Durere abdominală la alergare (în timpul efortului fizic)

©

Autor: Dr. Roberto Stefan Bacusca

Disconfortul gastrointestinal în timpul efectuării efortului fizic este o neplăcere frecvent descrisă de către persoanele care practică sport. Conform literaturii de specialitate, în cazul unei solicitări intense, prevalența acestei afecțiuni poate ajunge până la pragul de 70% (astfel spus, de-a lungul timpului, 70% dintre persoanele practicante de sport au relatat că au suferit durere abdominală în timpul efortului). Cu siguranță, alergătorii sunt cei care suferă cel mai des de această afecțiune. Se pare că redistribuția fluxului sanvin din timpul efortului și efectul trepidațiilor asupra organelor abdominale sunt principalele cauze ale acestui disconfort.

Caracteristicile durerii la efort:

Durerea abdominală este caracterizată ca fiind colicativă sau înțepătoare, difuză sau localizată lateral (dreapta/stânga), apărută la câteva minute după începutul alergării. Durerea se agravează odată cu creșterea intensității efortului, a vitezei de alergare sau a temperaturii ambientale. Simptomatologia mai poate cuprinde diaree, greață, vărsături, scaune cu sânge, reflux gastroesofagian cu senzație de arsură retrosternală.

Important: durerea din timpul alergării dispare dupa încetarea efortului. Dacă durerea persistă adresați-vă medicului.

Care sunt cauzele durerii de burtă în timpul alergării?

Există mai multe teorii referitoare la o serie lungă de factori care pot genera acest disconfort. În general aceste ipoteze depind de condiția fizică a alergătorului, în special când gradul de dificultate a efortului impus e disproporționat în comparație cu nivelul de pregătire al sportivului, fără a exista o pregresie rațională.

Hipoperfuzia intestinală în timpul efortului

Din punct de vedere fiziologic se știe că în timpul unui efort fizic are loc o redistribuire a fluxului sangvin. Acesta scade în teritoriul gastrointestinal până la 80%, în favoarea musculaturii și a tegumentului. Logic se explică acest proces datorită necesității crescute de nutrienți moleculari de care au nevoie celulele musculare pentru a produce energie și a asigura efectuarea miscărilor pentru deplasarea greutății corporale. Producerea energiei la nivel celular are ca efect creșterea temperturii corporale, așa încât, pentru a o reduce, sângele este distribuit spre tegumente ce vin în contact cu mediul extern.

"Mă doare ficatul când alerg"

În timpul activității fizice, funcția de pompă a inimii drepte este inferioră celei stângi, motiv pentru care sângele se acumulează în ficat (inima dreaptă și ficatul sunt conectați prin Vena Cavă Inferioră care duce sângele de la partea inferioră a corpului și a ficatului spre inimă). Ficatul crește astfel în mărime și comprimă capsula care îl învelește, generând astfel durere sub coaste în partea dreaptă.

"Mă doare splina când alerg"

La fel ca ficatul, splina se supraîncarcă cu sânge în timpul efortului ceea ce duce la o splenomegalie temporară cu distensia capsulei splenice. Astfel se poate explica durerea din stânga, în lateral, sub coaste.

Întinderea ligamentelor datorită trepidațiilor

O altă ipoteză constă în întinderea ligamentelor mușchiului diafragmatic datorită suprasolicitării din partea respirației rapide și îngreunate. Această idee se aplică și ligamentelor care susțin organele abdominale supuse mișcărilor oscilatoare.

Alte posibile cauze ale durerii în timpul alergării

Ingestia de alimente bogate în lipide/carbohidrați (suprasolicită metabolismul hepatic care necesită o circulație sangvină adecvată) sau fibre (cresc motilitatea intestinală și pot genera apariția crampelor).
Ingestia de suplimente precum aminoacizi sau creatină înainte de sport. Aceștia trebuie metabolizați tot în ficat.
Tratamente cu medicamente hepatotoxice sau antiinflamatoare care pot cauza gastrită, duodenită.
Ingestia de lichide hidrosaline și bogate în zaharuri (în special fructoză care este absorbită mai lent intestinal) în timpul alergării. Aceste molecule cresc osmolaritatea intraluminală care favorizează trecerea apei în lumenul intestinal cu producerea diareii.
Mișcările oscilante pe care le efectuează organele intraabdominale în timpul alergării ar putea genera apariția spasmelor căilor biliare (durere sub coaste în dreapta în timpul alergării).
Iritații ale nervilor în timpul mișcărilor de către coloana vertebrală, generând durere cu iradiere abdominală.
Splenomegalia de diferite cauze care crează tensiune asupra capsulei splenice.
Afectarea tractului gastrointestinal din partea stresului psihic este un factor cunoscut. Acesta poate crește producția acidului gastric sau poate inhiba funcția motorie a esofagului.

 

Localizarea durerii în timpul alergării

Durerea sub coaste în partea dreaptă este cel mai probabil datorată distensiei capsulei hepatice prin hepatomegalia temporare (prin acumulare de sânge în ficat). Întinderea ligamentelor diafragmatice pot de asemenea să dea durere aici.

Durerea sub coaste în partea stângă se datorează cel mai probabil splinei mărite în timpul efortului. Tracțiunea asupra ligamentelor diafragmatice sau ale unghiului spenic al colonului poate de asemenea produce durere. Suprasolicitarea cutiei toracice datorită mișcărilor respiratorii ample poate genera dureri intercostale.

Durerea din epigastru (coșul pieptului) în timpul alergării ar putea fi datorată stomacului - gastrita de stres, reflux gastroesofagian asociat efortului sau distensiei gastrice datorate alimentației improprii (prea mult, prea de puțin timp înaintea efortului).

Durerea abdominală în stânga sau în dreapta jos este datorată inschemiei intenstinale funcționale din timpul efortului sau tracțiunii pe mezenter și ligamentele intenstinale datorită trepidațiilor din timpul alergării (sau ambelor).

 

Sfaturi pentru a evita durerea abdominală apărută la alergare

Daca durerea în timpul efortului este frecventă (se repetă la fiecare antrenament) si intensă trebuie consultat un medic specialist și efectuate testele clinice necesare excluderii unei patologii morfofuncționale. Ulterior ar trebui luate în considerare următoarele indicații:
O importanță aparte o are alimentația premergătoare efortului fizic, servită cel puțin 3 ore înainte, în funcție de timpul de digestie al fiecărei persoane. Trebuie evitată o alimentație cu exces în fibre și grăsimi, dar trebuie asigurată cantitatea necesară de carbohidrați. Acest aspect vizează în special masa de seară din ziua înaintea antrenamentului, atunci când se aleargă dimineața imediat după trezire, fără a servi micul dejun.
Este de preferat sistarea ingestiei de suplimente alimentare, precum și a laptelui, cafelei, ciocolății, ceaiului și a fructelor uscate.
De asemenea un efect positiv îl are efectuarea exercițiilor de întărire a musculaturii parietale și a respirației. 
Osmolaritatea, temperatura și cantitatea lichidelor ingerate înaintea sau în timpul efortului fizic sunt elemente care nu trebuie neglijate: lichidele hipertone sau prea calde încetinesc digestia gastrică, pe când cele rece o accelerează. Aportul lichidian optimal este de 150-200 mL la fiecare 15 minute aproximativ, având temperatura cuprinsă între 15 și 18 °C.
Atenție la intensitatea efortului. Nu trebuie prelungită distanța de parcurs mai mult de 2 km la 14 zile, atunci când alergătorul se antrenează minim 3 zile pe săptămână.
Nu se aleargă la temperaturi ridicate.

Concluzii:

Durerea abdominală în timpul efortului fizic este un simptom frecvent evocat de către persoanele practicante de sport, în special alergarea. Se pare că o serie de modificări fiziologice și funcționale apărute în corpul nostru în timpul efortului fizic pot contribui la apariția acestui disconfort, mai ales în cazul persoanelor neantrenate. De asemenea există o serie de factori favorizanți precum alimentația dinaintea efortului, medicația și mediul în care se desfășoară activitatea. Dacă durerea apărută în timpul alergării nu dispare la încetarea efortului sau nu se amelioreză la antrenamente ulterioare este indicat să vă adresați unui medic specialist (gastroenterolog, medicină sportivă).