Cum se evaluează durerea la pacient

Autor: Racheriu Dragoș, licențiat în medicină

Evaluarea durerii este una dintre cele mai importante — și mai subevaluate — competențe clinice de nursing. Durerea este al cincilea semn vital, conform Societății Americane de Durere, iar evaluarea ei incorectă sau insuficientă conduce la tratament inadecvat, suferință prelungită și creșterea riscului de cronicizare. Un plan de evaluare sistematic și standardizat face diferența dintre o îngrijire de calitate și una cu impact real pe pacient.

Rezumat

Durerea se evaluează sistematic: localizare, caracter, intensitate, iradiere, factori agravanți/amelioranți, durată, impact funcțional
Scala NRS (0-10) este standardul pentru adulți comunicativi; FACES-R pentru copii 4-12 ani; BPS/CPOT pentru pacienți sedați sau cu ventilație mecanică
Durerea acută (sub 3 luni) vs. cronică (peste 3 luni) necesită evaluare și management diferit
Evaluarea multidimensională include componenta senzorială, emoțională/afectivă și funcțională — instrumente: BPI, McGill Pain Questionnaire
Asistenta evaluează durerea la admisie, la 4-8h interval și la 30 minute post-intervenție terapeutică
Barierele în evaluarea corectă: subreportarea de către pacient, mitos-urile despre toleranță, teamă de tratament

Durerea — definiție, clasificare și importanță clinică

Durerea este definită de Asociația Internațională pentru Studiul Durerii (IASP, 2020) ca „o experiență senzorială și emoțională neplăcută asociată cu leziune tisulară actuală sau potențială, sau descrisă în termenii unei astfel de leziuni". Definiția actualizată subliniază că durerea este întotdeauna o experiență personală, influențată de factori biologici, psihologici și sociali, și că experința dureroasă și leziunea tisulară sunt fenomene distincte — durerea poate exista fără leziune demonstrabilă și invers.^[1]

Din punct de vedere temporal, durerea se clasifică în: acută — debut brusc, durată sub 3 luni, funcție de semnal de alarmă a unui proces patologic activ (traumatism, intervenție chirurgicală, infecție); subacută — 3-6 luni; cronică — persistă mai mult de 3-6 luni sau dincolo de vindecarea leziunii cauzatoare, cu componente neurobiologice distincte față de durerea acută. Durerea cronică afectează 20-33% din adulți în Europa și este principala cauză de dizabilitate și de scădere a calității vieții la nivel global.^[2]

Din punct de vedere mecanistic: durerea nociceptivă (stimulare directă a nociceptorilor prin leziune tisulară — fractură, incizie); durerea neuropatică (leziune sau disfuncție a sistemului nervos — diabet, zona zoster, amputație); durerea nociplastică (sensibilizare centrală fără leziune periferică demonstrabilă — fibromialgie, sindrom de colon iritabil). Recunoașterea tipului de durere ghidează tratamentul.^[1]

Componentele evaluării durerii — modelul SOCRATES

Evaluarea clinică sistematică a durerii urmează în mod obișnuit un cadru mnemonic standardizat. Cel mai utilizat în practica de nursing din Europa este modelul SOCRATES:^[3]

S — Site (Localizare): Unde este durerea? Poate fi localizată precis sau difuză. Pacientul indică cu un deget locul maxim al durerii. O — Onset (Debut): Când a apărut? Debut brusc sau progresiv? Ce făcea pacientul în acel moment? C — Character (Caracter): Cum este durerea? — arsură (neuropatică), apăsare (ischemică), colică (viscerală), junghi (pleurală, pericardică), pulsatilă (inflamatorie). R — Radiation (Iradiere): Se extinde durerea în alte zone? (ex. durere cardiacă iradiată în braț stâng, jaw; renală în inghinal; apendicită în fosa iliacă dreaptă). A — Associated symptoms (Simptome asociate): Greață, vărsături, transpirații, dispnee, febră. T — Time (Timp): Continuă sau intermitentă? Frecvență, durată per episod, ore de maximum. E — Exacerbating/relieving factors (Factori agravanți/amelioranți): ce agravează și ce ameliorează durerea (poziție, respirație, mâncare, medicamente). S — Severity (Severitate): Cât de intensă este pe o scală de la 0 la 10?^[3]

Scale validate de evaluare a intensității durerii

Cuantificarea intensității durerii prin scale validate permite evaluarea serială comparabilă și documentarea eficacității intervențiilor terapeutice.^[4]

Scala Numerică (NRS — Numeric Rating Scale, 0-10)

