Diabetul gestațional, un factor de risc pentru tulburări cognitive materne și infantile

Un nou studiu de tip meta-analiză și revizuire sistematică, prezentat la Întâlnirea Anuală a Asociației Europene pentru Studiul Diabetului (EASD) din Viena, aduce dovezi globale consistente privind impactul diabetului gestațional asupra sănătății neurocognitive atât a mamelor, cât și a copiilor lor. Analiza cuprinde 48 de studii observaționale care au implicat peste 9 milioane de sarcini din 20 de țări.
Diabetul gestațional, care afectează aproximativ 14% din sarcinile la nivel global, este o formă temporară de Diabet ce apare în timpul sarcinii. Deși adesea se remite după naștere, este asociat cu multiple complicații materno-fetale. Mamele afectate prezintă un risc crescut de hipertensiune, naștere prin cezariană, iar nou-născuții sunt predispuși la macrosomie, hipoglicemie neonatală și prematuritate. Mai recent, atenția cercetătorilor s-a îndreptat către efectele neurocognitive pe termen lung, atât asupra mamelor cât și a copiilor expuși intrauterin.

Despre studiu

Autorii au inclus în analiză studii publicate până în aprilie 2024 care investighează asocierea dintre diabetul gestațional și funcțiile cognitive la:

• mame (în timpul sarcinii), și
• copii (de la naștere până la vârsta de 29 de ani).

Datele au fost extrase din 48 de studii observaționale din întreaga lume, totalizând peste 9 milioane de sarcini. Analizele au fost realizate separat pentru mame și copii, cu accent pe scorurile de inteligență, dezvoltarea cognitivă și incidența tulburărilor neuropsihiatrice.

Rezultate

Declin cognitiv matern

Analiza a 5 studii privind funcția cognitivă a mamelor în timpul sarcinii a evidențiat că femeile cu istoric de diabet gestațional au obținut scoruri semnificativ mai mici (în medie cu 2,47 puncte) la evaluarea Montreal Cognitive Assessment (MoCA, scor total: 30), comparativ cu femeile fără această condiție.

Impact asupra copiilor

Analiza a 43 de studii dedicate funcției cognitive și dezvoltării neurologice la copii a arătat:

• Scoruri IQ mai mici cu 3,92 puncte la copiii expuși intrauterin diabetului gestațional;
• Scădere de 3,18 puncte în inteligența cristalină verbală (capacitatea de a comunica și analiza prin limbaj);
• Copiii au prezentat un risc crescut de:
  • +45% pentru întârzieri de dezvoltare (globale sau parțiale);
  • +36% pentru tulburare de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD);
  • +56% pentru tulburare de spectru autist (TSA).

Totuși, nu au fost identificate diferențe semnificative privind scorurile globale ale funcției cognitive sau structura cerebrală majoră între copiii expuși și cei neexpuși.

Mecanisme posibile

Autorii sugerează că efectele negative ale diabetului gestațional asupra dezvoltării cerebrale pot fi mediate de:

• inflamația maternă sistemică;
• stresul oxidativ la nivel celular;
• hiperinsulinemia și hipoxia fetală.

Aceste mecanisme pot influența dezvoltarea creierului fetal, având repercusiuni asupra proceselor de învățare și reglare cognitivă la vârste ulterioare.

Concluzii și implicații

Studiul evidențiază o legătură clară între diabetul gestațional și riscurile cognitive materne și infantile, subliniind astfel importanța:

• screeningului prenatal timpuriu,
• monitorizării atente a sarcinilor cu risc,
• și intervențiilor preventive precoce pentru reducerea impactului neurocognitiv.

Dr. Ling-Jun Li, autor principal și profesor la National University of Singapore, afirmă: „Efectele neurotoxice ale diabetului gestațional asupra creierului în dezvoltare reprezintă o preocupare urgentă de sănătate publică.”

De asemenea, Caitlin Por, studentă la medicină la Monash University, subliniază necesitatea unor studii longitudinale care să exploreze persistența acestor asocieri și impactul asupra sănătății cognitive pe termen lung.

Având în vedere prevalența în creștere a diabetului gestațional, aceste rezultate pot ghida politici de sănătate publică și intervenții clinice care să protejeze sănătatea mintală a mamelor și dezvoltarea neurocognitivă a copiilor.