Dieta, microbiota intestinală și stresul

Un studiu publicat în mai 2025 în Clinical Nutrition ESPEN explorează conexiunile dintre calitatea dietei, microbiota intestinală și răspunsul la stres. Cercetătorii japonezi au utilizat date din cadrul Sukoyaka Health Survey pentru a identifica mecanismele prin care dieta influențează stresul, sugerând un rol important al bacteriei Lachnospira ca mediator biologic.

Context

Stresul cronic este asociat cu multiple probleme de sănătate mintală și fizică, de la migrene, ulcere gastrice până la anxietate și depresie. În ultimii ani, microbiota intestinală a fost recunoscută drept un actor-cheie în axa intestin-creier, influențând atât comportamentele cât și răspunsurile fiziologice la stres.

În paralel, calitatea dietei a fost corelată cu nivelurile de stres, iar modelele de profil nutrițional — cum este Nutrient-Rich Food Index 9.3 (NRF9.3) — oferă o măsurare complexă a valorii nutriționale a alimentației. Totuși, puține studii au explorat relațiile dintre NRF9.3, microbiotă și stres, iar acesta este primul care analizează aceste conexiuni într-o abordare integrată.

Despre studiu

Cercetătorii au analizat 1.058 de adulți japonezi (vârsta medie: 48,9 ani), cu date colectate în verile anilor 2019 și 2020. Participanții au completat:

• Chestionarul de frecvență alimentară (FFQ) pentru estimarea aportului alimentar și calculul scorului NRF9.3

• Chestionarul Brief Job Stress Questionnaire (BJSQ) pentru evaluarea stresului fizic și mental

• Probele fecale au fost analizate prin metagenomică shotgun pentru determinarea compoziției microbiotei intestinale

Studiul a utilizat modelare probabilistică în rețea pentru a explora posibilele căi de mediere între dietă, microbiotă și stres. Participanții au fost împărțiți în trei clustere de stres (scăzut, mediu și ridicat) pe baza analizei ierarhice. S-au făcut ajustări pentru vârstă, indice de masă corporală și tensiune arterială, însă nu s-au putut controla factori precum activitatea fizică, statutul socio-economic sau utilizarea de probiotice.

Rezultate

Calitatea dietei și nivelul de stres

Clusterul cu cel mai mare nivel de stres (clusterul 2) a avut:

• Cele mai scăzute scoruri NRF9.3, indicând o dietă săracă în fibre, vitamine și minerale

• Un consum redus de legume și leguminoase, în special ardei verzi, roșii și natto (produs fermentat tradițional japonez)

Microbiota intestinală

În grupul cu stres crescut (clusterul 2) s-au observat:

• Reduceri semnificative în abundența relativă a genurilor bacteriene Lachnospira, Ruminococcus și Collinsella

• Lachnospira a fost identificat drept mediator între dieta bogată în nutrienți și stresul redus, sugerând un mecanism indirect de influență

Calea dietă → microbiotă → stres

Modelarea statistică a arătat:

• O legătură între consumul de natto, roșii și ardei verzi și un scor NRF9.3 mai mare

• O asociere pozitivă între NRF9.3 și abundența Lachnospira

• O asociere negativă între abundența Lachnospira și scorurile de stres, sugerând că această bacterie ar putea media efectul protector al dietei asupra stresului

De remarcat, grupul cu stres crescut a avut, paradoxal, o tensiune arterială mai scăzută decât grupul cu stres redus — o constatare contrară așteptărilor, dar care poate reflecta adaptări fiziologice complexe la stresul cronic.

Concluzii

Acest studiu arată că:

• Dieta de calitate superioară (evaluată prin NRF9.3) este asociată cu abundență crescută de Lachnospira în microbiota intestinală

• Lachnospira, la rândul său, este legată de scoruri mai reduse de stres mental și fizic

• Efectul dietei asupra stresului pare să fie mediat prin microbiotă, mai degrabă decât direct

Deși studiul este observațional și nu poate demonstra cauzalitate, el oferă un cadru solid pentru ipoteza că intervențiile nutriționale pot modula stresul prin influențarea microbiotei intestinale.

Limitări

• Datele privind dieta și stresul sunt autodeclarate, cu risc de erori de raportare

• Eșantionul a fost preponderent feminin și conștient de sănătate, ceea ce limitează generalizarea rezultatelor

• Nu s-au putut ajusta alți factori confuzivi importanți (ex: activitatea fizică, utilizarea de suplimente, nivelul educațional)

• Designul transversal nu permite stabilirea unei relații cauzale

Totuși, autorii subliniază că alimentele identificate — natto, roșii, ardei verzi — conțin componente bioactive similare cu cele din tempeh, kimchi și alte alimente fermentate consumate la nivel global, sugerând că modele alimentare bogate în fibre, polifenoli și alimente fermentate ar putea fi relevante pentru reducerea stresului în diverse populații.