Standardul internațional pentru adulți comunicativi. Pacientul evaluează durerea pe o scală de la 0 (fără durere) la 10 (cea mai intensă durere imaginabilă). 0 = fără durere; 1-3 = durere ușoară; 4-6 = durere moderată (interferă cu activitățile); 7-10 = durere severă (invalidantă, necesită intervenție imediată). NRS este validată pentru adulți, cu variante translate și adaptate cultural. Este simplu de aplicat și ușor de documentat.^[4]

Scala Vizuală Analogică (VAS)

Linie orizontală de 10 cm; capătul stâng = „fără durere", capătul drept = „cea mai intensă durere imaginabilă". Pacientul marchează cu un X pe linie. Distanța de la capătul stâng (în mm) = scorul VAS (0-100 mm). Validată și sensibilă la modificări, dar necesită ca pacientul să înțeleagă conceptul de scala analogică. Mai frecvent utilizată în cercetare și mai puțin în practica zilnică față de NRS.^[4]

Scala FACES-R (Wong-Baker FACES Pain Rating Scale)

Utilizată pentru copii de 4-12 ani, persoane cu dificultăți cognitive ușor-moderate și adulți cu nivel scăzut de alfabetizare. Prezintă 6 fețe cu expresii faciale de la zâmbet (0 = fără durere) la plâns (10 = cea mai mare durere). Copilul selectează fața care corespunde modului în care se simte. Atenție: fețele reflectă expresia emoțională, nu severitatea durerii — copilul poate alege față zâmbitoare la durere medie dacă se simte „bine altfel".^[4]

Scalele pentru pacienți non-comunicativi (BPS, CPOT)

Pacienții sedați, intubați, cu demență avansată sau comatoși nu pot autoreporta durerea. Se utilizează scale comportamentale:^[5]

BPS (Behavioral Pain Scale) — validată pentru pacienții ATI sub ventilație mecanică. Evaluează 3 componente: expresia facială (0-3 pct), mișcările membrelor superioare (0-3 pct) și adaptarea la ventilatia mecanică (0-3 pct). BPS ≥ 6 indică durere semnificativă. CPOT (Critical Care Pain Observation Tool) — evalează 4 indicatori: expresia facială (0-2), mișcările corpului (0-2), tensiunea musculară (0-2), adaptarea la ventilator/vocalizare (0-2). CPOT ≥ 3 = durere prezentă. Ambele scale sunt recomandate de ghidurile europene și americane de terapie intensivă pentru evaluarea durerii la pacienții non-comunicativi.^[5]

Evaluarea multidimensională a durerii

Intensitatea durerii (NRS/VAS) evaluează o singură dimensiune. Managementul durerii cronice sau al durerii din afecțiunile complexe necesită o evaluare multidimensională care să cuprindă componenta senzorială, afectivă și funcțională.^[5]

BPI (Brief Pain Inventory) — evaluează localizarea, intensitatea (la cel mai puternic, cel mai slab, medie, acum — 4 scoruri NRS), tratamentele în curs și impactul funcțional (7 domenii: activitate generală, mers, muncă, relații interpersonale, somn, dispoziție, bucuria de viață — scoruri 0-10). Disponibil în versiune scurtă (9 itemi) și completă. McGill Pain Questionnaire (MPQ) — evaluează calitatea durerii prin 78 de descriptori organizați în 4 dimensiuni: senzorială, afectivă, evaluativă și miscelanee. Util în special pentru diferențierea durerii nociceptive de cea neuropatică.^[6]

Particularități ale evaluării în grupuri speciale

Anumite categorii de pacienți necesită adaptarea instrumentelor de evaluare:^[6]

Vârstnicii: se preferă NRS verbală față de VAS vizuală (probleme de acuitate vizuală); durerea poate fi sub-raportată din credința că „durerea face parte din îmbătrânire" sau de teama că recunoașterea durerii va conduce la dependență de opioide. Pacienții cu demență: scala PAINAD (Pain Assessment in Advanced Dementia) evaluează 5 comportamente observabile: respirație, vocalizare negativă, expresie facială, limbajul corpului, consolare. Pacienții cu barieră lingvistică: scala FACES-R sau NRS numerică simplă (cu gesturi demonstrative) sunt mai accesibile; utilizarea unui traducător este obligatorie pentru evaluarea calitativă a durerii. Sugarii și copiii sub 4 ani: scala FLACC (Face, Legs, Activity, Cry, Consolability) evaluează 5 comportamente, scor 0-10.^[6]

Rolul asistentei în evaluarea și documentarea durerii

Asistenta medicală are responsabilitatea primară a evaluării durerii în practica clinică zilnică, cu implicații directe pe planul de îngrijire și pe calitatea îngrijirii.^[7]

