Respirația disfuncțională și hiperventilația – frecvente la pacienții cu sindrom de oboseală cronică: noi perspective terapeutice

Autor: Racheriu Dragoș, licențiat în medicină

La 10 noiembrie 2025, un studiu realizat de echipa de la Icahn School of Medicine at Mount Sinai (New York, SUA) și publicat în revista Frontiers in Medicine a investigat legătura dintre modelele anormale de respirație și sindromul de oboseală cronică (ME/CFS – Myalgic Encephalomyelitis/Chronic Fatigue Syndrome). Scopul cercetării a fost de a determina frecvența și relația dintre hiperventilație și respirația disfuncțională la pacienții cu ME/CFS neasociat cu infecția SARS-CoV-2.

Context

Sindromul de oboseală cronică este o afecțiune complexă caracterizată prin oboseală persistentă, neexplicată medical, care durează peste 6 luni și reduce semnificativ capacitatea de activitate. Pe lângă oboseală, pacienții prezintă adesea dispnee, confuzie mentală și agravarea simptomelor după efort (cunoscute drept malaise post-efort).

În literatura anterioară, s-au raportat hiperventilație cronică și ineficiență ventilatorie la acești pacienți. Hiperventilația cronică este asociată cu fatigabilitate accentuată, iar respirația disfuncțională este definită prin respirații rapide și neregulate, cu variații semnificative ale frecvenței și volumului respirator în timpul efortului. Aceasta a fost descrisă mai ales la pacienții cu astm, dar poate apărea și independent, cauzând simptome precum dispnee, amețeli, tulburări de concentrare și fatigabilitate.

După pandemia COVID-19, s-au observat tulburări respiratorii similare la pacienții cu sindrom post-COVID (long COVID), dintre care mulți îndeplinesc criteriile pentru ME/CFS. Cu toate acestea, până acum, nu era clar dacă aceste anomalii respiratorii sunt caracteristice și ME/CFS-ului non-COVID.

Despre studiul actual

Cercetătorii au evaluat 57 de pacienți cu ME/CFS (vârsta medie: 38,6 ± 9,6 ani, IMC: 24,1 ± 3,4) și 25 de controale sănătoase sedentare (vârsta medie: 38,2 ± 9,9 ani, IMC: 24,2 ± 3,4). Ambele grupuri au fost similare ca vârstă, sex și nivel de activitate fizică.

Toți participanții au efectuat două teste de efort cardiopulmonar (CPET) la interval de 24 de ore, constând în efort progresiv pe bicicletă ergometrică. Parametrii monitorizați au inclus:

consumul maxim de oxigen (VO₂ max),
eficiența ventilatorie (panta VE/VCO₂),
saturația de oxigen,
presiunea CO₂ la capătul expirației (PETCO₂),
frecvența cardiacă și tensiunea arterială.

Criterii de diagnostic:

Hiperventilația (HV) a fost definită ca PETCO₂ < 34 mm Hg persistent în timpul efortului de intensitate scăzută (25 W).
Respirația disfuncțională (DB) a fost diagnosticată atunci când oscilațiile ventilatorii depășeau 15% din valoarea de repaus pentru cel puțin 60% din durata testului, sau când graficul frecvenței respiratorii și al volumului curent indica un model neregulat (tip „scatter”).

Rezultate

Toți participanții au atins un nivel maximal de efort (RER > 1,05). Consumul maxim de oxigen (VO₂) a fost similar între grupuri (ME/CFS: 22,3 ± 5,3 mL/kg/min; controale: 23,4 ± 4,6 mL/kg/min).

Principalele constatări au fost:

Respirație disfuncțională:
- prezentă la 42,1% dintre pacienții cu ME/CFS (24 din 57), comparativ cu 16% dintre controale (p < 0,02).
- 17 pacienți (29,8%) au avut model scatterplot al respirației, 19 au avut ventilație oscilatorie, iar 12 au prezentat ambele tipuri.
- Modelele de respirație au fost reproducibile în 93% din cazuri între cele două zile de testare.
Hiperventilație:
- 18 pacienți (31,6%) au prezentat hiperventilație persistentă, față de doar 1 control (4%) (p < 0,01).
- Acești pacienți aveau valori PETCO₂ semnificativ mai mici la repaus, prag anaerob și efort maxim (de exemplu, la repaus: 28,3 ± 5,7 mm Hg față de 36,9 ± 4,5 mm Hg la non-hiperventilatori, p < 0,001).
- De asemenea, aveau eficiență ventilatorie redusă (VE/VCO₂ = 34,7 ± 7,2 vs. 28,1 ± 3,8; p < 0,001).
Suprapunerea HV și DB:
- 33 din 57 pacienți (58%) prezentau cel puțin una dintre cele două anomalii respiratorii (HV sau DB), comparativ cu 16% dintre controale (p = 0.001).
- 9 pacienți (50% dintre cei cu hiperventilație) aveau și respirație disfuncțională.
- Niciun control nu a prezentat simultan ambele tulburări.
Simptome asociate:
- Pacienții cu ambele tulburări (HV + DB) au raportat dispnee mai severă comparativ cu cei cu un singur tip de anomalie (p = 0.026).

Rezultatele detaliate indică:

71% dintre pacienții cu ME/CFS aveau cel puțin o anomalie ventilatorie (hiperventilație, respirație disfuncțională sau eficiență ventilatorie scăzută), față de 32% dintre controale.
Respirația disfuncțională a fost cea mai frecventă (42%), urmată de hiperventilație (32%) și creșterea pantei VE/VCO₂ (32%).

Discuție

Autorii subliniază că anomalile de respirație sunt frecvente și reproductibile la pacienții cu ME/CFS, sugerând un posibil mecanism fiziologic comun.

Hiperventilația duce la hipocapnie (scăderea CO₂ sanguin), ceea ce determină vasoconstricție cerebrală și scăderea fluxului sangvin cerebral – mecanism care poate explica simptomele de amețeală, confuzie mentală și fatigabilitate. În plus, respirația disfuncțională implică o activare crescută a sistemului nervos simpatic și o reducere a tonusului parasimpatic, accentuând simptomele autonome.

Combinația celor două tulburări (HV + DB) pare să crească semnificativ severitatea simptomelor, inclusiv dispneea și epuizarea post-efort.

Autorii sugerează că aceste modificări respiratorii pot fi un nou țintă terapeutică, deoarece tehnicile de reeducare respiratorie (inclusiv exerciții de control al ritmului și amplitudinii respirației) au potențialul de a ameliora simptomatologia și performanța la efort.

Concluzii

Acest studiu detaliat demonstrează că:

Respirația disfuncțională și hiperventilația sunt frecvente la pacienții cu sindrom de oboseală cronică, chiar și în absența infecției COVID-19.
Aceste tulburări se asociază cu simptomele respiratorii și de oboseală caracteristice ME/CFS.
Reeducarea respiratorie ar putea deveni o strategie terapeutică eficientă pentru reducerea simptomelor și îmbunătățirea toleranței la efort.

Autorii recomandă studii clinice suplimentare pentru evaluarea eficacității intervențiilor de reabilitare pulmonară și control respirator în acest context.

Data actualizare: 11-11-2025 | creare: 11-11-2025 | Vizite: 102

Bibliografie

Mancini, D. M., et al. (2025). Abnormal breathing patterns and hyperventilation are common in patients with chronic fatigue syndrome during exercise. Frontiers in Medicine. doi: 10.3389/fmed.2025.1669036. https://www.frontiersin.org/journals/medicine/articles/10.3389/fmed.2025.1669036/full

Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/medium-shot-woman-laying-bed_13130810.htm

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Limitarea daunelor cauzate de un atac de astm poate oferi speranța vindecării

Cercetători de la King's College London au identificat o nouă cauză a astmului, care oferă speranță pentru de...

Cântatul în grup îmbunătățește calitatea vieții la pacienții cu boli pulmonare cronice

Un studiu clinic randomizat, prezentat la Congresul Societății Europene de Pneumologie din Amsterdam de către pr...

Colonizarea microbiană la copil este structurată prin alăptare, aceasta ghidând o dezvoltare respiratorie sănătoasă

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la NYU Langone Health și Universitatea din Manitoba a descoperit că al...

Transplantul de bacterii de la șoareci cu apnee poate dăuna sănătății șoarecilor primitori
Studiu relevă principala cauză a leziunilor pulmonare induse de ventilator
Femeile, cu 50% mai predispuse decât bărbații la BPOC
O tehnologie nouă cu ultrasunete ar putea revoluționa diagnosticul afecțiunilor respiratorii

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Sindromul de oboseală cronică ar putea fi dat de scăderea nivelului de hormoni tiroidieni

Un studiu recent ale cărui rezultate au fost publicate în jurnalul Frotiers in Endocrinology prezintă o asociere...

Obosit tot timpul - cauze medicale frecvente

Starea de oboseală, cunoscută în termeni medicali sub denumirea de fatigabilitate, reprezintă nevoie resimțit�...

Femeile sunt mai grav afectate de sindromul de oboseală cronică - studiul DecodeME

Sindromul de oboseală cronică, cunoscut și sub numele de encefalomielită mialgică (ME/CFS), a fost subiectul m...

Terapia cognitiv-comportamentală are rezultate bune la pacienții cu oboseală cronică

Cercetătorii au identificat posibilii biomarkeri ai sindromului de oboseală cronică

Noi perspective asupra sindromului de oboseală cronică și asemănarea acestuia cu COVID-19 lung

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum