Dieta mediteraneană îmbunătățește sănătatea spermei, în timp ce alimentele ultra-procesate scad fertilitatea

Fertilitatea masculină, componentă esențială a capacității reproductive a cuplurilor, este influențată de numeroși factori biologici, medicali și de stil de viață. În contextul unei prevalențe globale a infertilității estimate între 15% și 25% la cupluri, rolul factorilor modificabili – în special nutriția – a devenit un punct central în cercetarea clinică. Un studiu realizat la Universitatea din Padova între 2022 și 2024 evaluează impactul dietei mediteraneene, comparativ cu aportul de alimente ultraprocesate, asupra parametrilor spermei la bărbați aparent sănătoși, fără alte cauze cunoscute de infertilitate.
Pe lângă factori genetici și patologii medicale, stilul de viață influențează profund fertilitatea masculină. Consumul de alcool, fumatul, sedentarismul și alimentația dezechilibrată au fost asociate cu scăderea concentrației, motilității și morfologiei normale a spermatozoizilor. Totodată, tulburările metabolice, precum rezistența la insulină și obezitatea, pot afecta negativ spermatogeneza.

Dieta mediteraneană – caracterizată prin aport crescut de legume, fructe, pește, ulei de măsline, nuci și cereale integrale – este bogată în acizi grași polinesaturați, antioxidanți, vitamine și minerale esențiale. Prin contrast, alimentele ultraprocesate - AUP (conform clasificării NOVA) sunt bogate în zaharuri rafinate, grăsimi trans și aditivi artificiali, dar sărace în nutrienți esențiali. Consumul acestora a fost asociat cu boli metabolice și oncologice, însă datele privind impactul asupra fertilității masculine sunt limitate.

Despre studiu

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 358 de bărbați (vârste între 18–60 de ani) care s-au prezentat pentru evaluare seminală la Unitatea de Andrologie a Spitalului Universitar Padova. Participanții au fost incluși doar dacă nu aveau afecțiuni sistemice, tratamente hormonale, boli cronice, fumat activ sau activitate fizică intensă (>3 h/săptămână). Evaluarea a inclus:

• analiza spermogramei conform criteriilor OMS 2021;
• măsurători hormonale (FSH, LH, testosteron total și liber, SHBG);
• chestionare validate pentru aprecierea dietei: MEDAS (pentru dieta mediteraneană) și un chestionar de 24 h pentru evaluarea consumului de alimente ultraprocesate (% calorii din AUP).

Analizele statistice au fost realizate prin metode multivariate și regresie logistică, controlând pentru vârstă, indice de masă corporală (IMC) și alți potențiali factori de confuzie.

Rezultate

Corelații generale între dietă și parametrii spermei

Scorul MEDAS s-a corelat pozitiv cu toți parametrii spermei (cu excepția pH-ului) și negativ cu nivelurile de FSH și LH. Consumul de alimente ultraprocesate (%Kal-UP) s-a corelat negativ cu concentrația spermatozoizilor, motilitatea progresivă, morfologia tipică și viabilitatea celulară. Nu s-au observat corelații semnificative cu parametrii hormonali.

Aceste corelații au fost menținute chiar și după ajustarea pentru vârstă și IMC, sugerând un efect independent al dietei.

Analiza pe categorii de dietă

Participanții au fost împărțiți în trei categorii de aderență la dieta mediteraneană (scor MEDAS): scăzută (≤5), medie (6–9), ridicată (≥10). O aderență mai mare la dieta mediteraneană a fost asociată cu:

• concentrație mai mare de spermatozoizi,
• număr total crescut,
• motilitate progresivă mai bună,
• morfologie tipică îmbunătățită,
• viabilitate celulară superioară.

Nivelurile de LH și FSH au fost semnificativ mai mici în grupurile cu aderență crescută la MD, fără diferențe semnificative la testosteronul total, liber sau SHBG.

Impactul alimentelor ultraprocesate

Participanții au fost împărțiți în 4 quartile în funcție de % calorii din alimente ultraprocesate (Q1–Q4). În Q4 (consum crescut de AUP):

• s-au observat valori semnificativ mai scăzute ale tuturor parametrilor spermei (cu excepția volumului).
• nu s-au observat variații hormonale semnificative între quartile.

Efecte combinate ale dietei și AUP

Bărbații cu aderență scăzută la dieta mediteraneană și consum crescut de alimente ultraprocesate au avut cele mai slabe rezultate ale spermogramei. Cei cu aderență ridicată la dieta mediteraneană și consum minim de AUP au avut cele mai bune rezultate. Diferențele au fost statistic semnificative pentru concentrație, motilitate, morfologie și viabilitate.

Influența funcției testiculare (FSH)

Pentru a înțelege rolul interacțiunii dintre regimul alimentar și funcția testiculară, participanții au fost împărțiți în două grupuri:

• FSH < 8 IU/mL (funcție testiculară conservată)
• FSH ≥ 8 IU/mL (posibilă disfuncție testiculară)

Rezultatele au arătat:

• În grupul cu FSH < 8 IU/mL, efectele dietei au fost pronunțate: dieta mediteraneană s-a asociat cu îmbunătățirea semnificativă a tuturor parametrilor spermei, iar AUP s-a asociat cu scăderea acestora.
• În grupul cu FSH ≥ 8 IU/mL, asocierile au fost slabe sau absente, sugerând că dieta are un efect relevant doar în contextul unei funcții testiculare intacte.

Analiza multivariată și regresie logistică

Aderența medie și ridicată la dieta mediteraneană a fost asociată cu reducerea semnificativă a riscului de a avea o concentrație scăzută de spermatozoizi (<39 milioane/ejaculat). Quartilele 3 și 4 de consum AUP au fost asociate cu risc crescut de oligospermie. După introducerea FSH ≥ 8 IU/mL în modelul de regresie, acesta a devenit cel mai puternic predictor negativ pentru calitatea spermei (raport de șanse = 9,76).

Concluzii

Acest studiu susține o relație clară între alimentație și calitatea spermei, în special în rândul bărbaților cu funcție testiculară conservată:

• Dieta mediteraneană este asociată cu un profil seminal superior și cu niveluri mai scăzute de FSH și LH.
• Consumul de alimente ultraprocesate are efecte negative semnificative asupra spermatogenezei, în special asupra motilității și morfologiei.
• Funcția testiculară intactă (FSH < 8 IU/mL) este o condiție necesară pentru ca dieta să influențeze pozitiv fertilitatea.

Implicații clinice

Rezultatele sugerează că intervențiile nutriționale ar putea reprezenta o strategie de susținere a fertilității masculine, mai ales în contextul subfertilității idiopatice. Totodată, identificarea unui prag hormonal (FSH ≥ 8 IU/mL) care limitează beneficiile dietei asupra spermei poate ghida mai precis intervențiile terapeutice. Aceste date justifică desfășurarea de studii prospective și randomizate, care să investigheze dacă intervențiile dietetice pe termen lung pot ameliora fertilitatea la bărbați sănătoși sau subfertili.