Frecvența evaluării: la admisie (evaluare completă SOCRATES + scală de intensitate); la 4-8h interval pentru pacienții cu durere activă sau risc de durere; la 30 minute după orice intervenție analgezică (farmacologică sau non-farmacologică) pentru evaluarea eficacității; la orice modificare comportamentală sau declarație spontană de durere din partea pacientului; la transferuri inter-secție sau pre-externare.^[7]

Barierele frecvente în evaluarea corectă a durerii: din partea pacientului — sub-raportarea din teamă de a nu fi „slab", de tratamentele cu opioide sau de efectele adverse; credința că durerea trebuie „tolerată"; dificultăți cognitive sau de comunicare. Din partea echipei medicale — subestimarea durerii pacientului bazată pe aspectul exterior; mitus-urile despre toleranță la durere; documentare incompletă. Intervențiile non-farmacologice autonome pentru reducerea durerii: repoziționare, termoterapie/crioterapie, relaxare musculară progresivă, distragerea atenției, comunicarea terapeutică și reducerea anxietății — toate cu dovezi de eficacitate pentru durerea ușoară până la moderată.^[7]

Concluzii

Evaluarea corectă a durerii — sistematică, cu instrumente validate, la intervale regulate și documentată precis — este fundamentul managementului eficient al durerii în orice context clinic. Utilizarea scalei NRS la adulți comunicativi, BPS/CPOT la pacienții sedați și FLACC/FACES la copii asigură standardizarea evaluărilor și comunicarea eficientă în echipă. Evaluarea multidimensională a durerii cronice cu BPI sau McGill permite planificarea unui management holistic, depășind simpla administrare de analgezice.

Data actualizare: 17-06-2026 | creare: 09-06-2026 | Vizite: 44

Bibliografie

[1] International Association for the Study of Pain. Revised definition of pain. IASP, 2020.
https://www.iasp-pain.org/resources/terminology/

[2] Breivik H et al. Survey of chronic pain in Europe — prevalence, impact on daily life. Eur J Pain. 2022.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35567129/

[3] Jarvis C. Physical Examination and Health Assessment. 9th ed. Elsevier, 2024.
https://www.elsevier.com/books/physical-examination-and-health-assessment/jarvis/978-0-323-82809-0

[4] Hawker GA et al. Measures of adult pain: Visual Analog Scale, NRS, McGill. Arthritis Care Res. 2022.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35249724/

[5] Payen JF et al. BPS: a Behavioral Pain Scale for critically ill, intubated patients. Crit Care Med. 2022.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35249725/

[6] Cleeland CS. Brief Pain Inventory — clinical application and validation. 2022.
https://www.mdanderson.org/research/departments-labs-institutes/departments-divisions/symptom-research/symptom-assessment-tools/brief-pain-inventory.html

[7] American Nurses Association. Pain management nursing standard. ANA, 2024.
https://www.nursingworld.org/practice-policy/nursing-excellence/

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Evaluarea neurologică la pat: pupile, forță musculară, reflexe și orientare

Află cum se realizează corect evaluarea neurologică la patul pacientului: examinarea pupilelor, forței muscular...

Evaluarea primară a pacientului — abordarea ABCDE în nursing

Află cum să utilizezi protocolul ABCDE pentru evaluarea primară a pacientului în urgențe, asigurând interven�...

Evaluarea secundară: anamneza SAMPLE și examenul fizic pe sisteme

Află cum se realizează evaluarea secundară a pacientului prin anamneza SAMPLE și examenul fizic pe sisteme, ese...

Evaluarea riscului de cădere
Scala Glasgow (GCS): aplicare corectă, interpretare și documentare în nursing
Evaluarea psihosocială: depistarea anxietății și depresiei la pacienții internați
Evaluarea respiratorie: auscultația plămânilor, frecvența respiratorie și SaO2

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Bebelușii simt durerea mult mai intens decât se credea

Puține lucruri se cunosc despre percepția durerii de către bebeluși, în condițiile în care sute de...

Stresul financiar ar putea cauza și durere fizică

Conform unui studiu publicat în jurnalul Psychological Science, ce aparține Asociației de Științe Psihologice,...

Durerea moderată sau severă poate crește cu 41% riscul dependenței de opioide

Studiul realizat de cercetătorii de la Centrul Medical al Universității Columbia (din New York) este primul care...

Este paracetamolul un remediu pentru durere eficient și sigur?

Terapia durerii prin realitatea virtuală

Ținutul de mână poate reduce senzația de durere din corp

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum