Anxietatea generalizată, insomnia și impactul lor asupra imunității în rândul tinerelor: implicații pentru sănătatea inflamatorie și oncologică

Un studiu realizat de cercetătorii din Arabia Saudită și publicat în Frontiers in Immunology analizează modul în care tulburarea de anxietate generalizată și insomnia influențează sistemul imunitar al femeilor tinere. Cercetarea arată că perturbările psihologice frecvente în rândul tinerei generații pot altera subseturi esențiale de celule ale imunității înnăscute, sugerând o vulnerabilitate imunologică ce ar putea fi asociată cu risc crescut de infecții, boli inflamatorii și cancer.
tulburarea de anxietate generalizată este una dintre cele mai prevalente condiții psihice la nivel mondial, cu rate în creștere accentuate în ultimele decenii, în special în rândul femeilor și tinerilor. Aceasta se caracterizează prin îngrijorări persistente și disproporționate, însoțite frecvent de simptome somatice precum dispnee, amețeli sau dureri toracice. Date epidemiologice recente arată că anxietatea nu se limitează la dimensiunea psihologică, ci este strâns legată de morbiditatea cardiovasculară, predispunând la boală coronariană, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral.

În paralel, insomnia – dificultatea de a adormi, de a menține somnul sau obținerea unui somn insuficient – afectează milioane de persoane, în special femeile tinere. Aceasta a fost asociată cu riscuri crescute pentru boli cardiace, cancer, tulburări neurologice și disfuncții imune. Înțelegerea modului în care anxietatea și insomnia influențează sistemele biologice devine astfel esențială pentru prevenția afecțiunilor cronice.

Sistemul imunitar, prin componentele sale înnăscute și adaptive, asigură protecția organismului împotriva agenților patogeni și tumorilor. În acest context, celulele „natural killer” (NK) reprezintă o linie de apărare critică, cu funcții antivirale și antitumorale. Acestea sunt împărțite în două subseturi majore: CD16+CD56dim, predominante și citotoxice, respectiv CD16+CD56high, implicate în producerea de citokine și reglarea răspunsului imun. Reducerea numărului sau activității lor poate favoriza dezvoltarea bolilor infecțioase și oncologice.

Întrucât dovezile privind efectele anxietății și insomniei asupra parametrilor imunologici sunt limitate, studiul de față investighează aceste relații într-o populație tânără feminină, unde prevalența tulburărilor psihologice este în creștere.

Despre studiu

Participante și design

Studiul a inclus 60 de studente sănătoase, cu vârste între 17 și 23 de ani, recrutate în februarie 2025 la Universitatea Taibah. Participantele cu boli cronice au fost excluse. Aproape 42% dintre studente aveau sub 20 de ani, iar majoritatea erau necăsătorite. Nivelul de activitate fizică era redus la aproximativ jumătate dintre participante, iar consumul de cafeină era frecvent.

Evaluările psihologice au inclus:

• GAD-7 – măsurarea simptomelor de anxietate, cu scoruri între 0 și 21;
• Sleep Condition Indicator – evaluarea insomniei, cu prag patologic la ≤16.

În analiza imunologică, probele de sânge au fost procesate prin citometrie în flux pentru identificarea celulelor NK (CD3-, CD16+, CD56+), iar hemoleucograma completă a fost utilizată pentru cuantificarea leucocitelor și subseturilor acestora.

Proceduri de laborator și analize statistice

Celulele mononucleare și polinucleare au fost izolate, etichetate cu markeri specifici și evaluate prin citometrie în flux pentru determinarea procentelor și numărului absolut de celule NK și ale subseturilor lor. Datele au fost analizate utilizând teste neparametrice (Mann–Whitney, Kruskal–Wallis) și regresie liniară pentru a evalua relația dintre scorurile psihologice și parametrii imunologici.

Rezultate

Caracteristicile participantele studiate

Mai mult de jumătate dintre studente (53,3%) au raportat simptome de insomnie, iar 75% au prezentat simptome de anxietate conform GAD-7. Severitatea anxietății a variat: 45% au prezentat simptome ușoare, 16,7% moderate și 13,3% severe.

Modificări imunologice asociate insomniei

• Studentele cu insomnie au prezentat un procent semnificativ redus de celule NK CD16+CD56high comparativ cu cele fără tulburări de somn (p = 0,022).
• Nu au fost observate diferențe majore pentru alte subseturi NK sau pentru alte linii celulare ale leucocitelor.

Impactul anxietății asupra celulelor NK

Studentele cu scoruri GAD-7 ridicate au prezentat o reducere semnificativă atât în:

• procentul total de celule NK,
• numărul absolut de celule NK,
• subseturile CD16+CD56dim și CD16+CD56high.

Severitatea anxietății s-a asociat cu cea mai redusă proporție de celule NK, evidențiind o relație doză-efect clară (p = 0,0018).

Interacțiunea anxietate–insomnie

Analizele au arătat că efectele anxietății asupra celulelor NK au fost mult mai pregnante în rândul participantelor cu insomnie:

• corelații negative moderate între scorurile GAD-7 și proporția totală de celule NK (rs ≈ –0,45);
• corelații similare pentru subsetul CD16+CD56dim.

Modelele de regresie au indicat că scorul GAD-7 a explicat 22% din variația proporției celulelor NK și 17,8% din variația numărului acestora în rândul studentelor cu insomnie. Subsetul CD16+CD56dim a prezentat asocieri inverse semnificative, atât ca proporție, cât și ca număr absolut.

Interpretare și implicații

Rezultatele arată că anxietatea și insomnia se asociază cu scăderea marcată a celulelor NK, esențiale pentru supravegherea antivirală și antitumorală. Această diminuare poate avea implicații importante pentru susceptibilitatea la infecții și cancer.

Mecanismele propuse includ:

• hipersecreția de cortizol în condiții de stres, hormon cu efect imunodepresiv;
• alterarea funcției limfocitare în anxietate și depresie, conform literaturii;
• inflamație sistemică persistentă determinată de tulburări psihologice.

Având în vedere prevalența ridicată a anxietății și insomniei la tinere, aceste descoperiri au relevanță majoră pentru sănătatea publică și justifică screeningul sistematic și intervențiile timpurii.

Concluzii

Studiul demonstrează că anxietatea generalizată și insomnia sunt frecvente în rândul tinerelor și se asociază cu alterarea subseturilor de celule NK, sugerând o vulnerabilitate imunologică cu potențial impact pe termen lung. Înțelegerea acestor interacțiuni poate sprijini dezvoltarea unor strategii de prevenire a bolilor inflamatorii și oncologice, evidențiind importanța sănătății mentale în menținerea homeostaziei imune.