Efectele fumatului asupra implantului dentar

©

Autor:

Efectele fumatului asupra implantului dentar
Fumatul este un factor major de risc pentru parodontopatii (afecțiuni ale țesuturilor de susținere ale dinților), afectând prevalența, extinderea și severitatea acestor afecțiuni. Cercetatori din America și Europa au concluzionat în urma unor studii efectuate că există o prevalență de 1,5 până la 7,3 ori mai mare a parodontopatiilor la fumători față de nefumători, acestea fiind principala cauză a pierderii dinților. De asemenea, și numărul de ani în care persoana a fumat este un factor important ce determină pierderea dinților, gravitatea cariilor coronare și de colet. Pierderea dinților, având o frecvență de 3 ori mai mare la fumători decât la nefumători, este asociată și cu inflamația gingiilor (gingivită) din cauza unei igiene orale precare asociată fumatului.

Efecte ale fumatului asupra implantului dentar:

  • afectează în mod negativ fluxul sangvin către structurile osoase și țesuturile ce înconjoară dinții și gingiile.
  • perturbă buna funcționare a circuitului sangvin..
  • reducerea substanțelor nutritive și minerale din țesuturi.
  • incetinește vindecarea osoasă și a țesuturilor.
  • reducerea densității oaselor și a calității structurale ale acestora.
  • poate cauza pierderi de structuri osoase marginale în urma efectuării implantului;
  • crește incidența inflamațiilor în zona implantului.
  • afectează rata de succes a grefelor de os.

Implantul dentar este o piesă de metal, cel mai adesea un șurub, care este plasat în osul maxilarului sau al mandibulei (în locul unei foste rădăcini dentare), pentru a ajuta la înlocuirea unuia sau mai multor dinți lipsă.
Implantul dentar este de fapt o rădăcină artificială (titan) a unui dinte, ce prezintă un filet în interiorul căruia se va înșuruba viitoarea construcție dentară (dintele propriu-zis). Acesta este tratamentul preferat pentru dinții lipsă și asigură suport total sau parțial pentru întreaga dantură. Procedura este catalogată ca fiind o formă de stomatologie protetică (înlocuire artificială), deși poate fi considerată și o formă de cosmetică dentară.

Plasarea implantului se face dupa ce locul extracției s-a vindecat sau, câteodată, imediat dupa extracție, și constă într-o mică intervenție chirurgicală, nu foarte complicată (ca agresivitate, poate fi comparată cu o extracție). Implantului i se atașează o altă piesă de metal, care se numește bont protetic, deasupra căreia medicul poate plasa coroana, puntea sau proteza dentara care va înlocui dintele, respectiv dinții lipsă. Dintele artificial este acoperit cu un biomaterial (cu capacitate de absorbție a calciului) prezent și în dintele natural.

Deoarece implanturile necesită o intervenție chirurgicală, pacientul trebuie să aibă o stare de sănătate bună, să aibă gingii sănătoase, o structură osoasă bună și adecvată unui implant, precum și un angajament ferm cu privire la o igienă orală corectă.
Deși există și alte opțiuni în ceea ce privește odontologia restauratoare, niciuna nu și-a dovedit eficiența și durabilitatea funcționării mai bine decât implanturile.

Specialiștii odontologi consideră că pentru fumători riscul de infecție în urma efectuării intervenției chirurugicale este mai mare decât la nefumători, iar vindecarea este mai lentă. Riscul ca acest implant să nu își dovedească durabilitatea și eficiența este mai mare, implantul fiind respins de organism. Astfel, zâmbetul persoanei în cauza va fi evident afectat (inestetic) și poate exista o potențiala pierdere de os din structura de susținere a dinților.

Fumatul afecteaza în mod negativ fluxul sangvin către structurile osoase și țesuturile ce înconjoară dinții și gingiile, ceea ce încetinește vindecarea osoasă. Deterioararea sau eventual căderea implanturilor dentare se datorează incapacității acestora de a se integra printre țesuturile osoase înconjurătoare.
Pentru o eficiență și durabilitate maximă a implanturilor dentare, trebuie înlăturat fumatul din obiceiurile de consum ale pacientului. În cazul în care pacientul nu se lasă de fumat (motive personale), se recomandă alte opțiuni de tratament odontologic (restaurare protetică fixă, punte - care prezintă și acestea un risc mare de nereușită la fumători). De asemenea, specialișii odontologi trebuie să prezinte riscurile existente pacientului fumător înainte de efectuarea procedurii, subliniind importanța și necesitatea de a renunța la fumat, pentru garanția implantului și a igienei sale dentare. Mulți dintre odontologi realizează această procedură abia după ce pacientul a renunțat la acest viciu.

Rata de succes a implanturilor este de 95 %. Insuccesul intervenției chirurugicale necesare implantului are drept cauza principală selecția necorespunzătoare a pacienților apți de a suporta această intervenție. Motivele de nereușita pot fi de ordin biologic, mocrobiologic, biomecanic, biomaterial sau datorat tratamentelor de suprafață a implantului. Complicațiile care pot apărea în timpul intervenției sunt legate de afectarea nervului, infecție, respingerea acestuia de către organism sau chiar distrugerea implantului.
În cazul apariției unor asemenea complicații, fumatul este cu atât mai mult un factor nociv pentru țesuturile cavității orale, prin reducerea substanțelor nutritive și minerale din țesut și reducerea fluxului sangvin în zona afectată.

În timpul procesului de integrare osoasă a implanturilor dentare pot apărea diverse complicații sau posibilitatea ca intervenția să eșueze. Aceste complicații, precum și pierderea de masă osoasă marginală, au o rată de frecevență mai ridicată la fumatori. Studiile au arătat că aceste efecte nocive depind și de cantitatea de tutun consumată zilnic, și mai mult decât atât efectele sunt mai pronunțate la nivelul maxilarului superior și a suprafetelor aspre ale implanturilor. Astfel, pacienții sunt instruiți să renunțe la fumat definitiv sau cel puțin o săptămână înainte de intervenție și 8 săptămâni după aceasta pentru a minimaliza pe cât posibil efectele fumatului în timpul primelor stagii ale procesului de osteo-integrare; în ambele cazuri, fumătorilor li se vor administra antibiotic înainte de realizarea intervenției, pentru a reduce riscul de infecție sau inflamare a țesuturilor.

Printre alte, efecte ale fumatului sunt și reducerea densității oaselor și a calității structurale ale acestora. Fumatul este nociv în toate etapele de montare a implanturilor dentare: extracția dintelui lipsă sau pregătirea zonei pentru implant, realizarea intervenției chirurigicale și vindecarea țesuturilor.
În urma unei extracții dentare, în respectiva cavitate se formează o peliculă rezultată în urma coagulării sângelui, de a cărei vindecare depinde și realizarea altor proceduri, dar și confortul dumneavoastră. Din cauza fumatului, această peliculă fie nu se formează corespunzător, fie este dislocată, fie se usucă și nu mai are capacitatea de autovindecare, ceea ce poate cauza durere și disconfort.

În cazul unor afecțiuni parodontale, ce conduc în cele din urmă la pierderea dinților, în stadiile inițiale organismul încearcă să lupte cu infecția prin furnizarea unor numeroase celule aparținând sistemului imunitar și substanțe nutritive și minerale în zona afectată, prin intermediul sistemului sangvin. Dat fiind că fumatul perturbă buna funcționare a circuitului sangvin și fluxul sangvin la nivelul cavității bucale, bolile parodontale, ce reprezintă de fapt o infecție bacteriană, se instalează la nivelul dinților, gingiilor, a cavității bucale în general. Aceste afecțiuni cauzează retracția gingivală și a țesuturilor moi din interiorul cavității bucale. Fumatul intervine și în acest caz, îngreunarea procesului de vindecare și refacere a țesuturilor gingivale, și în special a structurilor de susținere a dinților.
În urma aplicării procedurii de implantare dentară, țesuturile trebuie să se vindece, și trebuie să aiba loc procesul de osteo integrare, mult încetinit de consumul de tutun.

Cum influențează consumul de tutun vindecarea țesuturilor?

Procesul de vindecare trece prin diferite stadii, și este un proces similar indiferent că ne referim la o rană sau a un tratament. Uneori, zona care trebuie să se vindece este suficient de mare pentru a permite vizualizarea unui progres, însă de cele mai multe ori acest progres este vizibil doar la microscop.

În urma sângerării se formează o peliculă fină de sânge coagulat, iar zona își mobilizeaza toate resurselor pentru a lupta împotriva bacteriilor infecțioase, după care țesutul se auto-regenerează. Pentru a finaliza acest proces, organismul angajează un număr variat de celule și proteine, fiecare acționând conform funcționalității sale în organism și într-o anumită ordine naturală, pentru ca rana să se vindece corespunzător. Din nefericire însă, consumul de tutun poate să perturbe oricare din aceste stadii de vindecare.

În primul stadiu de vindecare trombocitele din sânge se coalizează în zona suferindă pentru a forma acea peliculă de coagulare, ce stopează sângerarea. Consumul de tutun determină alipirea excesivă a acestor trombocite, mărind astfel șansele ca pelicula rezultată din coagulare să se formeaza anormal, necorespunzător. De asemenea, fumatul împiedică și transportul adecvat al oxigenului între celule, ceea ce încetinește vindecarea, deoarece oxigenul este cel care asigură energia necesară în procesul de regenerare.

Apoi, în timpul stadiului de luptă antibacteriană, nicotina reduce formarea de macrofage, celule albe speciale care îndepărteaza bacteriile și țesuturile moarte din zona afectată. Și aici, lipsa de oxigen încetinește procesul de vindecare pentru ca acesta ajută la distrugerea bacteriilor anaerobe care ar putea infecta zona. Acest lucru poate fi extrem de dăunator, mai ales în cazul tratării afecțiunilor gingivale, deoarece bacteriile cauzatoare de boli parodontale sunt de tipul anaerob.

În stadiul de regenerare, atunci când trebuie să se formeze noi țesuturi, tutunul scade din capacitatea sângelui de a forma noi vase de sânge, pe lângă reducerea formării acelor celule care produc proteinele necesare construcției noului țesut. De asemenea, fumatul stimulează și formarea de numeroase substanțe chimice care încetinesc mult formarea de noi celule epiteliale ce vor forma stratul de suprafață al noului țesut. Interferând în aceste două ultime procese menționate în formarea de țesut nou, poate favoriza apariția cicatricilor.

Toate acestea pot determina în cele din urmă respingerea implantului dentar de către organism. Pe lângă acestea, fumatul afectează grav și extracțiile dentare și restaurarea dinților (plombe).

Consumul de tutun determină și o eficiență mai scăzută a antibioticelor și cremelor, atât înaintea, cât și după aplicarea tratamentelor dentare. Cei mai mulți dintre fumători vor avea nevoie în decursul vieții de o înlocuire a plombelor, extracții dentare și acțiuni multiple de curățare majoră la nivelul dinților, din cauza bolilor parodontale.

Fumatul are o contribuție îngrijorătoare și la nivelul complicațiilor ce pot apărea în cazul implanturilor dentare: poate cauza pierderi de structuri osoase marginale în urma efectuării implantului, crește incidența inflamațiilor în zona acestuia și afectează chiar și rata de succes a grefelor de os. Reușita implantului plasat în fistula odontală a unui fumător este de aproape 3 ori mai mică decât în cazul unui nefumător.

Vestea îmbucurătoare însă, este faptul că renunțând la acest viciu se pot reduce aceste efecte dezastruoase. Capacitatea de vindecare și fluxul sangvin revin ușor la nivelul normal, iar câteva studii apreciază că aceste capacități pot fi chiar recâștigate integral după câțiva ani de renunțare (cel puțin 10 ani).

Care sunt simptomele unui insucces al implantului dentar?

Sângerarea nu reprezintă un indiciu al nereușitei implantului dentar.
Principalul simptom este durerea în zona implantului, iar semnele îngrijorătoare ar fi mobilitatea și posibilitatea de a mișca implantul. O simplă radiografie va confirma sau infirma starea bună a implantului, însă este necesară consultarea specialistului care a efectuat procedura.

Data actualizare: 24-02-2014 | creare: 03-06-2009 | Vizite: 23823
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Tehnologia digitală ar putea face implanturile dentare mai accesibile și rapide
  • Durata de viață a implanturilor dentare
  • Testul gumei de mestecat pentru inflamaţia după implantul dentar
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
     
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.