Dietele toxice pentru oameni fac rău și mediului

Dietele toxice pentru oameni fac rău și mediului

©

Autor:

Dietele toxice pentru oameni fac rău și mediului

Un studiu publicat în octombrie 2025 în revista The Lancet Planetary Health, realizat de o echipă de la Institutul NaÈ›ional de Cercetare pentru Agricultură, AlimentaÈ›ie È™i Mediu (INRAE) din FranÈ›a, a analizat legătura dintre presiunile ecologice generate de alimentaÈ›ie È™i riscul de cancer, boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2 È™i mortalitate. Studiul a utilizat date din cohorta franceză NutriNet-Santé, una dintre cele mai mari baze de date nutriÈ›ionale prospective din lume, oferind o perspectivă unică asupra conexiunii dintre sănătate È™i sustenabilitate alimentară.

Context

AlimentaÈ›ia joacă un rol crucial în apariÈ›ia bolilor cronice. În 2021, factorii de risc alimentari au fost asociaÈ›i cu peste 7 milioane de decese la nivel global, fiind a doua cauză principală de mortalitate la femei È™i a treia la bărbaÈ›i. Dietele caracterizate prin consum redus de cereale integrale, fructe È™i legume È™i aport crescut de carne roÈ™ie, produse procesate È™i sodiu sunt implicate în etiologia cancerului, bolilor cardiovasculare È™i diabetului zaharat.

În paralel, sistemele agroalimentare exercită presiuni semnificative asupra mediului, depășind adesea limitele planetare în ceea ce priveÈ™te utilizarea terenurilor, emisiile de gaze cu efect de seră (GHGe) È™i consumul de apă. ProducÈ›ia de carne È™i lactate este deosebit de intensă din punct de vedere ecologic, contribuind la emisii ridicate È™i la degradarea ecosistemelor.

Studiile anterioare, precum cele din cadrul EPIC-NL, EPIC-Europe È™i EPIC-Spania, au demonstrat o legătură între emisiile dietare de gaze cu efect de seră È™i creÈ™terea mortalității sau incidenÈ›ei bolilor cronice. TotuÈ™i, aceste cercetări s-au concentrat pe indicatori izolaÈ›i, precum GHGe sau utilizarea terenului, fără a integra o gamă largă de presiuni ecologice.

Despre studiul actual

Cercetarea condusă de Kesse-Guyot È™i colaboratorii săi a evaluat în mod complex È™ase indicatori ecologici principali asociaÈ›i producÈ›iei alimentare:

  • Emisii de gaze cu efect de seră (GHGe)

  • Cererea cumulativă de energie (CED)

  • Ocuparea terenurilor (LO)

  • Utilizarea resurselor de apă

  • Infrastructurile ecologice (EI) – indicator al conservării biodiversității

  • FrecvenÈ›a tratamentelor cu pesticide

Folosind aceste date, cercetătorii au creat un Indice al Presiunilor Ecologice (EPI), menit să reflecte impactul global al alimentației asupra mediului.

Analiza a inclus 34.077 participanÈ›i adulÈ›i din cohorta NutriNet-Santé, ale căror obiceiuri alimentare au fost evaluate printr-un chestionar de frecvență alimentară ce distinge între produsele convenÈ›ionale È™i cele organice. Datele au fost corelate cu indicatori ai producÈ›iei alimentare, iar asocierile dintre EPI È™i riscul de boală au fost analizate prin modele multivariabile de risc proporÈ›ional Cox, ajustate pentru factori demografici, socio-economici È™i de stil de viață.

Perioada mediană de urmărire a fost de 8,39 ani (interval intercuartilic: 5,62 ani), totalizând peste 256.000 persoane-an de observaÈ›ie.

Rezultate

Analiza a arătat că diete cu presiuni ecologice mai mari (valori EPI ridicate) au fost asociate cu un risc crescut de boli cronice, cu excepția accidentului vascular cerebral.

Principalele asocieri identificate:

  • Cancer (toate localizările): Hazard Ratio (HR) = 1,15 (IC 95%: 1,03–1,28) pentru o creÈ™tere cu 1 deviaÈ›ie standard a EPI.

