Degradare semnificativă a sănătății mintale în rândul mamelor din Statele Unite

Criza sănătății materne din Statele Unite este adesea definită prin creșterea alarmantă a mortalității materne și a inegalităților profunde legate de rasă, statut socioeconomic și geografie. În august 2024, Surgeon General al SUA a emis un raport intitulat „Parents Under Pressure”, atrăgând atenția asupra deteriorării sănătății mintale a părinților, în special a mamelor, ca o urgență de sănătate publică cu impact generațional. Deși problematica morbidității și mortalității materne este bine documentată, puține cercetări au evaluat în mod sistematic starea generală de sănătate fizică și mintală a mamelor din SUA pe parcursul întregii copilării a copiilor.

Studiile anterioare s-au concentrat aproape exclusiv pe subpopulații specifice de mame – cum ar fi cele cu copii mici sau copii cu nevoi speciale – neglijând o viziune de ansamblu la nivel național. Studiul publicat în JAMA Internal Medicine vine să umple acest gol, analizând datele din National Survey of Children’s Health (NSCH) din perioada 2016–2023, pentru a identifica tendințele temporale și inegalitățile în sănătatea autoevaluată a mamelor biologice și adoptive.

Despre studiu

Metodologie și eșantion

Datele provin din NSCH, un sondaj anual reprezentativ la nivel național pentru gospodăriile cu copii cu vârste între 0 și 17 ani. Dintr-un total de 334.708 gospodării, au fost identificate 198.417 mame cu date complete, reprezentând peste 42 de milioane de femei la nivel național.

Majoritatea mamelor aveau peste 30 de ani (89,8%), erau născute în SUA (78,8%) și aveau un nivel educațional de cel puțin liceu (72,8%). Distribuția rasială a copiilor mamelor incluse în eșantion a fost: 51,1% albi non-hispanici, 27,2% hispanici, 12,3% afro-americani non-hispanici, iar restul de etnii minoritare aveau ponderi mai mici.

Indicatorii principali

Au fost analizate două întrebări-cheie din chestionar:

• „În general, cum este sănătatea dvs. fizică?”
• „În general, cum este sănătatea dvs. mintală sau emoțională?”

Răspunsurile au fost evaluate pe o scală Likert cu 5 trepte și agregate în 4 categorii (excelentă, foarte bună, bună, slabă/rea).

Rezultate

Tendințe în sănătatea fizică

Între 2016 și 2023:

• Procentul mamelor care și-au evaluat sănătatea fizică drept excelentă a scăzut de la 28,0% la 23,9% (o scădere ajustată de −4,2 puncte procentuale).
• S-a înregistrat o creștere paralelă a evaluării bune a sănătății (de la 24,3% la 28,1%).
• Procentul celor care au declarat sănătate slabă sau rea a rămas relativ constant (~7,4%).

Tendințe în sănătatea mintală

Scăderile au fost mult mai pronunțate:

• Proporția mamelor care au raportat sănătate mintală excelentă a scăzut dramatic, de la 38,4% în 2016 la 25,8% în 2023 (−12,4 pp).
• Sănătatea mintală bună a crescut de la 18,8% la 26,1%.
• Sănătatea mintală slabă sau rea a crescut de la 5,5% la 8,5% — o creștere relativă de 63,6%.

Efectul pandemiei COVID-19

Analizele segmentate nu au evidențiat o schimbare bruscă asociată direct cu debutul pandemiei în 2020. Tendințele descendente ale sănătății mintale și fizice începuseră anterior, însă pandemia a contribuit modest la creșterea sănătății mintale autoevaluate ca slabă sau rea (o creștere de 1,5 pp).

Disparități între grupuri

Disparitățile demografice au fost marcante:

• Educație: Mamele fără studii liceale au avut un risc ajustat de 3,7 ori mai mare pentru sănătate fizică slabă și de 1,9 ori mai mare pentru sănătate mintală slabă, comparativ cu cele cu diplomă universitară.
• Structura familială: Mamele singure au raportat rate mai ridicate de sănătate precară.
• Statutul de asigurare al copilului: Mamele cu copii neasigurați sau asigurați public aveau un risc semnificativ mai mare de sănătate precară.
• Vârsta: Sănătatea fizică precară a fost mai frecventă la mamele mai în vârstă, în timp ce sănătatea mintală slabă a fost mai des raportată de mamele mai tinere.

Comparația cu tații

Tendințele au fost similare, dar mamele au raportat în mod constant o sănătate mintală mai slabă decât tații:

• În 2023, 8,5% dintre mame au raportat sănătate mintală slabă, comparativ cu doar 4,5% dintre tați.
• Sănătatea fizică slabă a fost raportată de 7,4% dintre mame și 5,9% dintre tați în același an.

Interpretare

Studiul relevă o deteriorare alarmantă a sănătății mintale autoevaluate în rândul mamelor americane între 2016 și 2023, cu un accent clar pe creșterea proporției celor care raportează sănătate mintală slabă sau rea. Acest lucru confirmă îngrijorările din raportul Surgeon General și subliniază necesitatea integrării sănătății mintale materne în politicile publice de sănătate.

Este de remarcat faptul că această tendință de deteriorare nu este limitată la o categorie demografică anume, ci afectează toate grupurile socioeconomice, deși într-un grad variabil. În același timp, sănătatea fizică a cunoscut schimbări modeste și selective, sugerând o criză predominant mintală, nu fizică.

Implicații pentru sănătatea publică

• Relația dintre sănătatea mintală a părinților și dezvoltarea copilului este bine documentată: tulburările de dispoziție materne afectează rezultatele perinatale, dezvoltarea timpurie și sănătatea pe termen lung a copilului.
• Tulburările mintale parentale contribuie la expunerea copilului la factori de risc social: violență domestică, consum de substanțe, traume timpurii.
• Mamele vulnerabile (tinere, fără educație superioară, fără partener, cu copii din medii marginalizate) sunt cele mai expuse.

Priorități de cercetare

Sunt necesare studii care să clarifice:

• Care sunt factorii principali care contribuie la deteriorarea sănătății mintale parentale?
• Ce intervenții preventive sau terapeutice pot fi implementate eficient la nivel național?

Ipotezele actuale includ: acces limitat la servicii de sănătate mintală, izolarea socială, inegalitățile economice și rasiale, dar și impactul rețelelor sociale asupra generației tinere.

Limitări

• Măsurile de sănătate se bazează pe autoevaluare, fără validare clinică.
• Rasă, etnie și statutul de asigurare au fost colectate doar pentru copil, fiind utilizate ca proxy pentru contextul social al mamei.
• Subgrupurile mai mici (de exemplu, familii cu două mame) nu au putut fi analizate separat.

Concluzii

Între 2016 și 2023, sănătatea mintală autoevaluată a mamelor din SUA s-a deteriorat semnificativ, în timp ce sănătatea fizică a rămas relativ stabilă. În acest context, intervențiile pentru susținerea sănătății mintale a mamelor – dincolo de perioada perinatală – trebuie să devină o prioritate de politici publice. Studiul subliniază și utilitatea sondajelor naționale precum NSCH în monitorizarea sănătății parentale și necesitatea includerii unor instrumente validate pentru evaluarea sănătății mintale în viitor.