Depresia majoră ar putea fi caracterizată prin unicitatea conectomului funcțional cerebral

Un studiu realizat la Universitatea Chiba și Universitatea Hiroshima, publicat recent în Journal of Affective Disorders, a analizat relația dintre unicitatea conectivității funcționale cerebrale și tulburarea depresivă majoră, evidențiind că organizarea funcțională a creierului este mai puțin distinctă la pacienții cu depresie și că severitatea simptomelor se asociază cu scăderea acestei unicitați.

Rezumat

Pacienții cu tulburare depresivă majoră prezintă scăderea indicelui de unicitate a conectomului funcțional la nivel global cerebral.
Reduceri semnificative apar în special în rețeaua frontoparietală și în rețelele somatomotorii.
Severitatea depresiei se corelează negativ cu unicitatea conectivității funcționale.
Vârsta influențează parțial diferențele observate între pacienți și controale sănătoase.
Indicele de unicitate a conectomului funcțional poate reprezenta un biomarker neurobiologic promițător, dar necesită validare pe cohorte mai mari.

Context

Imagistica prin rezonanță magnetică funcțională în stare de repaus a permis, în ultimele decenii, explorarea organizării funcționale a creierului la scară largă. Semnalul dependent de oxigenarea sângelui reflectă activitatea sinaptică agregată a populațiilor neuronale, oferind o metodă neinvazivă, reproductibilă și cuantificabilă pentru studierea dinamicii cerebrale.

În tulburarea depresivă majoră, deși numeroase studii au identificat anomalii de conectivitate, nu există încă un marker neurobiologic consistent, în mare parte din cauza heterogenității metodologice. Conceptul de amprentă cerebrală bazată pe conectivitatea funcțională a demonstrat însă că fiecare individ prezintă un profil unic stabil în timp, iar reducerea acestei distinctivități a fost asociată cu vulnerabilitate psihiatrică.

Despre studiu

Participanți

Au fost incluși 35 de pacienți cu tulburare depresivă majoră și 42 de controale sănătoase, cu vârste între 19 și 37 de ani, rezultând 154 de scanări funcționale obținute în două sesiuni separate. Diagnosticul s-a bazat pe criteriile DSM-5, iar severitatea simptomelor a fost evaluată prin scorurile Beck Depression Inventory II și Patient Health Questionnaire-9.

Achiziția și preprocesarea imaginilor

Imagistica a fost realizată pe sisteme de rezonanță magnetică de 3 Tesla, folosind secvențe structurale T1 și secvențe funcționale de tip echo-planar. Preprocesarea a inclus:

corecția mișcării și a timpului de achiziție pe secțiuni;
normalizarea spațială în coordonate standard;
eliminarea artefactelor și denoising prin regresia semnalelor non-neuronale;
filtrarea frecvențială a semnalului între 0,007 și 0,1 Hz.

Calculul indicelui de unicitate a conectomului funcțional

Conectivitatea funcțională a fost estimată între 300 de regiuni cerebrale grupate în 14 rețele funcționale. Indicele de unicitate a fost definit ca raportul dintre:

similaritatea conectomului aceluiași individ în timp;
cea mai mare similaritate cu conectomul altor indivizi.

Valori mai mari de 1 indică o amprentă funcțională distinctă.

Analiza statistică

Compararea grupurilor a utilizat teste parametrice și neparametrice, cu corecție pentru comparații multiple prin metoda ratei descoperirilor false. Au fost evaluate:

diferențele între grupuri ale indicelui de unicitate;
corelațiile cu vârsta și severitatea simptomelor;
efectele de confuzie ale vârstei prin modele de regresie.

Rezultate

Unicitatea conectomului la nivel global

Controalele sănătoase au prezentat un indice mediu de 1,513 (interval de încredere 95%: 1,446–1,580), în timp ce pacienții cu depresie au avut 1,375 (1,244–1,505), cu o mărime a efectului moderată (d = −0,523).

Diferențe la nivel de rețele cerebrale

Reduceri semnificative ale unicitații au fost identificate în:

rețeaua frontoparietală (d = −0,520);
rețeaua somatomotorie dorsală (d = −0,661);
rețeaua somatomotorie laterală (d = −0,544).

Alte rețele au prezentat doar tendințe nesemnificative statistic.

Relația cu severitatea depresiei

Scorurile clinice au arătat corelații negative cu unicitatea conectivității:

BDI-II: ρ = −0,52; p = 0,005;
PHQ-9: ρ = −0,45; p = 0,017.

Asocieri suplimentare au fost observate în rețelele auditivă și de atenție ventrală.

Influența vârstei

Nu s-a evidențiat corelație globală între vârstă și unicitatea conectivității, însă:

la controale, rețeaua frontoparietală a crescut odată cu vârsta (ρ = 0,57; p = 0,001);
la pacienți, rețelele recompensei, salienței și neatribuite au scăzut odată cu vârsta (ρ ≈ −0,46 până la −0,48).

După ajustarea pentru vârstă, diferența între grupuri nu a mai fost semnificativă (p = 0,1167).

Concluzii

Indicele de unicitate a conectomului funcțional reprezintă un marker reproductibil al organizării cerebrale și prezintă valoare clinică potențială în tulburarea depresivă majoră. Pacienții cu depresie manifestă o organizare funcțională mai puțin distinctă, în special în rețelele implicate în control cognitiv și funcții somatomotorii, iar severitatea simptomelor se asociază cu scăderea acestei distinctivități. Totuși, influența vârstei și dimensiunea redusă a eșantionului impun studii longitudinale mai ample pentru validarea utilizării clinice.

Data actualizare: 08-02-2026 | creare: 08-02-2026 | Vizite: 73

Bibliografie

Zhahara, S. N., et al. (2026). Reduced functional connectome uniqueness on the whole brain and network levels as a clinically relevant and reproducible neuroimaging marker in major depressive disorder. Journal of Affective Disorders. DOI: 10.1016/j.jad.2025.121073. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0165032725025157?via%3Dihub

Imaginea autorilor

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Glioblastomul este sensibil la feroptoză: o dietă personalizată reprezintă speranță pentru pacienții cu glioblastom

Un studiu publicat în revista Nature Communications sugerează că eliminarea anumitor aminoacizi din dietă poate...

Cum învață creierul: Un nou model al reorganizării conexiunilor neuronale în timpul învățării

Un studiu de referință publicat în jurnalul Nature de cercetători de la Universitatea California San Diego...

Memoria detaliilor se maturizează mai târziu decât s-a presupus inițial

Copiii nu rețin, în general, multe detalii despre experiențele lor. Cu toate acestea, majoritatea cercetăt...

Găsirea strategiei potrivite pentru a încetini declinul cognitiv
Intervenții dietetice pentru boala Alzheimer - cât de eficiente sunt ciupercile?
Creșterea aportului de magneziu consumat zilnic are efecte benefice pe termen lung pentru sănătatea creierului
Hemoglobina ca apărare antioxidantă naturală în creier

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Potrivit unui studiu, cele mai multe antidepresive sunt ineficiente pentru tineri și adolescenți

Cele mai multe medicamente antidepresive sunt fie ineficiente, fie nesigure pentru copiii și adolescenții cu tulb...

Depresia produce alterări genetice opuse la femei față de bărbați

Un studiu postmortem realizat de cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh și Centrul pentru dependență �...

Metabolismul ca factor important în tulburarea depresivă majoră recurentă

Cercetătorii din cadrul University of California San Diego School of Medicine, alături de oameni de știință ol...

Îmbătrânire celulară accelerată observată la indivizii cu depresie, asociată cu mortalitatea precoce

Dieta occidentală - factor de risc pentru tulburarea depresivă majoră

Eficiența și siguranța utilizării psilocibinei ca tratament antidepresiv (studiu)

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum