Despre EKG (electrocardiograma, ECG) - ce ne poate arăta și când este indicat să o facem

Despre EKG (electrocardiograma, ECG) - ce ne poate arăta și când este indicat să o facem

©

Autor:

Despre EKG (electrocardiograma, ECG) - ce ne poate arăta și când este indicat să o facem

Electrocardiograma reprezintă o procedură neinvazivă, simplă, ce realizează o înregistrare electrică a funcÈ›ionării inimii. Un ECG poate oferi informaÈ›ii atât despre puls, cât È™i despre frecvenÈ›a cardiacă. (1, 3)

Cum se realizează un EKG?

Înainte de a începe înregistrarea propriu-zisă a activității inimii, este important să vă dezbrăcaÈ›i de hainele din partea superioară a corpului, pentru ca electrozii să poată fi aÈ™ezaÈ›i corect pe piele.

Electrocardiograma se realizează prin intermediul electrozilor de suprafață ce sunt plasaÈ›i la nivelul pielii, respectiv pe toracele anterior, în apropierea cordului. (1)

Se vor amplasa în total 10 electrozi. Astfel, 6 electrozi sunt plasaÈ›i la nivelul inimii, 2 electrozi la nivelul încheieturii mâinii È™i 2 electozi la nivelul gleznei. (2)

Pentru a înregistra corect È™i pentru a putea surprinde eventualele modificări, este important să se realizeze electrocardiograma standard de repaos în cele 12 derivaÈ›ii. (1, 2)

Cei 6 electrozi plasaÈ›i la nivelul inimii formează derivaÈ›iile precordiale, prescurtate de la V1 până la V6.

Este important ca pe parcursul înregistrării electrice a inimii să nu vorbiÈ›i È™i să nu vă miÈ™caÈ›i, deoarece se pierde din acurateÈ›ea înregistrării. (2)

Sistemul electric al inimii

Inima este compartimentată în două atrii È™i două ventricule ce au rol de a aduce sângele dezoxigenat din periferie, respectiv de a conduce sânge cu oxigen către organe. (4)

Din punct de vedere electric, la nivelul inimi se găsesc 2 noduri importante cu rol de a conduce impulsurile electrice:

  • Nod Sinusal (SA)
  • Nod Atrioventricular (AV)
  • Fasciculul Hiss È™i reÈ›eaua Purkinje (4)


Nodul sinusal este situat la nivelul atriului drept, fiind cel ce generează impulsurile nervoase către cele două atrii, provocând astfel contracÈ›ia lor.

Nodul atrioventricular este cel care preia impulsurile ce ajung de la nivelul nodului sinusal.

Între contracÈ›iile atriilor È™i contracÈ›iile ventriculelor există o întârziere fiziologică de 0,10 secunde. Această întârziere are rolul de a permite contracÈ›ia corectă a atriilor, eliberând astfel sângele în ventricul. (4)

Pentru ce se folosește electrocardiograma?

Electrocardiograma este indicată atunci când suspicionaÈ›i o afectare cardiacă. Este recomandată È™i pentru monitorizarea funcÈ›iilor cardiace, precum:

  • Ritm cardiac: bătăile pe minut ale inimii
  • FrecvenÈ›a cardiacă (3)


Cel mai frecvent, pe un ECG se pot decela patologii din următoarele categorii:

  • Aritmii cardiace
  • Blocaje arteriale
  • Valvulopatii: disfuncÈ›ii ale uneia dintre cele 4 valve cardiace (aortică, pulmonară, tricuspidă, mitrală)
  • Insuficiență cardiacă
  • Infarct miocardic: în trecut sau în prezent. Poate fi cu supradenivelare de ST (infarct STEMI, sau fără supradenivelare de ST, infarct NSTEMI)
  • Defecte congenitale
  • Miocardită: inflamaÈ›ia foiÈ›ei miocardice
  • Pericardită: acumularea de lichid patologic în sacul pericardic cu risc de tamponadă cardiacă
  • Modificări privind electroliÈ›ii ce participă la contracÈ›ia (depolarizarea) È™i relaxarea (repolarizarea) inimii (1, 3)


Aritmiile cardiace sunt reprezentate de bătăi neregulate ce pot să apară din cauza unor afecțiuni cardiace prezente sau pot fi potențate de consumul unor substanțe, precum:

  • Cofeina
  • Nicotina
  • Alcool
  • Aerosoli inhalaÈ›i
  • Diverse medicamente (drept reacÈ›ii adverse)
  • Tiroidă hiperactivă (4)


Aritmiile cardiace pot să apară È™i atunci când efectuaÈ›i exerciÈ›ii fizice sau vă aflaÈ›i în faÈ›a unui stres major sau stări emoÈ›ionale intense precum în È™oc, teamă, panică. (4)

Este important să È™tiÈ›i dacă episoadele de artimii apar constant sau doar în anumite situaÈ›ii de stres mare. Aritmiile recurente pot ascunde o afecÈ›iune la bază, motiv pentru care este recomandat o vizită la medicul cardiolog. (4)

Ce tipuri de aritmii pot fi decelate pe electrocardiogramă?

Tahicardia reprezintă o creștere a bătăilor cardiace de peste 100 pe minut și poate fi de mai multe feluri:

  • Tahicardia supraventriculară: cele mai frecvente sunt fibrilaÈ›ia atrială È™i sindromul Wolf Parkinson White
  • Tahicardia ventriculară: reprezintă un ritm cardiac cu peste 100 de bătăi pe minut a căror origine patologică se află la nivel de ventricul. Ritmul rapid împiedică umplerea suficientă a cordului cu sânge È™i implicit pomparea sângelui către organele periferice. Acest tip de aritmie poate fi amenințătoare de viață.
  • Tahicardia sinusală: acest tip de aritmie este reprezentată de bătăi rapide, dar corecte din punct de vedere al originii impulsului electric. Nodul sinoatrial funcÈ›ionează normal È™i generează impulsuri corecte către nodulul atrio-ventricular. (4, 5)


Bradicardia: reprezintă scăderea bătăilor cardiace, având un ritm cardiac lent, de obicei sub 60 de bătăi pe minut.

Tipuri de aritmii supraventriculare

Există diverse tipuri de aritmii supraventriculare ce pot fi diagnosticate pe electrocardiogramă, precum:

  • Extrasistolă atrială: cunoscută È™i sub numele de contracÈ›ii atriale premature
  • Tahicardie supraventriculară paroxistică
  • Tahicardie a căilor accesorii
  • Tahicardie reintroducătoare nodală AV: acest tip de tahicardie este reprezentată de mai multe căi de conducere a impulsului electric
  • Tahicardie atrială
  • FibrilaÈ›ie atrială: reprezentată de bătăi cardiace rapide (100-175 bătăi pe minut) È™i neregulate. Din cauza ritmului rapid, sângele din atrii nu circulă în totalitate către ventriculi, favorizând staza venoasă atrială. Stagnarea sângelui la nivel atrial poate conduce către desprinderea cheagurilor de sânge È™i direcÈ›ionarea acestora către creier cu risc de accident vascular cerebral.
  • Flutter atrial: în flutter impulsurile provin din mai multe circuite existente în atriu (4, 5)

Tipuri de aritmii ventriculare

  • Extrasistole ventriculare cunoscute È™i sub numele de contracÈ›ii ventriculare premature. Reprezintă bătăi suplimentare cu originea la nivelul ventriculului.
  • Tahicardie ventriculară: reprezintă creÈ™terea frecvenÈ›ei cardiace peste limita fiziologică, cu impulsuri ce provin din ventriculi. Tahicardia ventriculară este mult mai periculoasă decât tahicardia atrială, deoarece este influenÈ›at nivelul de oxigen ce este pompat către organele periferice.
  • FibrilaÈ›ie ventriculară: fibrilaÈ›ia este o patologie periculoasă, mai ales dacă are loc la nivelul ventriculelor, deoarece împiedică pomparea eficientă a sângelui către organe, prin bătăi neregulate È™i dezorganizate. Acest lucru poate duce la hiporperfuzia organelor, adică acestea nu primesc sânge cu oxigen suficient pentru a putea funcÈ›iona corect. Este considerată o urgență medicală deoarece există risc de moarte subită.
  • Interval Q-T lung: pe ECG intervalul QT cuprinde perioada de depolarizare (contracÈ›ie) È™i repolarizare (relaxare) ventriculară. Un interval mult prea lung de QT, poate genera risc de torsada vârfurilor, o patologie extrem de periculoasă care pune viaÈ›a în pericol. (4)


Pentru o mai bună înÈ›elegere a intervalului QT, este important de menÈ›ionat un principiu care stă la baza funcÈ›ionării celulelor.

