De ce plângem?

Plânsul variază mult de la o cultură la alta și depinde de foarte mulți factori. Putem plânge de tristețe, teamă, frustrare, fericire sau supărare. Însă de ce există plânsul și care este rolul său?

Cercetătorii spun că suntem singurele organisme care plângem pe fond emoțional – animalele plâng pentru a îndepărta anumite impurități care au ajuns în ochi. Psihologii cred că plânsul este un semnal oferit celorlalți că suntem depășiți de emoțiile noastre. Bebelușii și copiii mici plâng pentru a atrage atenția părinților și pentru a-ți satisface nevoile (să fie hrăniți, schimbați sau doar ținuți în brațe). Potrivit unui studiu realizat în anii ’80 femeile plâng în medie de 5,3 ori pe lună iar bărbații de doar 1,3 ori în același interval temporal. Care este explicația? Oamenii de știință spun că o producție ridicată a hormonului prolactină este direct legată de plâns iar femeile au un nivel mai mare al acestui hormon în organism (1, 2)

Plânsul depinde mult și de cultură. De exemplu, într-un studiu publicat în 2011, cercetătorii au analizat plânsul din 35 de țări de pe tot cuprinsul lumii. Rezultatele au fost surprinzătoare. Femeile din țările mai bogate (de exemplu, Belgia, Suedia și SUA) plângeau mai mult decât țări mai sărace precum Nepal, Nigeria sau Ghana. Cercetătorii cred că acest lucru se datorează faptului că în țările dezvoltate există mai multă libertate de exprimare a propriilor emoții. Mai mult, același studiu a arătat că un factor important este nivelul de atașare. Astfel, dacă există o teamă de prietenie și intimitate există un risc mai mic de a plânge în fața cuiva. (3)

Un alt aspect important este faptul că lacrimile care exprimă sentimente diferite au o compoziție chimică diferită. Lacrimile de tristețe conțin mai multe proteine fapt care îngroașă lacrimile pentru a fi mai ușor de observat de cei din jur – aceste lacrimi au rolul de a stârni empatia. Tot studiile spun că lacrimile bărbaților sunt în regulă atâta timp cât nu sunt însoțite de zgomote; atunci bărbații sunt văzuți ca și cum ar fi slabi emoțional. (4, 5, 6, 7, 8)

Care sunt beneficiile plânsului?

Plânsul are mai multe beneficii psihologice și medicale, acesta fiind util nu doar pentru a stârni simpatia celor din jur ci și pentru a evolua normal în viață. Mai jos sunt câteva dintre cele mai importante beneficii ale plânsului:

Plânsul permite eliberarea emoțiilor

În momentul plânsului sistemul nervos parasimpatic semnalează glandelor din ochi că este timpul să elibereze lacrimi. După plâns, organismul începe să respire mai ușor iar pulsul revine la normal. Persoana în cauză resimt o senzație pozitivă și o stare de relaxare. Potrivit unui studiu realizat la Universitatea din Florida majoritatea persoanelor (circa 88%) se simt mai bine după ce plâng. (6)

Plânsul elimină hormonii toxici organismul

Lacrimile umane conțin hormonul adrenocorticotropic ACTH, considerat hormonul stresului. Persoanele care au un nivel crescut al acestui hormon au un risc mai mare de boala Addison (care se manifestă prin oboseală cronică, hipoglicemie și depresie). Lacrimile elimină din ACTH și astfel ajută la calmare. De asemenea, lacrimile conțin prolactină, un hormon care este produs în exces în timpul activității sexuale; senzația de calm de după sex apare și datorită acestui hormon. (9)

Plânsul deschide organismul unor emoții noi (altele decât cele provocate de plâns)

Potrivit studiilor, plânsul ne ajută să fim mai conștienți de propriile emoții. Permițându-i organismului să simtă și să accepte tristețea îl va face să fie conștient și de emoții pozitive precum fericirea sau recunoștința. (10, 11)

Plânsul reduce stresul

Pentru mult persoane este stresant și frustrant să îți mențină reacțiile în control atunci când nu se simt bine. Permițându-ți să plângi ajuți la eliberarea tensiunii acumulate în organism. Deși plânsul te poate face să pari mai slab în fața celorlalți, el semnalizează, spun cercetătorii, că ai atins un nivel peste care stresul ți-ar afecta negativ sănătatea. (12)

Plânsul social îi ajută pe cei din jur să se simtă mai bine

Dacă ești deschis față de emoțiile tale le arăți celor din jur că este în regulă ca și ei să fie deschiși. În Japonia și în Marea Britanie există cluburi de plâns, iar studiile au arătat că plânsul în grup îi ajută pe cei implicați să fie mai empatici și mai înțelegători. Persoanele care participă la evenimente la care sunt forțați să fie triști (de exemplu, dacă ascută muzică tristă sau se uită la drame) sunt mult mai deschise ulterior atunci când persoane apropiate plâng sau li se confesează. (13, 14)

Plânsul sudează relațiile și promovează ideea de comunitate

Plânsul te prezintă vulnerabil în fața lumii iar atunci când te deschizi lași garda jos iar astfel se creează legături strânse de prietenie. Dacă o persoană te vede plângând este mult mai dispusă să îți vină în ajutor, uneori chiar și atunci când nu te cunoaște spun cercetătorii. În special după un eveniment tragic, culturile globale au început să accepte din ce în ce mai mult plânsul, deci exprimarea emoțiilor. (15, 16)

Plânsul semnalează partenerului că avem nevoie de susținere (și inhibă producția hormonilor sexuali)

Potrivit unui studiu din 2011, bărbații care au mirosit lacrimile partenerei după ce a plâns au spus că acestea sunt mai puțin atractive. Cercetătorii cred că atunci când suntem în preajma unui partener care plânge, organismul nostru nu este stimulat fizic ci resimte că trebuie să fie acolo, să ofere compasiune. (17, 18)

Lacrimile spun lumii cine suntem. Pot reprezenta fericire, tristețe sau doar supărare. Ne permit să empatizăm cu cei din jur, să creăm comunități, să ne solidificăm relațiile și să ne înțelegem copiii.