Publicitatea la alimente tip junk food, asociată cu excesul caloric la adolescenți

Deși nu constituie o noutate, în prezent măsurile nu există deloc sau sunt insuficiente pentru a reduce impactul marketing-ului la alimente asupra comportamentului alimentar și a sănătății copiilor și adolescenților.

Odată cu majorarea timpului petrecut în fața televizorului și consumând conținut comercial, mai ales reclame la alimente ultraprocesate, bogate în zaharuri, sare și uleiuri vegetale, adolescenții devin mult mai susceptibili să consume alimente de tip junk food, pentru fiecare reclamă în plus vizionată fiindu-i asociat un exces de 18.000 calorii per an.

Studiul a fost prezentat pentru prima dată în cadrul Congresului European despre Obezitate de la Viena, la care au participat peste 3300 adolescenți cu vârste cuprinse între 11 și 19 ani, de la care au fost colectate date în legătură cu:

• vârsta, genul, etnia, statusul socioeconomic,
• consumul de alimente și băuturi,
• reclamele la alimente ultraprocesate pe care și le amintesc,
• brand-urile la alimente de care au devenit conștienți în urma vizionării materiarelor publicitare, etc.

Pe scurt, rezultatele sugerează că tinerii sunt susceptibili să petreacă un timp tot mai îndelungat în fața televizorului, iar timpul excesiv din fața ecranelor a fost asociat cu o creștere de 80% a consumului de alimente hiperprocesate, cu un conținut bogat de zaharuri, sare și grăsimi industriale.

Ratele obezității infantile cresc proporțional cu utilizarea dispozitivelor media 

Acestea au fost publicate în raportul din 2018 al Cancer Research UK intitulat „Sub presiune: Noi dovezi în legătură cu expunerea tinerilor la marketing-ul televizat (la alimente junk food) în Regatul Unit”.

Alimentele ultraprocesate ar putea crește riscul general de a dezvolta cancer 

Pentru a analiza asocierea dintre plasarea de produse la televizor și consumul de alimente bogate în zaharuri și gradele de obezitate la adolescenți, cercetătorii au dezvoltat un scor cu ajutorul căruia să determine percepția tinerilor asupra tehnicilor de marketing și a legăturii lor cu alegerile alimentare.

În urma procesării datelor s-a estimat un consum de circa 30 de produse hiperprocesate, însumând circa 7000 de calorii într-o săptămână.

Astfel s-a înregistrat un aport săptămânal de:

• 4 produse de patiserie,
• 4,3 prăjituri și produse tip biscuiți, respectiv
• 2,5 băuturi îndulcite cu zahăr,
• comparativ cu 7,6 articole din grupa fructelor și 8,6 din cea a legumelor.

Per total, participanții au petrecut în medie 21 de ore în fața televizorului pe săptămână, în timp ce tinerii cu obezitate în mod particular au vizionat în medie circa 26 de ore.


Indiferent de statusul ponderal, participanții au declarat o medie de aproximativ 6 reclame la produse hiperprocesate vizionate într-o săptămână, cu mențiunea că adolescenții cu obezitate au consumat semnificativ mai multe astfel de materiale publicitare în comparație cu cei normoponderali.

De asemenea, tinerii din medii defavorizate au fost de 1,4 ori mai susceptibili să evoce vizionarea de reclame la astfel de produse în fiecare zi, comparativ cu cei cu un status socioeconomic ridicat.

Șansele ca adolescenții ce au evocat vizionarea zilnică a reclamelor la alimente ultraprocesate să prezinte obezitate, au fost de două ori mai mari.

Reclamele la alimente modifică prioritățile și preferințele alimentare la copii 

Deși studiul este unul observațional, concluziile rezultate nu necesită demonstrarea cauzalității pentru a pretinde măsuri drastice de reducere a expunerii copiilor și adolescenților la reclamele televizate la alimente bogate în zahăr, sare și grăsimi.

Cum influențează reclamele la alimente comportamentul alimentar la copii? 

Autorii sugerează, pe lângă interzicerea acestui tip de publicitate la alimente ultraprocesate difuzată la televizor, și interzicerea promoțiilor tip combo de la supermarket la astfel de produse (de exemplu, două la prețul unei, cumperi unul și primești cadou produsul X).

Cum poți să scazi riscul de obezitate prin modificarea unui singur obicei?

Sursa: Medscape