  • Boli coronariene: HR = 1,50 (IC 95%: 1,29–1,73).

  • Diabet zaharat de tip 2: HR = 1,50 (IC 95%: 1,29–1,73).

  • Accident vascular cerebral È™i mortalitate totală: nu s-au identificat asocieri semnificative.

Participanții cu diete cu presiuni ecologice scăzute prezentau un profil alimentar apropiat de recomandările EAT-Lancet, caracterizat prin:

  • consum redus de carne (inclusiv carne roÈ™ie È™i de pasăre);

  • aport moderat de lactate;

  • aport ridicat de fructe, legume È™i cereale integrale.

În mod interesant, un consum mai mare de apă a fost asociat paradoxal cu un risc mai scăzut de cancer, probabil datorită aportului crescut de fructe È™i fibre. TotuÈ™i, alte presiuni, precum frecvenÈ›a tratamentelor cu pesticide, s-au corelat direct cu riscuri crescute de cancer, boli cardiovasculare È™i diabet.

Analizele de tip marginal structural model (MSM) – care simulează scenarii de intervenÈ›ie – au confirmat robusteÈ›ea acestor relaÈ›ii cauzale.

Discuție

Rezultatele sugerează că diete mai sustenabile ecologic nu doar protejează mediul, ci È™i reduc riscul bolilor cronice majore. În acelaÈ™i timp, studiul evidenÈ›iază complexitatea relaÈ›iei dintre sănătate È™i sustenabilitate, deoarece unele dimensiuni ale impactului ecologic (precum utilizarea apei) pot avea relaÈ›ii inverse cu anumite riscuri de boală.

În mod remarcabil, frecvenÈ›a tratamentelor cu pesticide s-a dovedit un predictor important al morbidității, ceea ce aduce în discuÈ›ie nu doar impactul ecologic al agriculturii convenÈ›ionale, ci È™i posibila expunere indirectă a consumatorilor la reziduuri de pesticide.

Autorii subliniază că abordările de sănătate publică ar putea folosi beneficiile pentru sănătate ca argument-cheie pentru promovarea dietelor sustenabile. Mesajele care pun accent pe sănătate, nu doar pe mediu, sunt mai eficiente în stimularea schimbării comportamentelor alimentare, mai ales în țările dezvoltate.

Concluzii

Acest studiu, care a integrat È™ase indicatori ecologici principali È™i a făcut distincÈ›ia între producÈ›ia organică È™i convenÈ›ională, confirmă că dietele cu impact ecologic scăzut sunt asociate cu riscuri reduse de cancer, boli cardiovasculare È™i diabet de tip 2.

DeÈ™i există unele compromisuri între sănătate È™i mediu (de exemplu, utilizarea apei pentru culturi de fructe), tendinÈ›a generală indică o aliniere între beneficii ecologice È™i beneficii pentru sănătate – un veritabil scenariu „win–win”.

Autorii concluzionează că promovarea dietelor sustenabile poate constitui un instrument strategic de sănătate publică, capabil să mobilizeze populația nu doar din rațiuni ecologice, ci și prin argumente directe legate de sănătatea individuală.


Data actualizare: 30-10-2025 | creare: 30-10-2025 | Vizite: 121
Bibliografie
Kesse-Guyot, E., Chayre, A., Perraud, E., Berger, S., Richard, A., Berlivet, J., Touvier, M., Allès, B., Hercberg, S., Lairon, D., Pointereau, P., Fouillet, H., Baudry, J., Couturier, C., & Mariotti, F. (2025). Association between dietary environmental pressures and major chronic diseases: assessment from the prospective NutriNet-Santé cohort. The Lancet Regional Health - Europe, 59, 101481. DOI: https://www.thelancet.com/journals/lanepe/article/PIIS2666-7762(25)00273-X/fulltext

Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/close-up-woman-holding-groceries-bag_10143087.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • ÃŽmbunătățirea dietei duce È™i la o mai bună condiÈ›ie fizică
  • Modificări simple în dietă pot reduce emisiile de carbon È™i vă pot îmbunătăți sănătatea
  • Dieta ca armă împotriva bolilor - mecanisme moleculare È™i potenÈ›ial terapeutic
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum