de aspirină în doză mică. (2)


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Infecțiile dentare latente pot crește riscul de boli cardiovasculare
  • Pietrele la fiere pot crește cu o cincime riscul apariției bolilor de inimă
  • Grăsimea abdominală este responsabilă de apariția diabetului tip 2 și a bolilor de inimă
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
     
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.