Dietele toxice pentru oameni fac rău și mediului

Un studiu publicat în octombrie 2025 în revista The Lancet Planetary Health, realizat de o echipă de la Institutul Național de Cercetare pentru Agricultură, Alimentație și Mediu (INRAE) din Franța, a analizat legătura dintre presiunile ecologice generate de alimentație și riscul de cancer, boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2 și mortalitate. Studiul a utilizat date din cohorta franceză NutriNet-Santé, una dintre cele mai mari baze de date nutriționale prospective din lume, oferind o perspectivă unică asupra conexiunii dintre sănătate și sustenabilitate alimentară.

Context

Alimentația joacă un rol crucial în apariția bolilor cronice. În 2021, factorii de risc alimentari au fost asociați cu peste 7 milioane de decese la nivel global, fiind a doua cauză principală de mortalitate la femei și a treia la bărbați. Dietele caracterizate prin consum redus de cereale integrale, fructe și legume și aport crescut de carne roșie, produse procesate și sodiu sunt implicate în etiologia cancerului, bolilor cardiovasculare și diabetului zaharat.

În paralel, sistemele agroalimentare exercită presiuni semnificative asupra mediului, depășind adesea limitele planetare în ceea ce privește utilizarea terenurilor, emisiile de gaze cu efect de seră (GHGe) și consumul de apă. Producția de carne și lactate este deosebit de intensă din punct de vedere ecologic, contribuind la emisii ridicate și la degradarea ecosistemelor.

Studiile anterioare, precum cele din cadrul EPIC-NL, EPIC-Europe și EPIC-Spania, au demonstrat o legătură între emisiile dietare de gaze cu efect de seră și creșterea mortalității sau incidenței bolilor cronice. Totuși, aceste cercetări s-au concentrat pe indicatori izolați, precum GHGe sau utilizarea terenului, fără a integra o gamă largă de presiuni ecologice.

Despre studiul actual

Cercetarea condusă de Kesse-Guyot și colaboratorii săi a evaluat în mod complex șase indicatori ecologici principali asociați producției alimentare:

• Emisii de gaze cu efect de seră (GHGe)

• Cererea cumulativă de energie (CED)

• Ocuparea terenurilor (LO)

• Utilizarea resurselor de apă

• Infrastructurile ecologice (EI) – indicator al conservării biodiversității

• Frecvența tratamentelor cu pesticide

Folosind aceste date, cercetătorii au creat un Indice al Presiunilor Ecologice (EPI), menit să reflecte impactul global al alimentației asupra mediului.

Analiza a inclus 34.077 participanți adulți din cohorta NutriNet-Santé, ale căror obiceiuri alimentare au fost evaluate printr-un chestionar de frecvență alimentară ce distinge între produsele convenționale și cele organice. Datele au fost corelate cu indicatori ai producției alimentare, iar asocierile dintre EPI și riscul de boală au fost analizate prin modele multivariabile de risc proporțional Cox, ajustate pentru factori demografici, socio-economici și de stil de viață.

Perioada mediană de urmărire a fost de 8,39 ani (interval intercuartilic: 5,62 ani), totalizând peste 256.000 persoane-an de observație.

Rezultate

Analiza a arătat că diete cu presiuni ecologice mai mari (valori EPI ridicate) au fost asociate cu un risc crescut de boli cronice, cu excepția accidentului vascular cerebral.

Principalele asocieri identificate:

• Cancer (toate localizările): Hazard Ratio (HR) = 1,15 (IC 95%: 1,03–1,28) pentru o creștere cu 1 deviație standard a EPI.

• Boli coronariene: HR = 1,50 (IC 95%: 1,29–1,73).

• Diabet zaharat de tip 2: HR = 1,50 (IC 95%: 1,29–1,73).

• Accident vascular cerebral și mortalitate totală: nu s-au identificat asocieri semnificative.

Participanții cu diete cu presiuni ecologice scăzute prezentau un profil alimentar apropiat de recomandările EAT-Lancet, caracterizat prin:

• consum redus de carne (inclusiv carne roșie și de pasăre);

• aport moderat de lactate;

• aport ridicat de fructe, legume și cereale integrale.

În mod interesant, un consum mai mare de apă a fost asociat paradoxal cu un risc mai scăzut de cancer, probabil datorită aportului crescut de fructe și fibre. Totuși, alte presiuni, precum frecvența tratamentelor cu pesticide, s-au corelat direct cu riscuri crescute de cancer, boli cardiovasculare și diabet.

Analizele de tip marginal structural model (MSM) – care simulează scenarii de intervenție – au confirmat robustețea acestor relații cauzale.

Discuție

Rezultatele sugerează că diete mai sustenabile ecologic nu doar protejează mediul, ci și reduc riscul bolilor cronice majore. În același timp, studiul evidențiază complexitatea relației dintre sănătate și sustenabilitate, deoarece unele dimensiuni ale impactului ecologic (precum utilizarea apei) pot avea relații inverse cu anumite riscuri de boală.

În mod remarcabil, frecvența tratamentelor cu pesticide s-a dovedit un predictor important al morbidității, ceea ce aduce în discuție nu doar impactul ecologic al agriculturii convenționale, ci și posibila expunere indirectă a consumatorilor la reziduuri de pesticide.

Autorii subliniază că abordările de sănătate publică ar putea folosi beneficiile pentru sănătate ca argument-cheie pentru promovarea dietelor sustenabile. Mesajele care pun accent pe sănătate, nu doar pe mediu, sunt mai eficiente în stimularea schimbării comportamentelor alimentare, mai ales în țările dezvoltate.

Concluzii

Acest studiu, care a integrat șase indicatori ecologici principali și a făcut distincția între producția organică și convențională, confirmă că dietele cu impact ecologic scăzut sunt asociate cu riscuri reduse de cancer, boli cardiovasculare și diabet de tip 2.

Deși există unele compromisuri între sănătate și mediu (de exemplu, utilizarea apei pentru culturi de fructe), tendința generală indică o aliniere între beneficii ecologice și beneficii pentru sănătate – un veritabil scenariu „win–win”.

Autorii concluzionează că promovarea dietelor sustenabile poate constitui un instrument strategic de sănătate publică, capabil să mobilizeze populația nu doar din rațiuni ecologice, ci și prin argumente directe legate de sănătatea individuală.