Pentru ca depolarizarea miocardică să aibă loc, este necesar ca un flux de ioni încărcaÈ›i pozitiv, precum sodiu È™i calciu, să pătrundă în celulă. Pentru procesul de repolarizare (relaxare miocardică), este necesar să aibă loc un eflux de ioni de potasiu din celulă.

Atunci când există o disfuncÈ›ie la nivelul canalelor ionice de sodiu, se poate acumula o cantitate în exces de ioni încărcaÈ›i pozitiv, ce vor avea consecinÈ›e asupra efluxului de potasiu.

Excesul de ioni încărcaÈ›i pozitiv la nivel celular va duce la prelungirea duratei perioadei de relaxare ventriculară, având drept consecință prelungirea intervalului QT peste valorile fiziologice acceptate. (7)

Pentru o bună măsurare a intervalului QT, este important de măsurat exact de la începutul complexului QRS până la sfârÈ™itul undei T. (7)

Torsada vârfurilor este un alt tip de aritmie amenințătoare de viață care se poate vizualiza foarte bine pe ECG, având un tipar specific de unde.

Torsada vârfurilor reprezintă o tahicardie ventriculară polimorfă, distinctivă, fiind caracterizată prin prezenÈ›a răsucirii complexelor QRS în jurul liniei izoelectrice. Acest tip de aritmie nu mai respectă tiparul unui ECG fiziologic sau măcar uÈ™or modifica, fiind asemeni unei dezorganizări de unde. (8)

Cel mai mare risc care poate fi asociat torsadei vârfurilor este degenerarea spontană în fibrilaÈ›ie ventriculară cu risc de moarte subită. (8)

Există vreun risc în urma efectuării unei electrocardiograme?

Nu există niciun risc în efectuarea unei electrocardiograme. Este o investigaÈ›ie simplă, de scurtă durată, neinvazivă, pentru care nu aveÈ›i de ce să vă faceÈ›i griji.

Ocazional, gelul utilizat pentru montarea electrozilor poate provoca o iritaÈ›ie locală a pielii, dar care va trece în timp foarte scurt.

Electrocardiograma nu este o investigație cu acuratețe de 100%, motiv pentru care persoanele care sunt suspectate că ar suferi de anumite patologii cardiace mai complexe, vor necesita și alte investigații suplimentare, precum o electrocardiogramă sau coronarografie. (1)

Concluzii

Electrocardiograma este recomandată tuturor ca È™i examinare fie de rutină, fie atunci când se suspectează o patologie cardiacă cronică sau un infarct miocardic. Este indicată în special persoanelor care sunt mai în vârstă sau care sunt la risc de a dezvolta posibile afecÈ›iuni cardiace.

 

O viață stresantă și nesănătoasă poate predispune la apariția de aritmii ce pot fi decelate pe electrocardiogramă. Efectuarea acestei investigații vă poate conduce mai departe către un consult mai amănunțit la cardiolog.


Data actualizare: 18-10-2021 | creare: 18-10-2021 | Vizite: 3272
Bibliografie
1. Definiția medicală a electrocardiogramei, link: https://www.medicinenet.com/electrocardiogram/definition.htm
2. Electrocardiograma, link: https://www.mydr.com.au/electrocardiogram-ecg/
3. Electrocardiograma, link: https://medlineplus.gov/lab-tests/electrocardiogram/
4. Aritmia, link: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16749-arrhythmia
5. Tahicardie: cauze, tipuri și simptome, link: https://www.webmd.com/heart-disease/atrial-fibrillation/what-are-the-types-of-tachycardia
6. Semne că este posibil să aveți nevoie de o electrocardiogramă (ekg), link: https://www.heartveinnyc.com/2018/06/signs-that-you-may-need-an-electrocardiogram-ekg/
7. Ce ar trebui să știe clinicienii despre intervalul QT, link: https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/1357296
8. Torsada vârfurilor, link: https://emedicine.medscape.com/article/1950863-overview
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Analiza ECG realizată cu ajutorul unui ceas inteligent poate fi utilă în detectarea precoce a afecÈ›iunilor cardiace
  • Model ECG bazat pe inteligență artificială anticipează cu precizie riscul de boli de inimă
  • Testele EKG ar putea fi folosite într-o zi de modele AI pentru a detecta îmbătrânirea prematură È™i declinul cognitiv
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum