Evaluarea sustenabilității dietelor ignoră adesea rolul procesării industriale a alimentelor

O meta-analiză publicată în revista Public Health Nutrition a analizat modul în care instrumentele utilizate pentru evaluarea sustenabilității dietelor iau în considerare procesarea alimentelor. Cercetarea arată că majoritatea acestor instrumente ignoră impactul industrial al procesării alimentare, inclusiv rolul alimentelor ultraprocesate, ceea ce poate conduce la evaluări incomplete ale sustenabilității dietelor moderne.

Idei principale

• Analiza a inclus 57 de studii științifice care au utilizat instrumente pentru evaluarea dietelor sustenabile.
• 64,9% dintre instrumente nu au inclus impactul procesării alimentelor în evaluările lor.
• Doar 19,3% dintre studii au utilizat indicatori expliciți legați de gradul de procesare a alimentelor.
• Numai 8,8% dintre analize au utilizat termenul „ultraprocesat” sau clasificarea NOVA.
• Dimensiunile economice și sociale ale sustenabilității au fost evaluate mult mai rar decât cele legate de mediu și sănătate.
• Aproximativ 73,7% dintre studii au fost realizate în țări cu venituri ridicate.

Context

Conceptul de dietă sustenabilă a fost intens dezbătut în ultimele decenii, însă definiția sa rămâne încă incomplet clarificată. Majoritatea discuțiilor științifice s-au concentrat pe comparația dintre alimentele de origine vegetală și cele de origine animală, punând accent pe impactul agriculturii asupra mediului.

Această perspectivă a influențat modele alimentare recomandate la nivel global, inclusiv dieta pentru sănătatea planetei propusă de Comisia EAT-Lancet. În aceste modele, principalele criterii analizate sunt:

• amprenta ecologică a producției agricole;
• calitatea nutrițională a alimentației;
• impactul asupra sănătății populației.

Totuși, sistemul alimentar modern este mult mai complex decât relația dintre fermă și consumator. În ultimele decenii, dieta umană a devenit dominată într-o proporție tot mai mare de alimente ultraprocesate, produse industriale care implică multiple etape tehnologice, ingrediente rafinate și aditivi.

Numeroase studii au asociat consumul acestor alimente cu creșterea prevalenței bolilor cronice. În același timp, producția lor industrială implică un consum considerabil de energie și resurse, precum și generarea de deșeuri. Cu toate acestea, nu era clar dacă instrumentele utilizate pentru evaluarea sustenabilității dietelor includ aceste aspecte industriale.

Despre studiu

Pentru a evalua modul în care procesarea alimentelor este integrată în analiza dietelor sustenabile, cercetătorii au realizat o analiză de tip revizuire a domeniului de aplicare, conform protocolului Preferred Reporting Items for Systematic Reviews and Meta-Analyses Extension for Scoping Reviews (PRISMA-ScR).

Au fost analizate studii publicate în baze de date științifice majore:

• PubMed
• Scopus
• Web of Science
• SciELO

Nu au fost impuse restricții privind anul publicării. Au fost incluse exclusiv articole care dezvoltau sau aplicau indici sau instrumente pentru evaluarea dietelor sustenabile. În total, au fost analizate 57 de studii.

Pentru fiecare studiu au fost extrase informații detaliate privind:

• etapele sistemului alimentar evaluate (producție agricolă, depozitare, procesare, retail, consum);
• metodele de procesare alimentară;
• generarea de deșeuri;
• dimensiunile sustenabilității analizate.

Dimensiunile sustenabilității au fost clasificate în patru categorii principale:

• dimensiunea de mediu – de exemplu amprenta de carbon;
• dimensiunea de sănătate – calitatea nutrițională a alimentației;
• dimensiunea economică – accesibilitatea financiară;
• dimensiunea socioculturală – acceptabilitatea culturală și tradițiile alimentare.

Studiile au fost împărțite în două categorii metodologice:

• evaluări directe, care includeau explicit indicatori ai procesării alimentelor;
• evaluări indirecte, care analizau alimente industriale fără a utiliza un cadru formal privind procesarea.

De asemenea, cercetătorii au analizat dacă studiile utilizau clasificarea NOVA, considerată standardul global pentru clasificarea alimentelor în funcție de gradul de procesare industrială.

Rezultate

Procesarea alimentelor este frecvent ignorată

Analiza a arătat că toate cele 57 de studii au evaluat în detaliu impactul producției agricole și al consumului alimentar. Cu toate acestea, 64,9% dintre studii nu au luat în considerare impactul procesării industriale a alimentelor.

Doar 19,3% dintre studii au utilizat instrumente concepute pentru a integra explicit gradul de procesare alimentară sau pentru a clasifica alimentele în funcție de acest criteriu.

Situația este și mai evidentă în cazul alimentelor ultraprocesate. Numai 8,8% dintre studii au utilizat termenul „ultraprocesat” sau au aplicat clasificarea NOVA în analiza sustenabilității dietelor.

Această diferență devine și mai evidentă atunci când se compară modul în care sunt monitorizate diferite tipuri de alimente:

• 98,2% dintre studii au urmărit explicit consumul de fructe;
• doar 17,5% dintre studii au analizat în mod similar alimentele discreționare sau ultraprocesate.

Dezechilibre între dimensiunile sustenabilității

Analiza a evidențiat un dezechilibru semnificativ între diferitele dimensiuni ale sustenabilității evaluate în studii.

În timp ce toate studiile au analizat impactul asupra mediului și asupra sănătății, alte dimensiuni importante au fost mult mai rar investigate:

• dimensiunea economică – analizată în 24,6% dintre studii;
• dimensiunea socială – analizată în 24,6% dintre studii;
• dimensiunea culturală – analizată în 42,1% dintre studii.

Această distribuție sugerează că evaluările actuale ale sustenabilității dietelor sunt dominate de indicatori de mediu și sănătate, în timp ce accesibilitatea economică și contextul sociocultural sunt adesea neglijate.

Distribuția geografică a studiilor

Un alt aspect important identificat de analiză este distribuția geografică inegală a cercetărilor.

Majoritatea studiilor analizate, respectiv 73,7%, au fost realizate în țări cu venituri ridicate. În schimb, există foarte puține date provenite din țări cu venituri mici sau medii, unde structura sistemului alimentar și rolul procesării industriale pot fi diferite.

Implicații pentru evaluarea dietelor sustenabile

Rezultatele analizei indică faptul că instrumentele actuale de evaluare a sustenabilității dietelor sunt eficiente în diferențierea impactului alimentelor de origine animală față de cele de origine vegetală. Totuși, ele nu reușesc să distingă suficient între alimentele minim procesate și cele ultraprocesate.

Cu alte cuvinte, multe evaluări pot diferenția impactul ecologic al unei vaci față de cel al unui morcov, dar nu pot distinge impactul dintre un cartof crud și un produs industrial precum chipsurile de cartofi.

Autorii subliniază că procesarea industrială implică:

• consum energetic ridicat;
• lanțuri logistice complexe;
• utilizarea intensă a ambalajelor;
• generarea de cantități importante de deșeuri.

Prin urmare, ignorarea acestor elemente poate conduce la evaluări incomplete ale sustenabilității alimentare.

Concluzie

Analiza arată că evaluarea sustenabilității dietelor rămâne incompletă dacă nu sunt integrate impactul procesării alimentelor și rolul alimentelor ultraprocesate în sistemul alimentar modern. Cercetătorii propun dezvoltarea unor metode mai cuprinzătoare care să includă clasificarea NOVA și analiza completă a ciclului de viață al alimentelor. Fără aceste elemente, există riscul ca unele diete considerate sustenabile să susțină, în realitate, un sistem alimentar industrial cu impact semnificativ asupra mediului și societății.