Diferența dintre gripă și COVID-19

©

Autor:

Diferența dintre gripă și COVID-19

Odată cu evoluția pandemiei COVID-19, s-au realizat inevitabil comparații cu gripa, cu atât mai mult cu cât infecția cu coronavirus a izbucnit în mijlocul sezonului gripal. Deși amandouă determină infecție la nivelul tractului respirator, există câteva diferențe importante între cele două virusuri (coronavirusul SARS-CoV-2 și virusul gripal). (1)

Asemănări intre gripă și COVID-19

În primul rând, atât infecția cu coronavirus cât și cea cu virusul gripal au un tablou clinic asemănător. Ambele determină infecție la nivelul tractului respirator superior, care variază de la forme asimptomatice sau ușoare până la forme severe și chiar deces. În al doilea rând, ambele virusuri se transmit prin contact apropiat, picături de secreție nazofaringiană sau obiecte contaminate și, prin urmare, impun aceleași măsuri de sănătate publică precum spălarea frecventă pe mâini, tușitul sau strănutatul în cot sau într-un șervețel ce se aruncă imediat. (1)

Cauze

Atât COVID-19 cât și gripa sunt infecții virale. Agentul etiologic al COVID-19 (coronavirus disease 2019) este coronavirusul SARS-CoV-2 (severe acute respiratory syndrome coronavirus 2), în timp ce agentul etiologic al gripei este virusul gripal. (2)

Transmitere

Modalitatea de transmitere este asemănătoare pentru ambele virusuri, realizându-se prin contact apropiat, picături de secreție nazofaringiană (eliminate prin tuse sau strănut) sau prin obiecte contaminate. Totuși, există posibilitatea transmiterii coronavirusului și prin alte metode, spre exemplu prin materii fecale (transmitere fecal-orală). (1, 3)

Ceea ce le deosebește pe cele două este viteza de transmitere, astfel că, față de COVID-19, gripa are o perioadă de incubație mai mică și un interval de timp între două cazuri succesive mai scurt. Perioada de incubație (perioada de timp de la infecție până la apariția simptomelor) pentru COVID-19 variază între 1 și 14 zile, cu o medie de 5-6 zile, în timp ce pentru gripă este între 1 și 4 zile. Intervalul de timp între două infectări succesive este de 5-6 zile pentru COVID-19 și de 3 zile pentru gripă. Concluzia este că gripa se poate răspândi mai rapid decât noul coronavirus. (1, 2)

Mai mult, în cazul gripei, transmiterea în primele 3-5 zile de boală (transmiterea virusului de către persoanele asimptomatice) este un factor decisiv pentru rata de răspândire a infecției. La polul opus, transmiterea bolii în faza asimptomatică a COVID-19 nu pare să fie cea mai importantă formă de răspândire a bolii, deși există persoane care pot fi contagioase cu 24-48 de ore înainte de apariția simptomatologiei. (1)

De asemenea, numărul de reproducere, adică numărul mediu de persoane pe care le poate infecta o persoană bolnavă, este mai mare pentru COVID-19 decât pentru gripă, astfel că pentru COVID-19 este de aproximativ 2-2,5 iar pentru gripă, de 1,3. Totuși, o comparație între cele două este dificil de făcut în această privință, datorită dependenței de context și de timp a estimărilor. (1, 3)

Mai mult, există diferențe în ceea ce privește transmiterea virusurilor între copii și adulți. În timp ce transmiterea gripei de la copii la adulți este ceva frecvent întâlnit, transmiterea coronavirusului are loc mai frecvent de la adulți la copii. Datele inițiale despre COVID-19 sugerează o afectare mai redusă a copiilor și a tinerilor (grupul de vârstă 0-19 ani), care dezvoltă de obicei forme asimptomatice ale infecției. (1, 2)

Factori de risc

În cazul gripei, cele mai vulnerabile categorii de persoane sunt copiii, femeile gravide, vârstnicii, cei cu comorbidități și cei imunodeprimați. Pentru COVID-19, riscul este mai mare la bătrâni și la cei având comorbidități. (1)

Deși cazurile de gripă apar pe tot parcursul anului, numărul înregistrează un declin atunci când temperaturile încep să crească. De obicei, numărul de cazuri crește între lunile decembrie și februarie, scăzând până la sfârșitul lunii mai. În ceea ce privește COVID-19, un reprezentat al OMS susține că noul coronavirus nu pare să urmeze același model, înregistrându-se cazuri în creștere și în zonele tropicale. Totuși, dacă există într-adevăr o variație sezonieră a cazurilor de infecție cu coronavirus, ea va putea fi observată doar după trecerea la un alt anotimp. (3)

Semne și simptome

Atât gripa cât și infecția cu coronavirus determină febră, tuse seacă și dispnee, de aceea poate fi dificilă diferențierea celor două. Totuși, OMS și CDC au publicat un tabel care punctează frecvența cu care apar simptomele în cele două infecții virale, pentru o mai bună orientare clinică, astfel că:

Infecția cu coronavirus

  • Simptome frecvent întâlnite: febră, tuse (de obicei seacă)
  • Simptome care apar uneori: fatigabilitate, dureri musculare, durere în gât, cefalee, dispnee
  • Simptome care apar rareori: curgerea nasului, diaree
  • Nu apare: strănut

Gripă

  • Simptome frecvent întâlnite: febră, fatigabilitate, tuse (de obicei seacă), dureri musculare, cefalee
  • Simptome care apar uneori: curgerea nasului, durere în gât, diaree (la copii)
  • Nu apare: strănut, dispnee (4)


Deși ambele infecții virale determină o simptomatologie relativ asemănătoare, ceea ce le diferențiază net este procentul de cazuri severe, care este mai mare în cazul infecției cu coronavirus. Datele despre COVID-19 sugerează că 80% dintre cazuri sunt ușoare sau asimptomatice, 15% sunt severe, necesitând oxigen iar 5% sunt critice, necesitând ventilație mecanică. (1)

De asemenea, diferă modalitatea de debut a simptomatologiei, astfel că în cazul COVID-19, simptomele se instalează gradual, în timp ce simptomele gripei debutează brusc. (2)
Deosebiri se pot observa și în numărul zilelor de spitalizare, care este în medie de 5-6 zile pentru gripă și 11 zile pentru COVID-19, potrivit unui studiu publicat în Lancet despre pacienții din Wuhan. (3)

Diagnostic

Diagnosticul gripei se pune pe baza simptomatologiei (judecata clinică) sau prin efectuarea unui test rapid de gripă. Testul detectează părți ale virusului denumite antigene care declanșează un răspuns imun, oferind un rezultat în aproximativ 10-15 minute. El presupune recoltarea de probe de la nivelul cavității nazale sau din nazofaringe. Totuși, majoritatea persoanelor care prezintă simptome specifice gripei nu sunt testate deoarece rezultatul nu schimbă abordarea terapeutică. (5)

Diagnosticul de COVID-19 este orientat de simptomatologia pacientului (febră, tuse seacă) sau de contextul epidemiologic, fiind pus pe baza testului rRT-PCR (real time reverse transcription polymerase chain reaction – reacția de polimerizare în lanț în timp real a revers transcriptazei). El are capacitatea de a detecta ARN-ul viral al coronavirusului din probele recoltate de la nivelul tractului respirator superior sau inferior (nazofaringe, orofaringe, aspirat din arborele bronșic inferior, lavaj bronho-alveolar) iar rezultatele sunt gata în decurs de cel puțin o zi. (6)

Recent, FDA (Food and Drug Administration – Administrația Alimentelor și Medicamentelor) din America a aprobat dezvoltarea primului test de diagnostic rapid al coronavirusului, care poate detecta virusul în aproximativ 45 de minute. (7)

La momentul actual, CDC lucrează la dezvoltarea unor teste serologice pentru COVID-19, care pot identifica anticorpii virali IgM și IgG apăruți în urma expunerii la noul coronavirus. Rolul lor este de identificare a populației expuse la SARS-CoV-2, indiferent dacă formele au fost simptomatice sau asimptomatice. (8)

Tratament

Tratamentul în cazul gripei constă în antivirale (Tamiflu) și vaccin antigripal. Pentru infecția cu noul coronavirus nu există încă medicamente sau vaccinuri aprobate. Totuși, China studiază mai multe variante de tratament, existând de asemenea peste 20 de vaccinuri în decurs de dezvoltare. Deși vaccinul antigripal nu este eficient împotriva infecției COVID-19, se recomandă efectuarea acestuia, pentru prevenirea gripei. (1)

Prevenție

Măsurile de prevenție sunt asemănătoare în ambele cazuri, ele constând din spălatul frecvent pe mâini cu apă și săpun, evitarea contactului fizic, evitarea atingerii feței și purtarea unei măști în caz de îmbolnăvire. (1)

Totuși, cea mai eficientă metodă de prevenție în cazul gripei rămâne efectuarea vaccinului antigripal. Deoarece până la momentul actual nu s-a dezvoltat un vaccin și pentru COVID-19, cele mai bune metode de protecție pentru prevenirea infecției cu coronavirus sunt cele menționate mai sus. (2)

Mortalitate și severitate

Mortalitatea pare a fi mai mare pentru COVID-19, in comparație cu gripa sezonieră. În timp ce până la momentul actual, rata mortalității pentru COVID-19 (numărul de decese raportat la numărul de cazuri) a fost între 3-4%, rata mortalității pentru gripa sezonieră este de obicei sub 0,1%. Totuși, studiile despre coronavirus sunt în fazele incipiente și rezultatele se pot schimba o dată cu trecerea timpului. (1)


Data actualizare: 27-03-2020 | creare: 27-03-2020 | Vizite: 3072
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Hormonii feminini ar putea proteja femeile de efectele gripei
  • Siguranța medicamentelor pentru gripă în sarcină
  • Eficiența vaccinului antigripal poate fi dată de gene
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
     
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.