Depresia cauzată de alimentația nesănătoasă prezintă un risc mai mare pentru femei

Relația dintre alimentație și sănătatea mintală a devenit o temă de interes major în cercetarea globală, în contextul în care depresia reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate în lume. Studiile au sugerat că nu doar alimentele individuale, ci modelele alimentare – combinații de alimente și băuturi consumate în mod obișnuit – pot influența riscul de depresie.
În acest context, studiul internațional ALIMENTAL a investigat detaliat aceste asocieri, analizând datele a peste 15.000 de adulți din diverse țări, în absența comorbidităților cronice și tratamentelor psihotrope, pentru a identifica grupurile vulnerabile din perspectiva alimentației și sănătății mintale.

Dovezile anterioare au arătat că adoptarea unui regim de tip mediteranean – bogat în legume, fructe, leguminoase și ulei de măsline – se corelează cu o reducere a riscului de depresie. În schimb, un regim occidental, caracterizat de alimente ultraprocesate, bogate în zaharuri și grăsimi, este asociat cu un risc crescut, în special în rândul tinerilor și al femeilor. De asemenea, consumul de băuturi carbogazoase îndulcite și lipsa activității fizice se regăsesc printre factorii de risc comportamentali. Cu toate acestea, puține cercetări au explorat aceste relații la scară internațională, pe eșantioane mari și stratificate pe grupe de vârstă și sex.

Despre studiu

Designul și participanții

Studiul ALIMENTAL a fost realizat sub forma unui chestionar online distribuit între noiembrie 2021 și iunie 2023, cu respectarea standardelor etice internaționale. Au fost incluși 15.262 de participanți din populația generală, cu vârsta de peste 18 ani, fără boli cronice semnificative și fără tratament psihotrop, tocmai pentru a reduce riscul de factori de confuzie și cauzalitate inversă.

Evaluarea dietei și a depresiei

• Riscul de depresie a fost măsurat prin scala CES-D (Center for Epidemiologic Studies Depression Scale), un instrument validat în cercetarea epidemiologică, considerând pragul de ≥ 20 puncte drept sugestiv pentru un episod depresiv major.
• Dieta a fost evaluată printr-un chestionar de frecvență alimentară derivat din recomandările nutriționale franceze și completat cu alimente ultraprocesate clasificate după sistemul NOVA. Răspunsurile au fost analizate prin analiză principală a componentelor (PCA), identificând 13 factori dietetici.

Variabile adiționale

Au fost luate în calcul variabile sociodemografice (sex, educație, statut profesional, prezența partenerului și copiilor în gospodărie), de stil de viață (fumat, activitate fizică), status nutrițional (IMC) și fototipul cutanat (relevant pentru sinteza de vitamina D).

Rezultate

Caracteristicile generale ale eșantionului

• Vârsta medie: 33 ani.
• 85,9% dintre participanți au fost femei.
• 32,2% au fost clasificați în grupul cu depresie.
• 9,9% prezentau obezitate.
• 14,1% au fost inactivi fizic.

Asocieri semnificative între modelul alimentar și depresie

Dintre cei 13 factori dietetici identificați, următoarele modele s-au asociat semnificativ cu riscul de depresie:

1. Modelul de alimentație sănătoasă (Factorul 1)
Include:

• Fructe, legume verzi și frunze (salată, spanac, broccoli)
• Uleiuri sănătoase (măsline, rapiță, soia)
• Pâine integrală, nuci, brânză
• Ceai

A fost asociat cu un risc semnificativ redus de depresie la femei:

• 18–34 ani: OR ajustat 0,84 \[0,80–0,89], p < 0,001
• 35–54 ani: OR ajustat 0,82 \[0,75–0,89], p < 0,001

2. Modelul de alimente ultraprocesate (Factorul 2)
Include:

• Chipsuri, snackuri sărate, produse de patiserie și fast-food, mezeluri industriale

A fost asociat cu un risc crescut de depresie:

• Femei 18–34 ani: OR 1,21 \[1,15–1,27], p < 0,001
• Femei 35–54 ani: OR 1,30 \[1,20–1,42], p < 0,001
• Femei >55 ani: OR 1,41 \[1,11–1,79], p < 0,02
• Bărbați 18–34 ani: OR 1,21 \[1,07–1,18], p < 0,027

3. Alți factori alimentari asociați cu risc crescut de depresie (la femei)

• Alimente conservate și congelate (Factorul 10): OR 1,10
• Sucuri îndulcite (Factorul 12): OR 1,07
• Suplimente (omega-3, proteine), semințe de chia, fulgi de ovăz (Factorul 8): OR 1,14

În cazul Factorului 8, autorii sugerează cauzalitate inversă: femeile deprimate ar putea consuma aceste alimente în încercarea de a-și ameliora starea psihică.

4. Alimente asociate cu risc redus de depresie (la femei 18–34 ani)

• Alimente cu indice glicemic ridicat și grăsimi procesate (Factorul 7): OR 0,92
• Produse lactate și sucuri de fructe (Factorul 9): OR 0,92
• Pește (Factorul 11): OR 0,93

Factori non-alimentari asociați cu depresia

• Protectori: educația superioară, cunoștințele nutriționale, prezența unui partener sau a copiilor acasă
• Factor de risc: obezitatea, fumatul zilnic, șomajul, fototipurile I și II

Discuție

Diferențe între sexe

Studiul evidențiază o vulnerabilitate mai mare la depresie asociată consumului de alimente ultraprocesate în rândul femeilor, indiferent de vârstă. În cazul bărbaților, această asociere a fost semnificativă doar în grupul 18–34 ani. Posibile explicații includ:

• Profil hormonal și metabolic diferit
• Diferențe în microbiota intestinală și în axa intestin-creier
• Variații în comportamentele alimentare și în răspunsul la mesajele privind sănătatea

Diferențe între grupe de vârstă

Tinerii prezintă o expunere mai mare la modele alimentare occidentale încă din copilărie, ceea ce poate contribui la riscul crescut de depresie. Studiul confirmă că impactul dietei asupra sănătății mintale este dependent de vârsta de expunere și de durata cumulativă a comportamentului alimentar.

Importanța cunoștințelor nutriționale

Femeile cu o bună cunoaștere a principiilor de alimentație sănătoasă au avut un risc semnificativ mai scăzut de depresie, sugerând un rol protector al educației nutriționale, care poate fi valorificat în campanii de prevenție.

Concluzii

• Un consum ridicat de alimente ultraprocesate se asociază cu un risc crescut de depresie, mai ales în rândul femeilor și al tinerilor.
• O dietă echilibrată, bogată în legume, fructe, uleiuri sănătoase și alimente integrale, este asociată cu un risc scăzut de depresie, în special la femeile cu vârste între 18 și 54 de ani.
• Sexul și vârsta influențează semnificativ relația dintre alimentație și depresie, subliniind nevoia de intervenții personalizate.
• Rezultatele justifică dezvoltarea unor programe de prevenție nutrițională specifice subgrupurilor de populație, integrate în politicile de sănătate mintală.