Diferența dintre angina (amigdalita) virală și cea bacteriană - când trebuie să iei antibiotic

©

Autor:

Diferența dintre angina (amigdalita) virală și cea bacteriană - când trebuie să iei antibiotic

Amigdalita reprezintă inflamația amigdalelor, cauzată de regulă de o infecție de natură virală, ce se manifestă prin durere și senzație de uscăciune în gât, probleme la înghițire, febră moderată, dureri de cap, tuse uscată și senzație de oboseală. Amigdalita este ușor transmisibilă, calea de transmitere fiind direct aeriană, prin expectorații, indirectă, prin obiecte contaminate şi foarte rar digestivă. Deși în majoritatea cazurilor simptomele amigdalitei cedează în decurs de câteva zile, în cazul amigdalitei bacteriene care nu beneficiază de un tratament, pot exista complicații severe. Amigdalita virală și cea bacteriană, deși se pot manifesta similar, necesită tratamente diferite, prognosticul fiind, de asemenea, diferit. (1, 2)

Amigdalita virală, denumită și angină virală, descrie infecția amigdalelor cauzată de un virus, cel mai frecvent fiind implicat un adenovirus. Simptomele cele mai comune includ tusea și nasul înfundat, iar tratamentul vizează ameliorarea simptomelor. Amigdalita virală este considerată cea mai comună formă de inflamație a amigdalelor, reprezentând peste 70% din totalul cazurilor de amigdalită. Angina virală este caracterizată de debutul lent și de manifestările similare răcelilor comune, simptomele fiind mai ușoare decât în cazul amigdalitei bacteriene. (1, 2, 3)

Amigdalită bacteriană sau angina bacteriană descrie inflamația amigdalelor cauzată de o infecție bacteriană, cel mai adesea fiind vorba de bacterii streptococice. Aproximativ 15-30% dintre cazurile de amigdalită sunt determinate de bacterii. Amigdalita bacteriană este mai frecventă la copiii cu vârste cuprinse între 5 și 15 ani. Angina bacteriană debutează brusc, simptomele instalându-se în decurs de 1-2 zile de la expunerea la agentul infecțios. Adulții cu amigdalită bacteriană prezintă dificultăți la înghițire, febră redusă sau moderată, frisoane și stare generală de rău. În cazul copiilor, simptomele pot include și dureri abdominale sau vărsături. (1, 2, 3)

Diferențe între amigdalita virală și cea bacteriană

Amigdalita virală se deosebește de cea bacteriană prin modalitatea de tratament si de diagnostic, dar și prin tabloul clinic. Comparativ cu amigdalita virală, infecția amigdalelor cauzată de bacterii necesită tratament cu antibiotice, simultan cu tratamentul simptomatic. În plus, diagnosticul amigdalitei bacteriene necesită evaluări suplimentare. (3, 5)

Diagnosticul amigdalitei se bazează pe un examen fizic al gâtului, însoțit adesea de o cultură a secrețiilor din căile respiratorie superioare (exudat faringian), în vederea examinării bacteriologice. Exudatul faringian este recomandat în cazul în care se suspectează o amigdalită de origine bacteriană. În funcție de diagnosticul inițial, pot fi necesare inclusiv analize de sânge (hemoleucogramă completă). (1, 3)

Cazurile severe de amigdalită pot necesită îndepărtarea chirurgicală a amigdalelor. Procedura poartă denumirea de amigdalectomie și este recomandată exclusiv persoanelor care suferă de amigdalită cronică sau recurentă, cât și în cazurile în care amigdalita provoacă complicații sau simptome care nu se ameliorează. Operația chirurgicală este în rare cazuri necesare persoanelor cu amigdalită virală. (3, 6)

Din punct de vedere clinic, la pacienții cu infecție bacteriană a amigdalelor se pot observa modificari ale amigdalelor (pe amigdale pot să apară foliculi, găuri sau „pungi" de puroi). În schimb, amigdalele pacienților cu amigdalită virală sunt doar congestionate. (4, 5)

Când trebuie să iei antibiotice?

Medicamentele antibiotice sunt folosite în tratamentul și în profilaxia infecțiilor bacteriene de diverse tipuri. Antibioticele pot avea efecte doar împotriva amigdalitei bacteriene, astfel că administrarea de antibiotice este recomandată exclusiv pentru tratamentul formelor bacteriene. În cazul amigdalitelor virale, administrarea de antibiotice este contraindicată, cu excepția cazurilor în care infecția virală inițială se suprainfectează și determină apariția unei infecții bacteriene. (2, 3)


Data actualizare: 04-10-2021 | creare: 04-10-2021 | Vizite: 351
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.